O Românie a binelui și a sustenabilității punct cu punct: patru povești despre comunități transformate de parteneriate puternice (P) 

Bianca Dragomir

Patru proiecte naționale, dezvoltate prin #DupăNoi, platforma de impact social și sustenabilitate a sistemului Coca-Cola în România — Harta Reciclării, Ziua Bună pe Via Transilvanica, Campusul Preuniversitar Profesional Dual BookLand, La TINEri este Puterea —, contribuie la o Românie despre care nu suntem obișnuiți să citim: mai unită și mai sustenabilă, un loc unde oamenii au grijă de natură și drag de comunitățile lor. Vorbim, de fapt, doar despre unele dintre cele mai importante proiecte (dar nu singurele) pe care Coca-Cola HBC le susține ca parte din pilonii strategici: educația de mediu și impactul social, cu accent pe sprijinirea tinerilor din medii vulnerabile să-și găsească drumul profesional potrivit.

În ultimii ani, peste 20.000 de elevi au învățat, prin lecții interactive, cum funcționează Sistemul de Garanție-Returnare și de ce contează să reducem, reutilizăm și reciclăm — inițiative susținute de Asociația ViitorPlus prin proiectul Harta Reciclării. În sate „uitate”, Ziua Bună pe Via Transilvanica a avut și continuă să aibă un impact social major: a readus drumeți, oferă lecții pentru protejarea mediului și mobilizează comunitățile să se implice activ. În Argeș, primul Campus Preuniversitar Profesional Dual BookLand oferă gratuit transport, masă, profesori calificați și 2.000 de ore de practică în trei ani, cu garantarea unui job la final. Iar din 2017, programul „La TINEri este Puterea” (The Social Incubator & Coca-Cola HBC) a sprijinit peste 40.000 de liceeni din 30 de județe, prin 18 traineri și 400 de sesiuni individuale, generând proiecte locale și încredere.

Parteneriatele de acest tip, dintre sectorul neguvernamental și Coca-Cola HBC, oferă în primul rând un model de bune practici pentru ceea ce poate să însemne impactul unor colaborări de lungă durată între ONG-uri și mediul privat mai ales în zonele vulnerabile. Coca-Cola HBC a reușit astfel să creeze un lanț economic-social esențial pentru protejarea mediului și revitalizarea comunităților. 

De la programul „La TINEri este Puterea” sau modelul dual BookLand, până la educația pentru reciclare și renașterea comunităților de pe Via Transilvanica, vă prezentăm patru dintre cele mai importante inițiative susținute de Coca-Cola HBC pentru a înțelege mecanismele, oamenii și impactul real din spatele cifrelor.

„La TINEri este Puterea” de a-și găsi drumul

Unul dintre cele mai relevante exemple este programul „La TINEri este Puterea” dezvoltat de The Social Incubator și Coca-Cola HBC România, prin platforma #DupăNoi, care se subscrie inițiativei globale #YouthEmpowered, dezvoltate de grupul Coca-Cola HBC (n.r. #YouthEmpowered este programul-emblematic al grupului, în care pilonul de Community concentrează 60% din eforturi). Obiectivul principal este acela de a oferi tinerilor vulnerabili, elevi în ultimii ani de liceu și studenți, informații despre carieră, dar și încredere, motivație și „puterea de a visa”. Rezultatul: o comunitate de tineri mai încrezători, mai pregătiți și mai conectați la propriul lor potențial.

Ce ne arată că parteneriatul public–privat chiar reduce „golurile de educație” și lipsa de forță de muncă? „Colectăm date clare despre participare, progres, nivelul de satisfacție, iar feedback-ul lor ne ajută să adaptăm permanent conținutul și metodele de lucru.”, explică Alina Daniela Handra, project manager al programului La TINEri este Puterea. 

În 30 de județe din țară, peste 40.000 de liceeni, aflați într-un moment-cheie al vieții lor primesc, din 2017 până-n prezent, sprijin din partea a peste 18 traineri profesioniști în consiliere vocațională, autocunoaștere, angajabilitate și leadership. Alte 400 de sesiuni individuale au fost adaptate fiecărui participant.

Dar numerele sunt doar jumătate din poveste: toți acești tineri au azi mai multă încredere, mai multă claritate, motivație și puterea de a visa. Unii dintre ei au inițiat deja proiecte locale: „un exemplu emoționant este cel al unui grup de tineri din mediul rural care, după participarea la ateliere, au inițiat propriile proiecte locale – de la cluburi de lectură până la acțiuni de voluntariat pentru mediu”, precizează Alina.

Încrederea în potențialul tinerilor, responsabilitatea socială și dorința de a construi „oportunități reale, nu doar inițiative punctuale” sunt atât viziunile Coca-Cola HBC, cât și ale celor de la The Social Incubator. Este un parteneriat care îmbină expertiza socială și educațională a ONG-ului cu resursele și experiența unui lider din mediul privat, creând un model solid de „colaborare public–privată cu impact social real”.

„Pe termen scurt, vedem efectele în creșterea stimei de sine, în claritatea obiectivelor de carieră și în capacitatea tinerilor de a lua decizii informate. Pe termen lung, impactul se traduce în comunități mai puternice, tineri care își urmează vocația și devin agenți ai schimbării, contribuind activ la o societate mai echitabilă și mai sustenabilă.”

Foto: Mihnea Ratte

Viitorul rescris al tinerilor din rural 

O altă inițiativă care se concentrează pe educație și pe șanse egale pentru tineri este Campusul Preuniversitar Profesional Dual BookLand prin intermediul căruia o întreagă generație de adolescenți primește o șansă reală la educație profesională. Sunt luați de acasă cu microbuzul, poartă uniformă BookLand și nu au nevoie de ghiozdane cu manuale și rechizite fiindcă au tot ce le trebuie la școală. Aici primesc micul dejun și lecții de la profesori calificați, bine pregătiți și motivați. Masa de prânz e luată tot la școală, elevi și profesori la un loc. Multe activități sunt extracurriculare și au un caracter practic. 

INTERVIU. Stejărel Olaru: „Celibidache era un om împotriva curentului, un non-conformist fără îndoială”

Istoricul și scriitorul Stejărel Olaru explică, într-un interviu pentru PressOne, de ce Sergiu Celibidache a fost cu totul ieșit din tipare: un artist care a transformat muzica într-o formă de meditație și a refuzat să o „înghețe” în înregistrări.

Cravata Galbenă și realitatea: ce nu știai despre formidabilul Sergiu Celibidache

Istoricul și scriitorul Stejărel Olaru explică, într-un interviu pentru PressOne, de ce Sergiu Celibidache a fost cu totul ieșit din tipare: un artist care a transformat muzica într-o formă de meditație și a refuzat să o „înghețe” în înregistrări.

E prima generație pentru care școala profesională în sistem dual devine un serviciu oferit copiilor complet gratuit: 2.000 de ore de practică în trei ani și, la final, un loc de muncă. „Nu toți vor la facultate. Nu toți vor să lucreze în birouri. Dar toți ar trebui să aibă o șansă dreaptă.”, explică Mihaela Petrovan, fondatoarea Asociației Bookland. BookLand a ajuns „exact acolo unde e cea mai mare nevoie”, în mediul rural de unde au plecat cei mai mulți români la muncă în străinătate. „Ni se golesc satele de la o zi la alta. Copiii de aici, tot mai puțini, nu au nicio vină. Dar și nicio perspectivă.”, explică Mihaela. 

În România „nici 20% dintre muncitorii actuali nu au o calificare profesională certificată”, iar „meseria se fură, nu se învață”. Pentru mulți tineri din mediul rural perspectivele se limitează la câteva opțiuni: „Mă fac polițist/jandarm„ sau „Plec afară!”. Prin Campusul Profesional Dual, li se oferă o alternativă gratuită și de încredere. Pentru că acest campus leagă ruta educațională-profesională de un loc de muncă asigurat. „Crezul nostru e că dacă au încredere în ruta educațional-profesională pe care Campusul BookLand le-o oferă gratuit, nu numai că învață o meserie, dar au și locul de muncă asigurat”. 

„Este primul nostru an de funcționare și avem deja 10 operatori economici din Argeș care au dat o șansă învățământului dual BookLand. Au înțeles că cele 2.000 de ore de practică pe care liceanul le prestează în cei trei ani de Școală Profesională înseamnă numai beneficii de ambele părți: elev–angajator. Aceasta e cartea noastră de vizită: gradul de retenție al absolvenților noștri la operatorii economici parteneri va confirma dacă viziunea noastră este bună sau nu. Noi suntem siguri de asta, însă trebuie să așteptăm 3 ani ca să fie confirmată și oficial.”

Lecția de sustenabilitate

Un alt pilon strategic important al Coca-Cola HBC România este educația de mediu și sustenabilitate, de aceea o altă inițiativă pe care compania o susține este Harta Reciclării, un proiect al Asociației ViitorPlus.

„Harta Reciclării a reușit să-i convingă și pe românii mai puțin încrezători că și în România se poate face reciclare, indicându-le soluțiile pe care le au la dispoziție indiferent de zona în care locuiesc”, spune Radu Hădăreanu, managerul proiectului. Relansarea din 2019, sprijinită de Coca-Cola HBC prin platforma de sustenabilitate #DupăNoi, a dat proiectului acoperire națională și i-a adus o funcție esențială: interacțiunea cu utilizatorii, care pot oferi feedback și adăuga puncte noi. 

„Avem în jur de 16.500 de puncte pe Hartă”, adaugă Hădăreanu, și o colaborare cu instituții publice și autorități locale pentru actualizare continuă. În toamna aceasta, Harta Reciclării a încheiat un protocol cu Garda Națională de Mediu cu scopul de a crește numărul de puncte stradale de colectare a deșeurilor reciclabile și de centre cu aport voluntar, dar și pentru promovarea lor printr-o colaborare mai strânsă cu primăriile și consiliile județene.

De asemenea, au fost adăugate pe Harta Reciclării și puncte ale unor inițiative care încurajează reducerea și reutilizarea, dar și micile afaceri de cartier: ateliere de reparații, croitorii, puncte de închiriere, centre de donații, magazine second-hand, surse publice de apă potabilă, magazine care primesc ambalaje reutilizabile.

Viitor Plus, împreună cu Garda de mediu

Când deschizi Harta, vezi peisajul detaliat al „locurilor unde se întâmplă binele”: containere pentru plastic, carton, sticlă, electronice, textile, baterii, becuri, ulei uzat, dar și deșeuri deconstrucții, mobilă, deșeuri periculoase, medicamente expirate. Tot aici găsești și exemplele care țin de reducere și reutilizare: magazinele cu puncte de colectare pentru haine, puncte de colectare pentru uleiul alimentar uzat sau pentru electronice care nu mai sunt noi.

La fel de importantă ca infrastructura este educația. „Formatul lecțiilor de educație de mediu presupune crearea de materiale interactive, care pun subiecte de actualitate pe agenda profesorilor”, de la economia circulară și schimbările climatice la eficiența energetică, apa și biodiversitatea. 

În ultimii peste 6 ani, lecțiile au ajuns la 216.000 de preșcolari și elevi; doar „Cele 7 vieți ale lui PET-rică”, lecția despre Sistemul de Garanție-Returnare, a fost susținută de peste 1.000 de cadre didactice, ajungând la 20.500 de elevi. „Sofia și ghemul ei” este o altă lecție memorabilă prin care mii de copii din întreaga țară au descoperit povestea hainelor pe care le poartă. „Din ce sunt făcute hainele noastre? Unde? De către cine?”, înțelegând de fapt de ce avem atât de mare nevoie să reducem, să reutilizăm, să reciclăm.

„Coca-Cola HBC a găsit un partener în ViitorPlus datorită valorilor comune pe care cele două organizații le împărtășesc. Protejarea mediului, educația și încurajarea spiritului comunitar sunt esențiale pentru viitorul nostru, iar Harta Reciclării înglobează toate aceste obiective.”, mai spune Radu.

Drumul care transformă comunități

Nu în ultimul rând, printre proiectele de mediu și cu un puternic impact social pe care Coca-Cola HBC le susține se numără și Ziua Bună pe Via Transilvanica, proiect al Tășuleasa Social. Colaborarea de 18 ani dintre Tășuleasa Social și Coca-Cola HBC a produs, dincolo de efectele imediate (spații mai curate, informații noi, facilități pe traseu), schimbări de mentalitate: „valori precum voluntariatul, grija față de natură, dragul de țară și de locurile din jur” au devenit mult mai prezente și s-au impregnat în „conștiința colectivă”. 

„Rezultatele profunde sunt cele care ne fac să mergem mai departe”, spune Iulian Gabor, manager de proiecte la Tășuleasa Social.

O dovadă concretă a schimbării este implicarea școlilor. Drumul, prin Ziua Bună pe Via Transilvanica, i-a adus pe profesori și elevi în atelierele de la Tășuleasa, iar apoi înapoi în comunități: elevii își dedică timp în Săptămâna Verde sau Săptămâna Altfel și merg pe traseu cu diferite activități. „Din ce în ce mai multe școli au înțeles că proiectul Via Transilvanica nu e doar al nostru, că e și al lor”, adaugă Iulian.

Unii dintre ei au montat panouri cu informații despre Via Transilvanica (de pildă Școala Gimnazială din Micăsasa), alții au instalat băncuțe făcute de elevi (elevii din Bistrița Bârgăului). Vara, copiii îi întâmpină pe drumeți cu mesaje de bun venit sau îi îndrumă spre magazin, primărie, vreo gazdă. Mai mult, „sunt licee care au devenit părinți adoptivi de km, adică și-au asumat întreținerea în condiții bune a 5–10 km din Via Transilvanica. Cu 1-2 profesori coordonatori, s-au format chiar cluburi de elevi voluntari Via Transilvanica (Liceul Andrei Mureșanu sau Colegiul Liviu Rebreanu din Bistrița).” 

Aceste necesități contribuie la dezvoltarea sănătoasă a unui elev, care astfel devine parte activă din buna funcționare a unei comunități. „Fără spirit civic și un comportament proactiv nu se prea poate ca o comunitate să fie sănătoasă.”, susține Iulian. 

De altfel, în satele odată depopulate sau pur și simplu „uitate”, Via Transilvanica a readus nu doar drumeți, ci și sensul comunității. Iulian Gabor povestește despre un impact care transcende economia. Odată cu venirea drumeților, au început să se întâmple lucruri pozitive la nivel economic, dar mai ales social: „persoane în vârstă care nu aveau cu cine schimba două vorbe stau acum și povestesc cu drumeții în fața porții, iar localnici cu un potențial mare de a găzdui drumeți și-au deschis casa ca să-i cazeze, le fac de mâncare, unii le oferă chiar și transport la nevoie.”

Localnici care altădată voiau să plece „afară” încep să caute motive să rămână dintr-o speranță pentru ceea ce ar putea face pentru drumeți. Mai mult de atât, revine Iulian, „nu de puține ori ne-au contactat români care lucrează în alte țări întrebându-ne cum se pot implica în anumite locuri pentru că au un teren sau o casă și vor să se întoarcă să-și deschidă o afacere pe traseu.” 

„Colaborarea noastră cu Coca-Cola HBC este foarte importantă pentru că, prin câteva valori comune, putem avea proiecte care să aibă sens nu doar pentru noi, dar mai ales pentru beneficiari (localnici, antreprenori, autorități, drumeți). Credem că am creat un lanț economic-social de care multe comunități aveau nevoie ca de aer.”

Valorile comune și un parteneriat pe termen lung

Firul roșu al acestor povești de succes este parteneriatul cu #DupăNoi, platforma de impact social și sustenabilitate a sistemului Coca-Cola în România, care contribuie nu doar cu finanțare, ci și cu expertiză, implicare activă prin voluntariat, infrastructură, logistică, rețele. Valorile Coca-Cola HBC precum protejarea mediului, educația, încurajarea spiritului comunitar și incluziunea persoanelor din medii vulnerabile sunt și valorile partenerilor. Iar toate cele patru inițiative reprezintă, de fapt, vocile unor oameni care trăiesc, în 2025, cu adevărat o schimbare în bine. Oameni care învață că se poate trăi în România și cu demnitate. 

„Pentru noi, sustenabilitatea reprezintă un mod de a face business — zi de zi, punct cu punct. E parte din fiecare decizie, din modul în care producem, distribuim și investim în oameni și comunități. Călătoria a început de ani buni și continuă prin acțiuni concrete: de la investițiile în eficiență energetică și reducerea emisiilor, până la dezvoltarea ambalajelor circulare și protejarea resurselor de apă. Cel mai recent exemplu este parcul fotovoltaic inaugurat la fabrica din Timișoara, o investiție de 5 milioane de lei care ne ajută să reducem consumul anual de energie și să ne apropiem de obiectivul Net Zero până în 2040.

Credem în puterea parteneriatelor — cu ONG-uri, autorități și oameni din toate colțurile țării, pentru că doar împreună putem construi o economie circulară reală și o cultură a responsabilității. Iar prin platforma #DupăNoi, reunim parteneri din mediul privat, public și societatea civilă și contribuim la atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU, în special a celui dedicat Parteneriatelor pentru o lume sustenabilă (SDG 17) — pentru că doar împreună putem construi soluții durabile, cu impact real în comunități.

În același timp, înseamnă o responsabilitate și o bucurie. Responsabilitatea de a susține constant proiecte care lasă o lume mai bună #DupăNoi și bucuria de a vedea că împreună putem crea ceva mai mare decât fiecare dintre noi separat. Faptul că avem colaborări de durată cu partenerii noștri este o dovadă că atunci când valorile sunt comune, impactul se multiplică și devine parte din ADN-ul comunităților.”, declară Alice Nichita, Corporate Affairs and Sustainability Director, Coca-Cola HBC România.

Alice Nichita

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€