Poate că niciodată în istoria omenirii n-am știut atât de mult, doar ca să fim înconjurați de oameni care înțeleg atât de puțin. Iar contrastul dintre ce învață și dezvoltă oamenii de știință și ce face lumea cu aceste descoperiri și invenții devine, pe zi ce trece, tot mai puternic.

Se gândea oare Zuckerberg că forumul de tip nou pe care l-a făcut ca să dea note gagicilor din facultate va duce la deteriorarea masivă a democrației nu doar din SUA, ci și din restul țărilor civilizate? Bănuia Jack Dorsey că ciripelile nevinovate care l-au făcut multimiliardar vor fi transformate în arme de distrugere în masă tocmai de președintele SUA? Greu de crezut.

Dinamica noilor tehnologii este colosală, urmările acestora sunt imposibil de cântărit astăzi, iar omenirea seamănă din ce în ce mai mult cu o maimuță căreia i se dă un smartphone cu acces la toate cunoștințele lumii, doar ca să-l folosească pe post de lansator de fecale în dușmani.

După această introducere depresivă, aș ține totuși să subliniez că 2021 se anunță a fi unul dintre cei mai importanți ani din istoria tehnologiei și a științei. Ce vom ști să facem cu aceste descoperiri, rămâne de văzut.

Vaccinuri, vaccinuri, vaccinuri

Este pentru prima dată în istoria omenirii când o pandemie primește un răspuns atât de rapid din partea lumii științifice. Sunt deja testate clinic pe oameni 65 de vaccinuri anti-Covid, dintre care 20 vor ajunge cel mai probabil pe piață pe parcursul anului. 2021 va rămâne, din fericire, în istorie, drept anul în care s-a produs o schimbare masivă de paradigmă în privința tehnologiei vaccinurilor și a timpilor necesari ca acestea să ajungă la populație.

Dacă nu te bucuri că vezi acest vaccin, atunci înseamnă că e ceva puternic în neregulă cu tine. Foto: Mariusz Burcz | Dreamstime.com

Remarcabil este faptul că aproape toate vaccinurile au fost dezvoltate într-un timp extrem de scurt. Vaccinul Moderna, bazat pe relativ noua tehnologie mRNA, a fost dezvoltat în doar două zile, în ianuarie 2020, imediat după ce oamenii de știință au avut acces la genomul virusului SARS-COV-2 care cauzează boala Covid-19. Spun „relativ nouă” pentru că tehnologia există deja de mulți ani, doar că acum este folosită la un vaccin care ajunge efectiv pe piață.

Acest vaccin a ajuns abia astăzi la populație tocmai din cauză că au fost necesare luni de teste pe zeci de mii de voluntari umani ca să se respecte standardele de siguranță, iar nu pentru că nu ar fi un vaccin sigur. Dimpotrivă, este mai sigur decât multe alte vaccinuri celebre, pentru că nu conține niciun fel de părți de virus. Cu toate acestea, ceea ce înainte dura decenii sau ani de zile, acum s-a făcut extrem de rapid pentru că și virusul în cauză se pretează la o astfel de abordare, în care organismul e învățat să recunoască proteina folosită de virus pentru a-l infecta.

Celelalte vaccinuri aflate în curs de aprobare folosesc tehnici similare sau mai apropiate de cele clasice, însă tot au fost dezvoltate extrem de rapid.

Veștile bune nu se opresc aici: anul acesta se va testa și un vaccin contra cancerului la sân, care ar putea avea efect asupra oricărui tip de cancer. Abordarea este similară, deși în acest caz nu mai e vorba de proteine dezvoltate de un virus, ci de propriul corp. Rămâne ca și societatea să accepte faptul că în acest deceniu vom avea, foarte probabil, câte un vaccin pentru orice boală.

Moartea cărbunelui

Energia electrică generată pe bază de cărbune a scăzut dramatic în țările avansate în 2020 (-25% în Europa, 24% în SUA, 5% global), mai ales din cauza consumului redus de energie pe timp de pandemie, care a favorizat celelalte tipuri de surse de energie.

Acest lucru a dus însă la o reacție în lanț, trimițând direct în faliment mai multe companii americane de profil și în șomaj 15% din forța de muncă din domeniu.

Turbinele eoliene domină deja, în multe zile, mixul energetic național al României. Foto: Ionut Petrea | Dreamstime.com

Între timp, energia provenită din regenerabile începe să domine tot mai mult rețelele electrice. 2021 va confirma acest trend, inclusiv renunțarea la multe dintre noile centrale pe cărbune programate în sud-estul Asiei, ceea ce ar trebui să trimită în sfârșit cărbunele într-o spirală a morții.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Va mai dura însă până când ultimele centrale de la noi să fie închise definitiv. Guvernul României încă insistă aberant pe dezvoltarea capacităților de producție de lignit, deși ar putea investi banii în recalificarea personalului și dezvoltarea durabilă a zonei miniere din România. Dar asta e altă poveste.

Deteriorarea climatică revine în forță pe agenda internațională

Anul acesta va începe să fie publicat, pe etape, al șaselea Raport de Evaluare din partea IPCC – organismul interguvernamental care se ocupă de schimbările climatice. De ce e important? Pentru că ultimul raport a fost publicat acum 8 ani, iar de atunci încoace sute de oameni de știință au strâns datele necesare pentru a avea o imagine mai clară asupra efectelor deteriorării rapide a climei.

Așa arăta mare parte din sudul României în 2020. Schimbările climatice înseamnă, de cele mai multe ori, o încălzire constantă și secete prelungite. Foto: Ioana Epure

Joe Biden a anunțat deja că SUA se vor reintregra în Acordul de la Paris, așa că summitul pe teme climatice din noiembrie, în Glasgow, ar trebui să prezinte un set de acțiuni globale mult mai concrete decât până acum, pe baza datelor noului raport.

De reușita acestei conferințe depinde întreg deceniul următor, precum și atingerea țintelor de reducere a emisiilor de CO2 pentru orizontul 2030, extrem de ambițioase (conform industriei) dar insuficiente (conform oamenilor de știință). Având în vedere că 2020 a fost al treilea cel mai cald an din istoria umană și că trendul continuă, orice întârziere va costa foarte scump generațiile viitoare.

Telescopul Webb va fi lansat în octombrie

Cel mai important telescop spațial de după Hubble, James Webb Space Telescope (JWST) va fi lansat în octombrie 2021, după ani și ani de întârzieri. Oglinda de 6.5 metri a acestui aparat extrem de complex va permite captarea a de șase ori mai multă lumină decât reușește Hubble, ceea ce înseamnă că telescopul va putea privi mai departe în spațiu.

Dar sunt multe alte îmbunătățiri și tehnologii care-i vor permite să ofere omenirii capacitatea de a privi tot mai adânc în trecutul Universului. Și de a descoperi inclusiv compoziția atmosferei exoplanetelor!

Putem spune că este cea mai importantă lansare în spațiu din ultimii ani

Asalt cu rovere și sonde pe Marte

La fiecare doi ani, Marte și Terra se apropie suficient de mult una de alta încât să poată fi trimise la cost minim tot felul de jucării dinspre noi spre Planeta Roșie, care să ne facă să înțelegem mai bine ce se întâmplă acolo.

2021 e unul din acești ani: pe 18 februarie va încerca o amartizare sonda spațială americană Perseverance, un rover mare cât un SUV care are drept misiune examinarea unei foste delte fosilizate, dar și colectarea de roci marțiene care ar trebui să ajungă ulterior înapoi pe Terra.

Perseverance. Foto: NASA

Tot la final de februarie va intra în orbita marțiană sonda spațială chineză Tianwen-1, compusă dintr-un vehicul spațial orbital, o platformă de amartizare și un rover de dimensiuni sensibil mai mici decât ale celui american. Și acest rover are rostul de a examina rolul apei în istoria geologică a lui Marte, amartizând în aprilie sau mai, nu departe de misiunea americană.

Tot pe orbita lui Marte va ajunge și sonda spațială Hope, a Emiratelor Arabe Unite, cu misiunea de a studia atmosfera planetei. Se aglomerează spațiul acolo!

Reîntoarcerea pe Lună decurge (aproape) conform planului

Vor continua, pe tot parcursul anului, testele celui de-al doilea etaj al uriașei rachete a lui Elon Musk, Starship. Prototipul SN8 a explodat spectaculos la aterizare, SN9 e deja gata să fie lansat în ianuarie, iar lansările de prototipuri vor continua până când SpaceX va obține suficiente date care să-i permită să înceapă lansările comerciale, anul viitor.

Starship a fost selectată de NASA ca unul dintre potențialele vehicule spațiale pentru misiunea de reîntoarcere a oamenilor pe lună, dar pentru a ajunge acolo va primi și primul etaj, numit Super Heavy, care-i va permite apoi să ducă, spre finalul deceniului sau începutul deceniului următor, primii oameni spre Marte.

Un pas înapoi, pentru perspectivă: dacă prototipurile de până acum au doar 3 motoare, Starship va avea în final 6 motoare Raptor, iar Super Heavy, nu mai puțin de 30! Acesta urmează să intre și el în teste în 2021, cu ținta finală de a deveni o rachetă care aterizează la punct fix după ce-și lansează încărcătura, revenind pe platforma de lansare și „gata de a zbura înapoi după o oră”!

Tot anul acesta vor fi lansate misiuni spațiale pentru devierea cursului unui asteroid (DART), care să examineze nu mai puțin de alți 6 asteroizi (Lucy), sau care să testeze capsula Boeing Starliner, destinată trimiterii de personal și marfă către Stația Spațială Internațională.

Din păcate, misiunea Artemis 1, prima din noua serie de zboruri spațiale NASA către Lună, va fi cel mai probabil amânată. Space Launch System (SLS), noua rachetă NASA, ar trebui să fie lansată în noiembrie acest an în primul zbor de test. Totuși, întârzierile repetate ar putea muta acest zbor undeva la începutul anului viitor. Termenul de 2024 pentru reîntoarcerea oamenilor pe Lună pare tot mai improbabil. Cam asta e diferența între o companie privată și una care rămâne de stat.

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.