Măsurile de prevenire a cancerului de sân, promovate o lună. În restul anului, ministerul se bazează pe postări pe Facebook și prezența la emisiuni de televiziune

Bianca Dragomir

Informare privind screeningul în cancer la sân, doar în luna octombrie

Într-un răspuns oferit PressOne, Ministerul Sănătății, prin intermediul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), explică modul sunt prezentate publicului larg mijloacele prin care se poate face prevenția și depistarea precoce a cancerului de sân în România. 

Conform INSP, „măsurile de informare, educare și conștientizare realizate până în prezent de către INSP referitoare la screeningul pentru cancerul de sân au fost realizate cu precădere în fiecare an în luna octombrie – luna conștientizării cancerului de sân”, se arată în răspunsul oferit redacției. 

Aceste acțiuni au constat, adaugă INSP, în „producerea de materiale menite să promoveze importanța prevenției”, dar și „recunoașterea cât mai precoce a semnelor și simptomelor asociate cancerului de sân”. Mesajele realizate au fost, ulterior, distribuite pe canalele de comunicare ale INSP, adică site și Facebook. 

Până acum, în cadrul programelor pilot, autoritățile s-au bazat pentru comunicarea accesului femeilor la controale și mamografii gratuite pe aparițiile  specialiștilor INSP la emisiunile de televiziune: „invitați frecvent la emisiuni adresate publicului larg care au ca temă importanța prevenției și screening-ului inclusiv a celui pentru cancerul de sân”.

Programul Național de Prevenție a cancerului la sân, realizat pe fonduri europene

În ceea ce privește primul și singurul program național de prevenire a cancerului de sân, ministerul plănuiește să se bazeze în diseminarea informațiilor pe medicii de familie sau ONG-uri. 

„Pe lângă INSP, furnizorii de servicii din asistența medicală primară (asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari romi, medici de familie, asistenți medicali ai medicilor de familie), asistenții sociali și ONG-uri partenere în proiect vor avea un rol esențial în transmiterea mesajelor campaniei de informare, educarea și conștientizarea importanței screeningului”, se mai arată în răspunsul oferit PressOne. 

Declarația privind modul de comunicare în prevenția cancerului de sân vine în contextul în care România se pregătește să lanseze un program național amplu de prevenire și screening al cancerului de sân care se va derula până în decembrie 2029.

Programul național de prevenire, depistare precoce și diagnostic al cancerului de sân este finanțat din fonduri europene, după ce mai mulți experți au depus proiecte. Consorțiul care a câștigat finanțarea este format din unități sanitare regionale cu experiență în diagnosticul și tratamentul cancerului de sân, universități de medicină și farmacie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP, partener obligatoriu) și organizații non-guvernamentale (ONG-uri), reiese din răspunsul oferit PressOne. 

EFSA: 5 metode ninja pentru shopping responsabil

Știi câtă hrană irosește România? În jur de 180 de kilograme pe cap de locuitor, anual. Pare mult, dar e și mai mult, dacă ne gândim că media din Uniunea Europeană e de aproximativ 130 de kilograme.

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

Conform Ministerului Sănătății, obiectivele includ, printre altele, furnizarea serviciilor de screening pentru cancerul de sân unui număr de aproximativ „70.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 50 și 69 de ani care aparțin grupurilor vulnerabile, defavorizate socio-economic și/sau care locuiesc în comunități cu grad de vulnerabilitate crescut”, dezvoltarea de instrumente practice, precum și achiziționarea echipamentelor necesare.

Anterior acestui program, prin Fondurile Structurale și de Investiții Europene aferente perioadei 2014 - 2020 și prin programul de achiziții al Băncii Mondiale, mai multe unități sanitare publice au achiziționat echipamente necesare, inclusiv unități mobile de monitorizare. De asemenea, în perioada 2018-2023, s-au derulat trei proiecte finanțate similar, care au vizat dezvoltarea infrastructurii naționale de screening (metodologii, formare, campanii, registru) și programe-pilot în patru regiuni (Nord Est, Nord Vest, Sud Est și Vest), unde au fost testate aproximativ 60.000 de femei eligibile.

Cum vor putea accesa femeile serviciile de screening? 

Una dintre marile provocări ale unui program național constă în informarea, educarea și asigurarea accesului, în special pentru femeile din mediile defavorizate și cele aflate la distanță de centrele urbane.

Ministerul a explicat că, în fiecare regiune administrativ-teritorială, există un partener responsabil cu implementarea screening-ului (spital clinic/institut oncologic). Acești parteneri au posibilitatea de a subcontracta servicii de screening și cu alte unități sanitare din regiune care îndeplinesc condițiile necesare, asigurând astfel proximitatea serviciilor pentru femeile eligibile.

Pentru a ajunge în zonele rurale și la distanță mare de un centru de screening urban, vor fi utilizate unitățile mobile de screening. Astfel, femeile vor fi programate fie la un centru urban, fie la o unitate mobilă, după ce au fost informate prin diferitele mijloace de comunicare. Localitățile defavorizate sau zonele marginalizate vizate de proiect se găsesc în Atlasul Zonelor Marginalizate.

Accesul la controale și mamografii gratuite, extins și către femeile sub 50 de ani

Femeile eligibile pentru screening (între 50 și 69 de ani) care nu se încadrează în categoriile de vulnerabilitate finanțate din proiect au, de asemenea, o cale de acces. Cel puțin teoretic, ele pot efectua examenul de screening o dată la doi ani la unitățile sanitare care au contract cu Casele de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru aceste servicii. 

De altfel, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) finanțează deja pachete de servicii de depistare precoce a cancerului de sân în regim ambulatoriu.

Pentru femeile cu vârsta până în 50 de ani, Ministerul Sănătății face trimitere la pachetul de servicii preventive furnizat în principal de medicii de familie și finanțat de CNAS. Femeile care prezintă un risc crescut de a dezvolta cancer de sân, stabilit în baza unui algoritm clinic, beneficiază de consult, investigații paraclinice și monitorizare particularizată.