Leonard Orban reușește un scor corect, dar lipsit de entuziasm pentru PNL într-un an în care a fost nevoit să guverneze cu un Parlament ostil și în plină pandemie. Foto: Octav Ganea/ Inquam Photos

5 la cald despre alegerile parlamentare din 2020

Conform exit-pollurilor CURS-Avangarde, diferența de puncte procentuale între mai multe partide este foarte mică, așa că vom ști abia la mijlocul zilei de luni dacă va fi câștigat PNL alegerile și dacă AUR, PMP și Pro România pot intra în Parlament.

Totuși, putem trage câteva concluzii, la cald (material actualizat luni, la ora 8):

1. PSD, chiar și în absența unei mari părți a electoratului său de la urne, a recuperat diferența față de PNL, mergând pe valul uzurii normale cauzată de guvernare, combinată cu uzura accentuată cauzată de gestionarea pandemiei, dar și de faptul că PNL n-a reușit să convingă votanții nehotărâți să vină la vot. Sunt prea puține diferențe clare între PNL și PSD care să convingă electoratul să vină la vot într-o zi friguroasă, în plină pandemie.

Cele 30,5% ale PSD, conform exit-pollului Avangarde, pot fi ajunse din urmă de PNL (29%) datorită votului diasporei. Cu Iohannis la Cotroceni, este evident că guvernarea va fi oferită PNL-ului chiar și dacă PSD ar obține, la limită, un procent mai mare.

Pe de altă parte, în contextul celei mai grave pandemii din ultimii 102 ani, combinată cu o criză economică globală, scorul PNL este unul corect, care arată că nu și-a pierdut încrederea votanților pe cât ar fi sperat PSD. Din acest motiv, PSD nu a mai reușit să repete figura din 2016, când a câștigat masiv alegerile.

2. USR PLUS înregistrează, cu 15.9%, un scor dezastruos față de pretenții. Sigur, cu voturile diasporei și cu ce s-a mai votat până la ora 21, s-ar putea ca scorul final să se apropie de 18%. Dar partidul este departe de rezultatul său la europarlamentare și mai în acord cu rezultatul slab de la locale.

Oricum ar încerca să ambaleze acest rezultat, liderii partidului, în special carismaticul Barna, ar trebui să-și dea seama că nu vor putea continua așa și în următorii patru ani. Din păcate, intrarea la guvernare ar putea aduce tensiuni și mai mari în partid, astfel încât nu e clar dacă USR Plus va rămâne unit sau se va scinda ulterior în jurul taberelor tot mai vehemente din interior.

Faptul că noul val al politicii românești nu a reușit să convingă electoratul tânăr să meargă la vot arată că bunele intenții nu sunt suficiente. Totuși, USR PLUS are câțiva primari care vor putea servi drept exemplu de nouă politică, în următorii patru ani. Dacă aceștia vor performa, atunci și scorul partidului în 2024 va fi altul. Dacă se vor pierde pe drum, atunci avântul acestui partid se va frânge definitiv.

Aici, la nivel local, se va juca viitorul politicii românești, nu în Parlament. Oamenii au arătat că nu mai sunt interesați de parlamentari, ci de ce se întâmplă la ei în localitate.

Asta nu înseamnă că nu va conta ce vor face parlamentarii USR Plus în acești patru ani. Dar pentru electorat va fi mult mai important cum vor performa efectiv la guvernare.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Venit pe un val de simpatie care cerea un alt fel de politică, USR PLUS a reușit să-și dezangajeze emoțional o bună parte din electorat, sătul să voteze negativ. Felul în care și-au împins anumiți candidați pe liste în detrimentul altora a contat mai mult decât ar fi dispuși să creadă liderii partidului.

Poate că o examinare la rece va corecta această problemă. Dacă însă taberele din partid vor continua războiul de uzură sau liderii se vor crampona de scaune, dezamăgirea electoratului va crește.

3. PMP și Pro România s-ar putea să nu prindă Parlamentul. Cele 5% din dreptul fiecăruia s-ar putea să fie, de fapt, ceva mai puține. În context, UDMR, cu cele 5.7% în sondajul Avangarde, are șanse mai mari să intre, de fapt, în Parlament. Marja de eroare a sondajului nu ne permite să ne pronunțăm până nu aflăm rezultatele oficiale.

De prezența unuia sau a mai multora dintre aceste partide ține configurația finală a Parlamentului. Poate că un Parlament în care ajung doar PNL, PSD, USR PLUS și UDMR va funcționa mai ușor. Poate că, pe de altă parte, e bine ca procentul însemnat de oameni care a votat aceste partide să fie, totuși, reprezentat în Parlament, pentru a tranșa mai ușor anumite majorități și a ține implicată o parte mai mare a populației în jocul politic.

4. AUR, partidul de extremă dreapta de care nu știa nimeni până în urmă cu câteva luni, are șanse mici să conteze în parlament. Foarte mulți comentatori se vor concentra pe acest partid, crescându-l în ochii electoratului nepermis de mult.

În realitate, faptul că doar 5% (din rezultatele numărării a 92% din voturi, aproape 9%) dintre cei care au mers la vot s-au orientat înspre un partid cu mesaje care par a fi desprinse din titlurile Sputnik se poate explica și prin abundenta propagandă conspiraționistă (antivaccinistă, homofobă, naționalist-extremistă) din social media pe timp de pandemie și criză economică.

Chiar și dacă ar trimite câțiva parlamentari pe dealul Uranus, AUR poate apuca pe drumul celorlalte partide extremiste care au mai existat în România, dacă nu va fi umflat mediatic prea tare. Este un cancer prezent în orice societate, care nu trebuie nici ignorat, nici pus pe picior de egalitate cu restul partidelor. Poate că va aspira de la PSD extremiștii de strânsură, permițându-i acestuia să se reformeze (știu, wishful thinking).

Dar rezolvarea acestui pericol ține, de fapt, de calitatea actului guvernării din următorii patru ani. Ea ar putea fi coalizată chiar de pericolul creșterii extremismului în România.

5. PNL este condamnat să guverneze cu USR PLUS (și independenți plus minorități, cu sau fără UDMR) dacă vrea să împlinească mandatul dat de alegători. La fel, USR PLUS este condamnat să guverneze cu PNL dacă vrea să nu piardă patru ani în care poate face mult bine.

Ce compromisuri sunt, de fapt, dispuse să facă aceste două partide, vom afla în zilele care urmează. Oricum ar fi, mandatul a peste 50% din populație (dacă includem aici și PMP) este clar.

Iar următorii patru ani vor fi o perioadă foarte delicată, în care e nevoie mai mult decât oricând de luciditate, element care nu caracterizează, de obicei, clasa noastră politică.

Să sperăm că le va veni mintea la cap, măcar în ceasul al treisprezecelea.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...