Bianca Dragomir
Licențiată în Științe Politice, Bianca Dragomir a absolvit un master în Antropologie cu o cercetare etnografică despre dinamica soacră-noră în comunitatea romilor boldeni din București – impactul acestui tip de relație asupra comerțului cu flori și viceversa. În timpul masterului, pentru șase luni, a studiat Antropologie socială în Atena, în cadrul Panteion University of Social and Political Sciences, unde a aprofundat teme precum identitate, alteritate, multiculturalism și transformări globale în Balcani. De peste 15 ani scrie la diferite publicații și, din când în când, proză scurtă, povestiri, poezii. În cartea „Toți câinii aleargă după fluturi“ a reușit să adune laolaltă o parte dintre primele ei texte literare.
INTERVIU. Desființarea Institutului Național al Patrimoniului poate arunca România înapoi în epoca distrugerilor masive. În spatele deciziei stă dorința de control politic în domeniu
Ministerul Culturii și-a anunțat oficial intenția de a desființa Institutul Național al Patrimoniului. Experții consultați de PressOne atrag atenția că în spatele deciziei stă o dorință de control politic asupra patrimoniului.
O Românie a binelui și a sustenabilității punct cu punct: patru povești despre comunități transformate de parteneriate puternice (P)
Patru proiecte naționale, dezvoltate prin #DupăNoi, platforma de impact social și sustenabilitate a sistemului Coca-Cola în România — Harta Reciclării, Ziua Bună pe Via Transilvanica, Campusul Preuniversitar Profesional Dual BookLand, La TINEri este Puterea —, contribuie la o Românie despre care nu suntem obișnuiți să citim: mai unită și mai sustenabilă, un loc unde oamenii au grijă de natură și drag de comunitățile lor.
Măsurile de prevenire a cancerului de sân, promovate o lună. În restul anului, ministerul se bazează pe postări pe Facebook și prezența la emisiuni de televiziune
PressOne a întrebat Ministerul Sănătății cum a promovat până acum accesul femeilor din România la controale și mamografii gratuite, în cadrul programelor pilot de screening pentru cancerul de sân, dar și cum plănuiește să facă vizibil programul național de prevenție.
De la discuții cu 40 de miniștri la #SpitalulSperanței. INTERVIU cu Mirela Nemțanu, director HOSPICE Casa Speranței
În România, mai bine de 550 de copii cu boli incurabile „se luptă pentru un singur pat” de spital. În acest context, HOSPICE Casa Speranței a început construcția primului spital din România dedicat exclusiv paliației pediatrice: 10 paturi în plus, o echipă de 70 de specialiști și peste 200 de copii internați pe an, într-un ecosistem care include ambulatoriu și îngrijire la domiciliu.
„Facem multe eforturi să rămânem conectați fizic”. Generația Z așa cum e, nu cum o etichetăm
Unul dintre cele mai răspândite stereotipuri vehiculate despre Generația Z este lipsa dorinței de a munci. Generația Z nu are o etică a muncii, nu-și doresc o carieră. PressOne a discutat cu mai mulți tineri, dar și cu o parte dintre adulții din viața lor. Cine sunt ei, de fapt, atunci când găsesc un spațiu sigur?
Mentoratul și întâlnirile cu ceilalți. Cum pot proiecte precum ZBOR să creeze punți între generații și să schimbe discursul public
„Tinerii nu mai au repere, nu mai au modele pe care să le urmeze” este una dintre credințele comune în spațiul public din România în 2025. Însă, în unele locuri, cum este ZBOR Constanța, lucrurile stau complet diferit. Aici, tinerii au șansa să întâlnească mentori.
Cancerul la sân și femeile care rămân invizibile în statistici și practică. Cum facem să nu mai fie „prea târziu”?
În România, numeroase femei ajung târziu și prea târziu la medic. În 2021, mortalitatea evitabilă cauzată de cancerul de sân (clasificată ca mortalitate tratabilă) în România a fost de 21 de decese la 100.000 de femei, fiind cu 14% mai mare decât media UE.
România digitală. Cum poți să devii antreprenor în 2025, fără drumuri la instituțiile statului. Soluții există, dar încă nu sunt conectate între ele
Experiența de a deveni antreprenor în România este parțial digitalizată, iar integrarea cap-coadă, de la depunerea documentelor la emiterea primei facturi, este mult sub media europeană.
De la mall la ZBOR: cum se schimbă spațiul dintre școală și acasă pentru „tinerii din ziua de azi”
ZBOR Constanța este un hub gratuit pentru adolescenți și tineri, cu vârsta între 14–25 de ani. Un „al treilea loc" între școală și acasă, deschis de luni până duminică, cu acces liber și gratuit, unde tinerii pot socializa, lucra împreună, învăța sau primi consiliere.
„Trei elevi de la Colegii Naționale din București au intrat anul acesta pentru prima oară într-un laborator de chimie.“ APEX Scientific: taberele care oferă elevilor șansa de a întâlni profesori de Nobel (P)
Pornind de la nevoia acută de specialiști în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), APEX Scientific își propune să atragă tinerii către cercetare și să le arate că există oportunități de cel mai înalt nivel și în România, susține Marius Matache, coordonator APEX Scientific și cercetător la Universitatea București.
”Warmer in winter, cooler in summer. Not enough!” Thermal rehabilitation of buildings doesn't cut Romanians' bills and doesn't improve their quality of life
Numerous buildings in Romania have undergone thermal rehabilitation, an investment made possible through European cohesion policy funds. But how effective are these investments in cutting utility bills and improving quality of life?
„Mai cald iarna, mai răcoare vara. Nu e destul!” Reabilitarea termică a clădirilor nu scade facturile românilor și nu-i ajută să aibă o viață mai bună
Numeroase clădiri din România au trecut printr-un proces de reabilitare termică, investiția fiind posibilă prin intermediul fondurilor europene aferente politicii de coeziune. Cât de eficiente sunt, însă, aceste investiții pentru scăderea costurilor la facturi și îmbunătățirea calității vieții?
Our roads, their borders. What is left unseen when we build a highway, what ecological corridors are, and why their absence affects both people and animals
Wildlife corridors on highways—those overpasses designed to let animals cross safely—are, in theory, mandatory. In practice, however, they’re often ignored, poorly scaled, or treated as nothing more than a checkbox in multimillion-euro infrastructure projects.
Drumurile noastre, granițele lor: ce nu se vede când construim o autostradă, ce sunt coridoarele ecologice și de ce lipsa lor afectează atât oamenii, cât și animale
Coridoarele ecologice de pe autostrăzi, acele treceri menite să permită animalelor să traverseze în siguranță, sunt, în teorie, obligatorii. În practică, însă, sunt ignorate, subdimensionate sau tratate ca o bifă într-un proiect de milioane de euro.
Siguranța banilor tăi online: cum recunoști capcanele digitale și cum îți protejezi contul
Fraudele digitale au explodat în România în 2025, iar atacatorii devin tot mai sofisticați: folosesc apeluri spoofing, reclame false și deepfake pentru a păcăli utilizatori obișnuiți. Și de multe ori reușesc. 6 din 10 români au fost vizați de tentative de fraudă online. Află cum să recunoști pericolul, ce tipuri de atacuri circulă cel mai des și, mai ales, ce reguli simple te pot ajuta să-ți protejezi banii și datele personale.