„O urbe de periferie de lângă București se transformă treptat într-un oraș cochet cu ajutorul banilor europeni”, spunea, pe la începutul lui decembrie, titlul unei știri din presa mainstream. Subiectul materialului? Chitila, un orășel de 14 mii de locuitori aflat la o aruncătură de băț de București.

A fost un semnal pentru noi să ne apucăm să scriem de la fața locului despre suburbiile Capitalei. Nu așa cum apar ele în urma unor articole în care protagonistul este primarul, ci așa cum le găsesc chiar locuitorii lor, cu bune și cu rele. Și cu cât mai multe detalii utile pentru cei care vor să se mute în ele. În fond, sute de mii de români s-au adăugat acestor suburbii în ultimii 30 de ani, multe dintre ele devenind orașe în toată regula.

Așa că am început tocmai cu Chitila. Într-o zi friguroasă de decembrie, ne urcăm într-un tren privat și pornim către pomul lăudat, să vedem minunea cu ochii noștri.

Șase lei și jumătate de om ne costă toată afacerea, iar cursa dintre Gara de Nord și Gara Chitila durează fix zece minute. Mai mult ne ia să ajungem de la casele noastre până la Gara de Nord decât din București până-n Chitila.

Dacă doream, puteam alege o cursă mai ieftină, de patru lei și un pic, operată de CFR. Opțiuni sunt destule, orășelul fiind prima oprire pentru multe trenuri ce duc spre Târgoviște, Ploiești sau Buzău. 

Un chilipir

Iată, așadar, un prim semn că PR-ul din presă nu e complet nemeritat: localitatea e bine conectată cu Bucureștiul și nu depinzi de mașina personală pentru a te deplasa. Coborâm în gara Chitila, care pare bine întreținută și proaspăt reabilitată, lucruri pe care nu le poți spune despre multe gări din provincie. Al doilea semn bun.

În fața gării, care e flancată de mai multe blocuri aflate și ele în plin proces de reabilitare, ne așteaptă un localnic care a acceptat să ne facă turul orașului, cu promisiunea că nu-i vom divulga identitatea.

Gara din Chitila

Un oraș modernizat cu bani europeni

Mergem alături de ghid către una dintre principalele atracții ale orașului, Parcul Dendrologic, care se află chiar pe malul lacului Chitila. Pentru că e dimineață și-n timpul unei zi de muncă, îl găsim gol. Ghidul ne asigură că, de obicei, parcul e plin, mai ales vara, când aici se organizează tot soiul de evenimente și activități culturale.

Pe stâlpii de iluminat sunt montate boxe din care răsună muzică de sezon, un afiș ne înștiințează că spațiul este binecuvântat cu Wi-Fi gratuit, iar spre interior găsim niște căsuțe de lemn care fac parte din târgul de Crăciun al orașului, semn că parcul se va anima ceva mai tare spre seară, când se aprind și luminițele. Nu-i Central Park, dar e frumușel și suficient pentru o comunitate atât de mică.

„Eu veneam acum vreo 10-11 ani pe lac, în fața Parcului Dendrologic, în spate, spre Mogoșoaia, cu prietenii, să mai pescuim. Și era pur și simplu pământ în jur, nu era nimic amenajat, nici Parcul Dendrologic, atunci cred că se începea lucrul, dacă nu mă înșel”, ne povestește George, de 34 de ani, un jurnalist de radio care s-a mutat în localitate acum cinci ani. 

Vizavi de parc găsim șantierul unui viitor ansamblu rezidențial, iar zona e populată de case. Tot aici, chiar în jurul lacului, primăria a construit o pistă de bicicliști la standarde europene, complet separată de traseele rutiere din oraș. Peisajul e aproape olandez: în stânga ai verdeață și case, unele mai înstărite, altele mai puțin, în dreapta lacul și câțiva copaci.

Atât Parcul Dendrologic, cât și alte proiecte lăudate astăzi de locuitori și în presă – școala nouă, grădinița, creșa – sunt făcute cu bani europeni.

La 16 minute de mers pe jos de Dendrologic, pe Valea Mangului, se construiește la ora actuală un alt parc, care se va întinde pe șase hectare și va costa aproape 12 milioane de lei, bani ce vor veni tot de la Uniunea Europeană. Conform proiectului, parcul va include spații de promenadă, un amfiteatru de vară, locuri de joacă pentru copii, un skatepark și o zonă de fitness. Când ajungem în zonă, găsim pământul pregătit și primii puieți plantați, semn că șantierul e în desfășurare. 

În stânga va fi construit noul parc, în dreapta e cartierul de locuințe sociale tip duplex. De trotuare și pietoni nu pare a se preocupa cineva

Vizavi de noul parc, pe strada Islaz, a fost ridicat un cartier de locuințe sociale tip duplex, pe două etaje. Se numesc „locuințe sociale” pentru că sunt construite pe terenuri puse la dispoziție de primărie (dar doar tinerilor născuți în oraș), gratuit, în baza legii 15/2003. Pe lângă teren, primăria a pus la dispoziție proiectul și i-a conectat pe oameni la gaze, curent, apă și canalizare. Și mai există un cartier de felul ăsta, la câteva străzi mai încolo, tot cu teren pus la dispoziție de administrație, doar că locuințele au un singur nivel.

„Fiecare și-a construit ce proiect a vrut, pe un nivel, pe două, după posibilități”, ne lămurește ghidul. 

Când oprim să admirăm cartierul de duplexuri, întâlnim și patronul unei firme de construcții din oraș. Lucrează de zor la una dintre case, iar 60% din restul locuințelor au fost ridicate tot de el. E puțin mâhnit, însă, pentru că de la o vreme nu mai găsește mână de lucru.

„Lucrăm trei inși la o casă. Înainte aveam și 20, dar acum nu mai găsești, au plecat afară”, povestește bărbatul.

Urbanism cu ceva mai mult bun simț

Blocurile, atâtea câte există în oraș, sunt micuțe, de maximum 3-4 etaje, și distanțate între ele, spre deosebire de atâtea ansambluri rezidențiale construite în ultimii ani prin București.

Blocurile de la șoseaua principală

Octavian, un bărbat de 35 de ani care s-a mutat în Chitila acum cinci ani, stă într-unul din aceste blocuri. Înainte locuia în Tei, într-o garsonieră. La un moment dat, el și partenera sa au decis că au nevoie de mai mult spațiu, iar în Chitila au găsit cea mai bună ofertă. 

„Am dat 79 de mii de euro pe un apartament de trei camere, 80 de metri pătrați utili. În București, metrii ăștia îi găseai la 90 de mii, cel puțin. A fost un mare avantaj, din punctul ăsta de vedere. E un cartier foarte mișto, a stat și fratele meu aici, fost agent imobiliar. Știa tipul de finisaje care au fost aplicate și a fost încântat de ce a văzut aici. Și într-adevăr, e într-un fel, e organizat, e curat, mă rog, sunt multe beneficii”, povestește Octavian.

În condiții similare s-a mutat și George, doar că la casă. După zece ani de locuit cu chirie în București, el și soția sa au dorit să fugă din oraș, într-un spațiu mai larg, preferabil la casă. Și pentru că nu și-o permiteau în București, au căutat prin împrejurimi. Zone precum Popești-Leordeni au fost excluse din start, pentru că acolo, spune el, nu exista nimic din ce-l interesa.

„Nu sunt parcuri, noi între timp am făcut un copil și e destul de important să ai un parc unde să-l scoți. În momentul ăsta noi facem 50 de metri până la pista de biciclete care duce în Parcul Dendrologic. Nu e nevoie să urcăm copilul în mașină ca să mergem într-un parc”, își motivează George alegerea.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Cu puțin noroc, a găsit spațiul pe care și-l dorea în Chitila. 85 de metri pătrați utili, 2 dormitoare și un living, plus o curte mică au fost, pentru mult timp, tot ce avea nevoie. 65 de mii de euro l-a costat când a făcut mutarea, acum o casă similară din zonă se poate vinde cu 110-120 de mii de euro, pentru că prețul pe metrul pătrat a crescut, la fel și cel al materialelor de construcție. 

Mobilitate în Chitila

Plimbându-ne prin oraș, observăm un lucru: în Chitila, trotuarele încă sunt trotuare, nu locuri de parcare, chiar dacă nu toate sunt bine întreținute. Observația noastră e confirmată și de George:

Viața de pieton e ok. Orașul e foarte mic și atunci nu sunt probleme. Pe străduțe se mai parchează aiurea – sunt chestii peste care poți trece cu vederea. Nu e ca în centrul Bucureștiului, unde nu ai unde să treci cu un cărucior, cu un copil mic, pentru că pur și simplu sunt parcate toate mașinile acolo, pe trotuar”, povestește bărbatul.

Din păcate, pentru bicicliști există pista de aproximativ un kilometru de pe marginea lacului Chitila, dar în rest nu prea ai unde să mergi în siguranță – sigur nu pe șoseaua principală ce străbate orașul.

Pista de biciclete din Parcul Dendrologic din Chitila

Ai însă opțiuni în ceea ce privește transportul în comun. Regia locală de transport, Ecotrans STCM, are trei linii funcționale în Chitila. Prima, linia 470, te ia din complexul comercial Colosseum și te duce tocmai până în Mogoșoaia. 429 te plimbă prin aproape toate zonele importante ale orașului și ajunge până în Valea Cascadelor, în Militari. 476 parcurge iarăși orașul într-o linie aproape dreaptă, intră în București și te lasă în Clăbucet, nu departe de stația de metrou 1 mai. 

Autobuze mai moderne decât în București

„Partea tare este că-s foarte multe, nu stai o grămadă și poți plăti cu cardul, în autobuz, contactless”, spune Octavian.

Dacă preferi trenurile și vrei să ajungi rapid chiar în inima Bucureștiului, gara Chitila (un nod feroviar important) e ușor accesibilă pentru orice locuitor al orășelului, iar curse sunt destule, de la 5 dimineața până la 10 seara. Soția lui George, care lucrează în centrul Capitalei, a folosit trenul timp de doi-trei ani pentru a face naveta spre muncă. Funcționează ca un metrou de suprafață pentru navetiștii din Chitila, spune George. 

Iar pentru șoferi, Chitila este încă o opțiune viabilă. Când s-a mutat în orășel, pentru George ăsta a fost unul dintre principalele criterii, ușurința de a intra și ieși cu mașina din București. Având un program de lucru foarte matinal, pleacă spre serviciu la 5 dimineața, când nu-i nimeni pe drum. În 12-13 minute ajunge în centru, unde are treabă. Când termină, pe la 11-12, pe drumul de întoarcere nu e trafic foarte aglomerat.

Octavian se arată la fel de mulțumit:

„Dacă vreau să văd un film, am centura, care mă duce fix în Băneasa. În oraș, în timpul weekendului, se ajunge destul de repede, în maximum 25 de minute, depinde unde vrei să mergi. Nu mă simt izolat aici, dar nici nu-s genul care să iasă mult”, spune bărbatul. 

Ce poți face în Chitila și ce facilități ai

Chitila nu e un oraș pentru petrecăreți. Dacă în weekenduri îți place să iei cluburile la rând, vei fi nevoit să dai o fugă până în București, pentru că în Chitila nu prea sunt opțiuni. Există câteva restaurante și baruri, niște cafenele, dar cam atât. În schimb, dacă ești concentrat pe gospodărie, pe viața de cuplu sau familie, Chitila îți oferă aproape tot ce vrei. Marile lanțuri de magazine din București sunt prezente și aici. Ba chiar urmează să fie construit unul nou, pe șoseaua principală, la ieșire din oraș. 

George, explicând-ne în în fața unui 5 to Go de ce s-a mutat în Chitila

Pentru urgențe dentare, există cel puțin două cabinete stomatologice, spune Octavian. Posesorii de animale de casă au de ales dintre mai multe cabinete veterinare, nu trebuie să vină până în București. În Chitila există inclusiv cabinete de medicină de familie. Inițial, George era convins că atunci când va avea un copil, va trebui să caute în București recomandări pentru un medic pediatru de familie. Odată apărut pe lume copilul, a încercat să-l înscrie la un cabinet din Berceni, dar după o experiență neplăcută cu medicul de acolo, a căutat ceva mai aproape de acasă. 

„Am descoperit unul chiar la două străzi de noi, la care ajungem pe jos, nu trebuie să ne mai urcăm în mașină. Foarte competent, foarte civilizat, cu un cabinet foarte curat. Răspunde mereu la telefon, funcționează și pe WhatsApp, e din secolul nostru. Dacă toți am avea infrastructură de genul ăsta, servicii de genul ăsta, hai nu la două străzi, cum e în orașele mici, dar în orice caz, mai aproape, măcar am rezolva problema traficului și a poluării generate de el”, spune George. 

În oraș urmează să fie inaugurată și o nouă clinică medicală, construită chiar pe șoseaua principală, aproape de complexul în care locuiește Octavian. Potrivit site-ului Primăriei, centrul are 1400 de metri pătrați, împărțiți pe două etaje, unde vor funcționa un laborator de analize, un ambulatoriu cu program de 14 ore, cabinete de medicină de familie, dar și de specialitate: oncologie/hematologie, ginecologie și chirurgie generală, radiologie, CT/RMN – imagistică, pediatrie, ortopedie, reumatologie, ORL, oftalmologie, cardiologie, diabet și nutriție, psihiatrie, neurologie, dermatologie și urologie.

Foarte important, mai spune site-ul administrației, serviciile medicale din centru vor fi oferite gratuit cetățenilor asigurați.

Orășelul stă decent și la capitolul educație. La ora actuală, în localitate funcționează două grădinițe, două școli primare și una gimnazială. Mai toate au fost construite sau renovate cu bani europeni. O nouă școală, modernă și dotată cu o sală de sport imensă, e în plin proces de construcție. Potrivit proiectului, instituția va deservi 640 de elevi și va costa 31 de milioane de lei, din care 22,5 milioane vor veni de la Uniunea Europeană, diferența fiind suportată din bugetul local.

Cât de poluată este Chitila?

Administrația Chitilei dă semne că ar fi preocupată inclusiv de aspectele mai verzi ale traiului urban. De exemplu, fiind un oraș cu multe case, e posibilă și un soi de colectare selectivă a deșeurilor. Doar pe două fracții, deocamdată, în sensul că fiecare casă are două pubele separate, din care una e umplută cu deșeuri menajere, iar cealaltă cu deșeuri reciclabile. Joi vine mașina pentru reciclabile, vinerea pentru cele menajere. 

Când te abați de la turul oficial al orașului, mai găsești și d-astea

Instrucțiuni precise despre cum se face colectarea găsești chiar pe stațiile de autobuz din oraș, unde-s lipite ghiduri care-ți arată în ce pubelă trebuie aruncate deșeurile reciclabile și în care trebuie puse cele reziduale. În plus, însăși regia locală de transport vrea să contribuie la ecologizarea orașului – în octombrie 2021, administrația locală anunța că urmează să cumpere 23 de autobuze electrice și stațiile de încărcare aferente, achiziție care va valora 48 de milioane de lei, bani obținuți, iarăși, din fonduri europene nerambursabile. 

Octavian și George se plâng însă că orașul are o problemă cu mirosurile toxice emanate de groapa de gunoi din Chiajna, operată de compania Iridex. Există și un grup de Facebook dedicat acestei probleme, unde găsești plângeri de la oameni din toate localitățile din jur, dar și de la bucureșteni din sectoarele 1 și 6. 

„În anii precedenți, se simțea destul de des, mai ales seara, un miros ca de sulf. În ultimul timp nu mai e atât de des, dar tot se mai simte, din când în când. Se fac plângeri încontinuu, nu se întâmplă nimic”, spune Octavian.

George estimează că simte mirosul de maximum 10-15 ori pe an. Însă, per total, Chitila i se pare mai puțin poluat decât Bucureștiul. Emanațiile de la groapa de gunoi sunt deranjante, dar crede că poluarea generată de oraș și mașini este mult redusă, mai ales pentru cei care locuiesc la casă, pe străduțele adiacente șoselei principale. Octavian, însă, are o mică problemă cu poluarea sonoră, pentru că stă într-un bloc ce dă fix către șoseaua ce străbate orașul.

„La început, ne deranja un pic, pentru că eram obișnuiți cu liniștea totală. Dar ne-am obișnuit și oricum vreau să schimb geamurile, au mai făcut asta și alți locatari care stau la stradă”, povestește bărbatul.

Interacțiunea cu autoritățile locale

Chitila are același primar de peste 20 de ani, de când încă era comună. Se numește Emilian Oprea, e PNL-ist și este tratat, atât în zonă cât și în presă, ca un fel de Ilie Bolojan al județului Ilfov, mai ales pentru reușita de a atrage atâtea fonduri europene.

Primăria cochetă a Chitilei

George, care locuiește în Chitila de cinci ani, spune că bună reputație a administrației este relativ meritată. Dacă mergi prin oraș și găsești un șanț neastupat, nu trebuie decât să pui mâna pe telefon, să suni la primărie și a doua zi vin niște oameni să astupe șanțul, susține el.

„E chestia asta de comunitate minimă. Oamenii sunt cât de cât civilizați, par cât de cât profesioniști. Acum, nu știu dacă o fi ceva excepțional cu Chitila sau așa se întâmplă în comunitățile mai mici, unde lucrurile se mișcă puțin mai repede”, crede bărbatul.


Acesta este primul text dintr-o serie PressOne despre cum se trăiește în suburbiile Bucureștiului, localități care s-au transformat masiv în ultimul deceniu, sub impactul investițiilor imobiliare masive – chiar dacă nu întotdeauna în bine.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.