Răzvan Filip

În pandemie, publicațiile și televiziunile „quality” aveau datoria de a informa corect și echilibrat dar, de multe ori, n-au făcut decât să pună gaz pe foc, sporind confuzia publicului cu privire la restricții și vaccinare.

Am vorbit cu femei care au devenit șoferițe de TIR și care bat Europa în lung și în lat ca să aflăm cum arată viața lor și de ce s-au apucat de meseria asta.

Cum a fost la maratonul de vaccinare de la Obor, unde pentru fiecare înțepătură oamenii au primit gratis trei mici cu muștar și-o apă plată.

Pe 1 iunie, România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru încălcarea dreptului la nediscriminare, demnitate umană și întrunire pașnică a comunității LGBTQIA+. Mai precis, în 2013, niște homofobi ultranaționaliști (printre ei se afla și Iulian Capsali) au întrerupt o proiecție de film organizată de Asociația ACCEPT, iar opt ani de zile statul român s-a prefăcut că nu s-a întâmplat nimic în neregulă acolo. În 2019, Dan Chișu a făcut un film despre asta. Oarecum.

La sfârșit de 2020 și început de 2021, mai mulți parlamentari din PNL, PSD, PMP și UDMR au inițiat două proiecte legislative care ar fi permis grădinilor zoologice să dea animalele „în surplus” către circ și vânătoare sau să le vândă pentru sacrificare. Am vrut să aflăm de la ce a pornit totul și dacă problemele semnalate există cu adevărat.

În timp ce autoritățile au defilat cu tot felul de numere scoase la înaintare despre paturile ATI, realitatea e una tristă: chiar dacă România a cumpărat aproape 1000 de 700 de paturi și 1000 de ventilatoare, numărul personalului medical ATI a rămas relativ același.

În ultimii ani, gradul de acceptare a persoanelor LGBTIQ a crescut vizibil printre românii de toate vârstele, astfel că 68% dintre participanții la studiu cred că toate familiile ar trebui să beneficieze de protecția legii, inclusiv cele formate din persoane de același sex, iar 71% spun că o eventuală legalizare a căsătoriilor gay nu i-ar afecta cu absolut nimic.

Ce face statul român pentru românii care sunt copleșiți de anxietate după un an de izolare, restricții, tragedii personale și bombardament mediatic cu știri despre boală și moarte? Centrul Național de Sănătate Mintală, instituția care are rolul de a propune politici de sănătate mintală în România, este condus de un contabil.

Mai multe secții de poliție din București sunt încadrate în clasa I de risc seismic, dar nici măcar polițiștii care lucrează în interiorul lor nu știu asta. Aceasta este povestea polițistului Sorin Miclea, care luptă de cinci ani în instanță cu propriii angajatori ca să afle informații privind starea seismică a secțiilor de poliție din Capitală.

Când întrebi în stânga și-n dreapta, în etapele doi și trei de vaccinare, e aproape imposibil să nu dai de cineva care a trebuit sau va trebui să facă naveta pentru a se imuniza împotriva SARS-CoV-2. De ce practică românii turismul de vaccinare și cât de etic este?

Ce se întâmplă de fapt în cartierul Drumul Taberei din București, unde locuitorii unor vile și blocuri noi de pe strada Torcătoarelor s-au plâns săptămâna aceasta de faptul că o casă veche de cincizeci de ani, în care locuiesc niște oameni fără posibilități financiare, le strică priveliștea.

În urma tragediei de la Suceava, unde un bebeluș în vârstă de o lună și jumătate a murit după ce a înghițit apă în timpul botezului, am decis să discutăm cu mai mulți preoți implicați în tragedii similare, să vedem care au fost consecințele acelor evenimente și ce a învățat biserica din ele.