Cu ce se mai ocupă zilele astea liderii Coaliției pentru Familie

7 octombrie 2018. Patru lideri ai Coaliției pentru Familie (CpF) – Mihai Gheorghiu, Corina Săcrieru, Pavel Chirilă și Cătălin Vasile – se așază posomorâți în fața microfoanelor și camerelor de luat vederi pentru a da declarații privind rezultatele referendumului pentru familia tradițională. După două zile de vot, tentativa Coaliției de a consacra constituțional formula de familie soț-soție a eșuat. Doar 21% dintre românii cu drept de vot au fost suficient de interesați de temă încât să bată drumul până la urne, fiind nevoie de 30% pentru validarea referendumului. 

„E un vot copleșitor, e primul vot post-decembrist pentru libertatea credinței noastre, pentru apărarea civilizației creștine a Europei și a României, pentru apărarea unei valori fundamentale a acestei națiuni și a civilizației europene creștine. (…) Nu am împlinit ţinta pentru că ne-am confruntat cu o imensă maşină propagandistică de manipulare”, se scuză Gheorghiu, cu o voce de om înfrânt și resemnat. 

De atunci și până acum, liderii Coaliției au intrat într-un con de umbră. De la prezență constantă în mainstream media și statutul temporar de agenda-setters, s-au întors în semiobscuritate. Cu toate acestea, războaiele culturale importate în acea perioadă nu s-au stins. Dimpotrivă.

Puțin context

Una din principalele reușite ale Coaliției pentru Familie a fost că a reușit să unească sub aceeași umbrelă aproape toată societatea civilă conservatoare, adică zeci de organizații neguvernamentale, fundații, asociații și federații care luptau pentru cauze similare: anti-avort, anti-LGBT, anti-educație sexuală, pro-religie în școli, pro-familie tradițională, pro-natalism. 

Mai mult decât atât, Coaliția pentru Familie a reușit atunci să atragă susținerea majorității cultelor creștine, dar și pe cel al partidelor mainstream, PNL și PSD semnând protocoale de colaborare prin care se angajau că vor sprijini demersul de schimbare a Constituției. N-au stricat nici finanțarea și consilierea juridică primită din exterior, de la organizații precum Alliance Defending Freedom, organizație anti-LGBT din Statele Unite care de-a lungul timpului a militat inclusiv pentru recriminalizarea relațiilor între persoane de același sex. 

„În zona conservatoare și religioasă, Coaliția pentru Familie a fost mainstream și reprezentativă pentru toată lumea, pentru toate cultele creștine, mai puțin luteranii. Și atunci, dacă tu voiai să fii împotriva Coaliției, erai marginal”, susține politologul Andrei Tiut, senior researcher în cadrul think-tank-ului GlobalFocus Center. 

Ce mai face PRO VITA?

Dintre toate zecile de organizații care au constituit cândva Coaliția pentru Familie, una dintre cele mai proeminente a fost Asociația PRO VITA București. Înființată în 2005, scopul declarat al asociației este, cităm, „promovarea valorii vieții umane”. Cum protejează PRO VITA viața umană? Militând și luptând împotriva avortului, a cărui interzicere a provocat înainte de Revoluție moartea a mii de femei.  

Cariera și activitatea fondatorului, Bogdan Stanciu, au fost documentate pe larg în anii premergători referendumului. Fost membru Noua Dreaptă, acesta a militat de-a lungul timpului pentru toate temele ultraconservatoare pe care și le-ar putea imagina cineva, deci nu doar împotriva avorturilor, dar și împotriva homosexualității. Astfel, implicarea lui inițială în Coaliția pentru Familie, mai ales în strângerea de semnături, n-a surprins pe nimeni, chit că a părăsit-o ulterior – poate și din motive de PR, vechea colaborare cu Noua Dreaptă atârnând greu la vremea respectivă.

O altă preocupare recurentă pentru PRO VITA și implicit Bogdan Stanciu a fost cea a vaccinurilor, pe care organizația le respinge din considerente morale, pentru că acestea ar fi dezvoltate cu ajutorul unor celule provenite de la fetuși avortați (și unele chiar au fost, salvând însă zeci de milioane de vieți). De altfel, așa cum arătam într-un material precedent, PRO VITA s-a numărat printre principalii opozanți ai primei campanii de vaccinare împotriva HPV, contribuind în anii 2008-2009 la crearea mișcării antivacciniste moderne. 

Pentru PRO VITA, eșecul referendumului n-a însemnat sfârșitul activismului anti-LGBT, anti-avort și anti-vaccinuri. Cultura Vieții, un site conservator administrat și editat de Bogdan Stanciu, abundă în această perioadă de titluri și texte care avertizează despre pericolele vaccinării, restricțiilor anti-COVID, homosexualității, avortului și feminismului. De asemenea, Stanciu colaborează ocazional cu site-ul ultraconservator ActiveNews, unde abordează aceleași teme, în materiale precum:

„De ce este imperios necesară abordarea prudentă și personalizată a vaccinării anti-Covid-19. Eroarea Alexandrei Nadane” – aici e criticată o veche tovarășă de drum pentru păcatul îndemnării la vaccinare
„Noua rațiune de a fi a Uniunii Europene: Homosexualismul”
„Dacă nu vreți să fiți arestați mâine pentru că vă opuneți „schimbării de sex” a copilului Dvs citiți acest material”
„Școala online – rețeta sigură de cretinizare a copilului”

Acest pattern, al migrării în ultimii doi ani către activismul anti-restricții și anti-vaccinare poate fi observat la mai mulți dintre cei care au colaborat sau reprezentat la un moment dat Coaliția pentru Familie. Andrei Tiut spune că suprapunerea celor două mișcări, cea antivaccinistă și cea anti-LGBT, nu este deloc nouă și deloc specifică României. Antivaccinismul a fost întotdeauna acolo.

„Dacă ne uităm care sunt sursele intelectuale care domină mișcarea asta, ai pe de-o parte influența evanghelică americană, care se vede prin neoprotestanții români, apoi, pe de altă parte, ai ultraconservatorismul ortodox, unde evident Patriarhia Moscovei și Putin sunt o lumină. 

Pe lângă asta, mai ai influența lui Orban în biserica maghiară și mai ai influența PiS, care se simte, de exemplu, la George Simion, care este un fan declarat. Ei, dacă te uiți la cel puțin primele două, vezi că prin toate circula ideea antivaccinismului”, explică politologul. 

Peter Costea și Alianța Familiilor din România

„Unul din părinţii spirituali ai Coaliţiei pentru Familie” – așa era descris avocatul baptist Peter Costea într-o analiză  Adevărul de acum patru ani. În materie de lobby anti-LGBT, Costea (care profesează și trăiește în Texas de zeci de ani) e unul dintre cei mai vechi jucători de pe piața locală. În 2008, cu sprijin de la organizații social-conservatoare din Statele Unite, Costea și a sa Alianță a Familiilor din România (AFR) au reușit să influențeze modificarea Codului Civil astfel încât acesta să definească familia drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie. Ulterior, AFR a fost una dintre cele mai puternice organizații din Coaliția Pentru Familie, alături de PRO VITA.

De altfel, colaborarea dintre AFR și Stanciu continuă până în ziua de astăzi, cel din urmă găzduind site-ul asociației și participând la mai multe dintre conferințele online organizate de Costea în această perioadă. Nu-i de mirare, deci, că Peter Costea și organizațiile pe care le conduce militează astăzi pe aceleași teme ca PRO VITA: anti-LGBT, anti-avort, dar și anti-certificat verde sau anti-restricții pandemice. 

Tot în această perioadă, a pandemiei, avocatul a încercat din nou să intre în politică, după mai multe tentative eșuate – în 2014 și 2019 – de a deveni europarlamentar. Dacă în trecut candidase ca independent susținut de AFR, pentru parlamentarele din 2020 a înființat un nou partid, Alianța Renașterea Națională (ARN). Formațiunea a participat la alegeri parlamentare pe o platformă suveranistă, pro-familie naturală (adică bărbat+femeie) și pro-unionistă, obținând aproximativ 45 de mii de voturi. Practic, un AUR mai mic, mai neoprotestant și mai în afara Parlamentului. 

Tonul folosit de Costea când vorbește de COVID-19 și imunizare este ceva mai reținut și legalist decât al altor activiști anti-vaccin. Pentru el, e suficient să planteze semințele îndoielii, printr-un mix de argumente juridice și/sau morale, îndemnuri energice la „informare” și apel la libertatea de a decide, în timp ce recomandările medicale explicite sunt ocolite. 

„Responsabilizăm statul roman în legatură cu vaccinul Covid 19!” 

„Tirania restricțiilor pandemice din Australia”

„Marea Resetare prin “plandemie”?”

„Aspecte etice ale vaccinărilor – conexiunea între copiii avortați și vaccinurile anti Covid-19”

„Vaccinarea: între libertate și constrângere”

Acestea sunt doar câteva dintre mesajele transmise, în cursul pandemiei, pe pagina de Facebook a lui Peter Costea. 

Virajul către coronascepticism n-a apărut peste noapte și nici nu s-a tradus în abandonarea preocupărilor sale mai vechi. Mai degrabă, a simțit că e o temă populară în rândul mișcării din care face parte, așa că s-a agățat și el de ea, cum i-a văzut pe toți din jur că fac. Tiut crede că acest mimetism se explică prin faptul că, oricât de contraintuitiv ar suna, sunt foarte puține teme ultraconservatoare care prind în România. De regulă, aceiași actori se leagă cam de aceleași subiecte.

„Românul nu simte neapărat nevoia să voteze conservatori. Motiv pentru care diverse proiecte conservatoare au eșuat. De la intelectualii lui Băsescu până la ce vrei tu. Și o temă era homosexualitatea sau sexualitatea în general, pe care au pierdut. Când a apărut vaccinul, și-au dat seama că e o șansă extraordinară, pentru că este o temă de care publicul chiar vrea să audă. Publicul nu vrea să audă de ce alte idei au ei, nici de avort, nici de ținutul femeii la cratiță și așa mai departe. Dar pe partea de antivaccin au avut succes”, crede Andrei Tiut. 

Cei patru vestitori ai eșecului

Pentru mulți dintre cei care au urmărit traseul Coaliției pentru Familie, liderul incontestabil al organizației a fost Mihai Gheorghiu, fost parlamentar PNȚCD și director general adjunct al Muzeului Țăranului Român. Este cel care apărea la mai toate dezbaterile pe marginea modificării Constituției, este cel care pe 8 octombrie deschidea conferința mohorâtă post-vot. Lângă el se afla avocata Corina Săcrieru, un personaj cheie în legitimarea juridică a demersului de schimbare a Constituției. 

Astăzi, amândoi se află în fruntea unei organizații satelit a Coaliției pentru Familie (dar și urmașa spirituală a acesteia), platforma civică ÎMPREUNĂ. Conform descrierii de pe site, ÎMPREUNĂ se vrea a fi „cea mai mare și profundă formă de unitate a societății civile din România”, fiind compusă din peste 500 ONG-uri și având peste 100 de mii de membri susținători (zic ei). Ulterior eșecului de la referendum, platforma a continuat să militeze pe teme dragi zonei ultraconservatoare din România, dar fără a avea aceeași tracțiune și priză la public. 

La fel ca alți vechi tovarăși de drum, Gheorghiu, Săcrieru și prin extensie platforma ÎMPREUNĂ s-au aruncat la rândul lor în hora contestării restricțiilor anti-COVID și a certificatului verde. Corina Săcrieru și-a folosit expertiza juridică pentru a contesta în instanță starea de alertă și o serie de hotărâri menite să combată diversele valuri ale pandemiei, în timp ce pagina de Facebook a lui Mihai Gheorghiu este populată de postări care se opun impunerii certificatului verde și răspândesc teorii ale conspirației despre vaccinuri. 

„Nu de vaccin mă tem, ci de veșnicia sa. Vaccinați anual, controlați zilnic, urmăriți în timp real, călătorind doar cu pașaport vaccinal și măscuță rituală regulamentară. Noua religie civilă biotehnologică e gata”, profețea Gheorghiu într-o postare de pe Facebook din mai 2021.

Un alt membru CpF prezent la conferința-priveghi din octombrie 2018 era doctorul Pavel Chirilă, „părintele homeopatiei românești” și un vechi oponent al vaccinării obligatorii. Dacă pe marginea vaccinurilor anti-COVID nu prea s-a pronunțat în acești doi ani, a promovat în schimb o terapie controversată pentru pacienții cu plămânii lezați de boală: oxigenoterapia hiperbară. În noiembrie 2021, cântărețul de muzică populară Petrică Mîțu Stoian murea la câteva ore după ce făcuse o cură preliminară de terapie în clinica privată a lui Chirilă, clinică inaugurată cu fast de Ministerul Sănătății și finanțată cu milioane de euro de stat. Câteva zile mai târziu, Digi 24 dădea, pe surse, informația că autopsia a descoperit o afectare serioasă a plămânilor de către terapia hiperbară, iar parchetul de pe lângă Judecătoria Reșița deschidea dosar penal pentru ucidere din culpă.

„Rămân în linia întâi”, își încheia Cătălin Vasile, cu lacrimi în ochi și gâtuit de emoție, declarația post-referendum. Considerat de-a lungul timpului coordonatorul sau brațul media al Coaliției, acesta este fondatorul platformei Prodocens Media, pe care Vasile o descria într-un interviu din vara trecută drept „infrastructura media pusă la dispoziţia tuturor celor implicaţi în promovarea valorilor creştin-conservatoare”. 

Dacă în perioada referendumului era principalul canal de propagandă al CpF, astăzi Prodocens Media transmite interviuri pe teme creștine (dintr-o perspectivă neoprotestantă) și, foarte important, traduce și subtitrează materiale din mass-media conservatoare din Statele Unite. Dacă vrei, de exemplu, să vezi ce spune Tucker Carlson despre vaccinuri, restricții, Donald Trump sau alegerile americane din 2020, dar nu știi engleză, te duci la Prodocens Media, unde vei găsi tot acest content tradus și împachetat pentru un public românesc.

De ce există o suprapunere între coronascepticism și homofobie?

Merită precizat că nu toți vechii susținători ai Coaliției au luat-o pe panta asta, a respingerii din oficiu a restricțiilor și a vaccinării. Mulți conservatori mainstream, printre care și câțiva dintre așa numiții intelectuali ai lui Băsescu, au transmis mesaje mai degrabă pro-vaccin. Politologul crede că acest lucru se datorează faptului că vaccinul este o temă mult mai polarizantă – chiar și pentru mișcarea conservatoare – decât era cea a familiei tradiționale. 

Interesant este că, atât activismul anti-LGBT, cât și antivaccinismul contemporan par să răspundă unor anxietăți similare ale comunităților conservatoare și ultraconservatoare din România. Este o teamă profundă față de o societate nouă, ce vine la pachet cu valori liberale și o îmbrățișare entuziastă a științei ca unic mod de a înțelege realitatea. O societate pe care mulți conservatori simt că nu o înțeleg sau nu-i reprezintă. 

„Tu ai știința care-ți spune că homosexualitatea nu este o boală, după care mai spune că vaccinul funcționează. Și atunci, respingerea științei este un element comun în această poveste, în care reacția este «dom’le, nu, lăsați știința, că am auzit eu la vărul Gigel»”, spune Tiut.

Totuși, politologul nu crede că suprapunerea dintre cele două teme este absolută. Pe unii dintre cei preocupați astăzi de vaccinuri poate că-i doare în cot de homosexualitate. Chiar dacă au o părere negativă despre comunitatea LGBT, nu țin morțiș să o exprime sau să facă activism în sensul ăsta. În schimb, se pot opune vaccinării din considerente personale, dintr-o credință sinceră că vaccinurile le vor afecta sănătatea. Cineva, cândva, i-a convins că acestea sunt periculoase și pentru ei a devenit o afirmație de fapt, nu una ideologică, susține cercetătorul. 

Ce șanse există să asistăm la o renaștere a Coaliției?

Când te uiți la ce fac astăzi liderii Coaliției, vei observa că prezența lor în spațiul și discursul public s-a diminuat considerabil. Asta nu înseamnă că homofobia lor sau a românilor care au votat în 2018 a dispărut de pe fața Pământului imediat după anunțarea rezultatelor umilitoare de la referendum, dar ideea în sine, de modificare a Constituției în sensul dorit de CpF, a fost compromisă. Dacă nu permanent, măcar temporar, crede Andrei Tiut. 

„Eu strict pe bucățica asta sunt optimist, că s-a judecat în fața poporului și poporul a zis «duceți-vă dracului cu problemele voastre, că eu am alte chestii»”, continuă acesta.

Totuși, eșecul din 2018 nu s-a tradus și într-o dispariție a altor teme de extremă dreapta. Locul CpF a fost luat de forțe noi din zona politică sau a societății civile. AUR, de exemplu, nu este doar o emanație a pandemiei, el probabil că n-ar fi existat așa cum îl vedem astăzi fără terenul pregătit de războaiele culturale duse în preajma referendumului. Claudiu Târziu, co-președintele partidului, a fost pentru mult timp liderul Asociației Rost, organizație care a făcut parte din Coaliția pentru Familie până în iunie 2017. Atunci, Târziu a hotărât să iasă din coaliție pentru a evita asocierea referendumului cu simpatia asociației sale pentru anumiți lideri ai mișcării legionare.

„Mișcarea ultraconservatoare în sine, la nivel de militanți, va ieși ceva mai mare decât a intrat în pandemie. Și e interesant ce vor face și unde se vor duce ăștia. Dacă ar avea mijloacele să repornească tăvălugul ăsta, ei l-ar reporni. Dar nu-i văd având mijloace. Dacă oportunitatea apare, ei vor sări pe ea. Ura lor este autentică și sinceră, dar nu mai văd partidele în spatele lor, nu mai văd bisericile în spatele lor, chit că Biserica n-o să spună niciodată în timpul vieții noastre că e ok să fii homosexual”, susține Andrei Tiut.

Cercetătorul crede că mișcarea ultraconservatoare coagulată în timpul pandemiei va bate monedă în continuare pe antivaccinism, dar se va orienta și către orizonturi deja explorate de extrema dreaptă din alte țări. De exemplu, anti-imigraționismul. Dacă până acum n-a fost o temă de interes pentru mulți români, Tiut spune că, pe fondul tensiunilor din Ucraina, este foarte posibil să ne trezim cu un val de imigranți pe care nu vom avea unde să-i cazăm, pentru că nu avem infrastructură serioasă în sensul acesta.

„Și până reușesc să fugă în Germania sau unde vor ei să fugă, stau pe străzi, lumea îi vede pe străzi, și poate să apară problema asta”, crede Tiut.