„Facem multe eforturi să rămânem conectați fizic”. Generația Z așa cum e, nu cum o etichetăm

Bianca Dragomir

Fiecare nouă generație de tineri a avut parte, la timpul ei, de proiecții negative din partea adulților – stereotipuri de generație sau un fel de a judeca obiceiuri cotidiene (cum se îmbracă, ce muzică ascultă, cum își petrec timpul liber), dar și credințe despre viață, valori în educație, aspirații. Nici Generația Z nu a scăpat de eticheta „tinerii din ziua de azi„. Pentru a afla care este adevărul din spatele generalizărilor negative cu care Generația Z se confruntă, PressOne a discutat cu mai mulți tineri, dar și cu o parte dintre adulții din viața lor. Cine sunt ei, de fapt, atunci când găsesc un spațiu sigur?

Educație, muncă și eticheta de „leneși”

Unul dintre cele mai răspândite stereotipuri vehiculate despre Generația Z este lipsa dorinței de a munci. Generația Z nu are o etică a muncii, nu-și doresc o carieră. Tinerii au respins categoric această afirmație și admit că, de fapt, sunt reticenți la condiții de muncă precare și la perspectiva unor salarii mici. „Aud foarte des că tinerii din generația noastră nu-și doresc să lucreze, ceea ce nu mi se pare deloc adevărat”, subliniază Daria, o tânără de 17 ani pe care am cunoscut-o în hubul ZBOR Constanța. „Poate nu-și doresc să lucreze în condiții precare de muncă sau pe salarii mici, dar cu siguranță nu e adevărat că nu-și doresc să lucreze deloc.”

În același registru, toți cei cu care am vorbit sunt conștienți de un alt mit creat în jurul lor, acela conform căruia Generația Z nu își dorește să se educe. O altă generalizare falsă. Tinerii susțin că își doresc o educație bună pentru ei, își doresc să evolueze și să fie împăcați cu alegerile pe care le fac privind jobul ales și informațiile pe care le acumulează. O dovadă vie a acestei dorințe, completează Daria, este că „venim atât de mulți aici la ZBOR, unde participăm la ateliere diverse de la educație financiară la dezvoltare personală. Asta arată că mulți tineri își doresc să evolueze, să afle cât mai multe despre diverse domenii.„ 

Daria mai spune că cei care îi arată cu degetul de cele mai multe ori nu sunt bine informați, nu îi cunosc cu adevărat: „generația noastră e compusă din indivizi separați, cu valori și preocupări diferite, iar simpla generalizare nu face decât rău.„

Totuși, percepția că sunt leneși persistă și provoacă frustrare. Denis, un alt tânăr din comunitatea ZBOR, a simțit din propria experiență ce înseamnă ca cei din jur să te considere leneș. Și-ar dori mai multă înțelegere din partea adulților din viața lui: „să nu ne mai limităm la aceste etichete că unul e leneș, altul e harnic, altul e deștept, altul nu e deștept. Să înțelegem cu toții că totul este un spectru și că totul are un motiv.„ În timp ce spune apăsat cât de dureroasă poate fi o etichetare simplistă ca asta, colegii și prietenii lui de la ZBOR se uită la el surprinși: „E ciudat că ai trăit asta tocmai tu care muncești atât de mult„, îi spune una dintre fete.  

Evenimentul aniversar 1 an de Zbor. Foto: Mihnea Ratte

Adevărul din spatele ecranelor

Prima generație de tineri născuți și crescuți odată cu evoluția tehnologică, Generația Z mai are de-a face cu un stereotip, poate cel mai des și cel mai intens, cel legat de timpul petrecut pe telefoane și social media. Însă tinerii insistă că timpul petrecut pe dispozitive nu este neapărat inactiv sau lipsit de valoare. Mulți spun că folosesc de multe ori telefonul în folosul lor, pentru a căuta și urmări conținut educativ. Ștefan, un alt tânăr voluntar ZBOR, confirmă acest lucru: „Petrec mult timp pe laptop pentru că montez și editez foto -video sau învățând reguli de fotocompoziție și video. Doar că uneori asta nu se vede în exterior.„

Lorela Florescu, manager de proiecte ZBOR Constanța a petrecut zeci de ore cu mii de tineri care vin zilnic în hub. De-a lungul unui an de când a fost lansat acest spațiu de recreere și educație nonformală, Lorela i-a cunoscut foarte bine pe cei care sunt criticați că „stau toată ziua pe telefon.„ 

Lorela Florescu, manager de proiecte ZBOR Constanța

„Cel mai des aud eticheta cu social media și telefoanele: cât stau pe telefon, cât scrollează, cât de absorbiți sunt de tehnologie. Uităm adesea că, spre deosebire de noi, ei au crescut din prima secundă cu această tehnologie. În loc să îi judecăm, mai bine îi informăm despre problemele și pericolele care ar putea apărea în mediul online – lucru pe care la ZBOR îl facem deja.„

Apoi, dincolo de această realitate pe care trebuie să o acceptăm și să o integrăm în viața noastră fără să mai denigrăm pe nimeni, ci doar să găsim echilibrul, Lorela a mai observat că tinerii Generației Z nu stau, de fapt, foarte mult în online: „Îi vedem aici, folosesc uneori telefoanele în mod util. Altfel, socializează în continuare, avem seri de boardgames, seri de karaoke. În afara hubului ies la o cafea, se plimbă, au diferite activități. Nu aș vrea să generalizăm că asta e generația lipită de telefon.„

Elena Iordache, manager al hubului ZBOR Constanța, i-a văzut și ea pe tineri așa cum sunt în realitate: „Se spune des despre ei că nu sunt atenți, că sunt dezorganizați. Însă, trebuie doar să înțelegem că în era actuală timpii lor de reacție sunt rapizi și atenția lor este scurtă.„ Soluția nu este să le interzicem, ci să ne adaptăm la felul lor nativ de a fi. „Noi, adulții, trebuie să ne adaptăm comportamentului lor; mă refer și la noi, când facilităm, când suntem traineri sau speakeri.„

De la mall la ZBOR: cum se schimbă spațiul dintre școală și acasă pentru „tinerii din ziua de azi”

ZBOR Constanța este un hub gratuit pentru adolescenți și tineri, cu vârsta între 14–25 de ani. Un „al treilea loc" între școală și acasă, deschis de luni până duminică, cu acces liber și gratuit, unde tinerii pot socializa, lucra împreună, învăța sau primi consiliere.

Mentoratul și întâlnirile cu ceilalți. Cum pot proiecte precum ZBOR să creeze punți între generații și să schimbe discursul public

„Tinerii nu mai au repere, nu mai au modele pe care să le urmeze” este una dintre credințele comune în spațiul public din România în 2025. Însă, în unele locuri, cum este ZBOR Constanța, lucrurile stau complet diferit. Aici, tinerii au șansa să întâlnească mentori.

Pe de altă parte, dacă nu sunt judecați frecvent că petrec prea mult timp online, sunt criticați că ies prea mult în oraș. „Am auzit de multe ori adulți în jurul meu revoltați că ieșim prea mult în oraș. Dacă nu ieșim în oraș, stăm prea mult pe telefon și invers, un ciclu de nemulțumiri fără sfârșit„, spune Andreea. Doar că „afară„ pentru cei mai mulți dintre ei înseamnă socializare, comunicare, cunoaștere.

Evenimentul aniversar 1 an de Zbor. Foto: Mihnea Ratte

Banii, societatea și voința de schimbare 

Adesea descrisă drept prima generație din România care nu s-a născut săracă, Generația Z este deseori judecată pentru modul cum se raportează la bani: aruncă ușor cu banii pe plăceri de moment, oricum nu le apreciază valoarea. Doar că relația cu banii, consideră ei, diferă de la individ la individ în funcție de situația financiară de acasă, de educația primită. Sunt tineri care fac eforturi mari și economisesc, dar sunt și tineri cărora le e firesc să cheltuie mult și consideră normal tot felul de excentricități pentru că nu cunosc altă variantă. Tocmai de aceea, consideră Daria, programele de educație financiară de la ZBOR sunt esențiale pentru toți tinerii din ziua de azi. 

De altfel, tinerii de la ZBOR sunt mult mai maturi decât par atunci când analizează societatea în care trăiesc. O văd în profunzime, cu bunele și rele ei, o definesc ca fiind capitalistă și individualistă, conștienți de sisteme care parcă le vor mai mult răul decât binele, dezamăgiți de oamenii care sunt „cam răi” și doar „în folosul lor”. 

În ciuda acestui mediu dificil, Generația Z vine cu o perspectivă diferită și cu o voință uriașă de schimbare în bine. Andreea observă că tinerii din jurul ei au opinii vaste și spun: „ok, asta nu e în regulă, ce am putea face să schimbăm?„

Spre deosebire de mulți adulți, tinerii privesc societatea cu mai multă blândețe, înțeleg importanța integrării și acceptării oamenilor și cred în puterea comunităților. 

O nevoie acută de încredere

Elena Iordache observă un cerc vicios: adulții proiectează negativ asupra Generației Z, iar Generația Z proiectează negativ asupra adulților. O dinamică care nu este nouă. „Generațiile întotdeauna s-au judecat între ele, și părinții noștri au fost judecați de bunici că purtau plete și ciocate, părinții noștri ne-au judecat pe noi pentru trendurile de atunci, noi la rândul nostru suntem judecați de copiii noștri că suntem prea fixiști, de exemplu.„,  completează Mioara Zainea, mentor ZBOR Constanța.

Mioara Zainea, mentor ZBOR Constanța

Conform mentorului, soluția este una singură: să ne adaptăm. „Fiecare generație a avut provocările ei, a trăit după instrumentele acelor vremuri, dar nu mă oprește nimeni să mă adaptez. Ce mă oprește pe mine, adultul să citesc și să accesez orice fel de material îmi cade în mână ca să înțeleg ce-l motivează pe un tânăr de 16 ani, și să îmi ajut astfel copilul, elevul?! Ar trebui să fim adaptabili și deschiși să creăm această punte de comunicare.”

Adaptarea înseamnă și să-ți dai voie să-i asculți și să-i înțelegi: ce frământări au, de ce fac anumite lucruri, consecința cărui fapt procedează într-un anumit fel sau altul. „Nimeni nu e perfect, nici noi adulții, nici ei tinerii, însă cred mult în dialogul intergenerațional pe care îl putem facilita aici la ZBOR, dar pe care ar trebui să îl practicăm toți în comunitățile sau familiile noastre pentru a înțelege mai bine perspectivele fiecăruia. Uneori trebuie să corectăm niște comportamente, alteori trebuie doar să înțelegem că anumite obiceiuri nu sunt o problemă.”, subliniază Elena Iordache. 

Este ceea ce Generația Z cere în repetate rânduri adulților: să practice o ascultare activă, să acorde atenție nevoilor lor și să-i vadă nu doar prin prisma etichetelor. „De ce sunt leneș?”/ „De ce nu am motivația să fac asta?”/ „De ce așa și nu altfel?”, sunt întrebările pe care tinerii le așteaptă de la adulții din viața lor. Unii dintre ei nu le-au primit niciodată. 

Nicoleta Deliu-Pașol, Director Comunicare & CSR, BCR, instituția bancară ce susține acest proiect, sintetizează nevoia de colaborare: „Să nu mai fim noi versus ei, ci noi toți, în aceeași lume, respirăm același aer, trăim în aceleași spații, beneficiem sau nu de aceeași economie”.

Această generație, care a trecut în adolescență printr-o pandemie și un război aproape de casă, resimte o nevoie acută de siguranță, o șansă de a explora și un boost de încredere. Într-o societate marcată de abundență (cel puțin față de generațiile trecute), dar și de nesiguranță, ei sunt extrem de conștienți de pericolele de natură emoțională și tehnologică.

Banca Comercială Română (BCR) a lansat o declarație de încredere în tinerii din România, odată cu prezentarea celui mai mare studiu despre modul în care generația Z își construiește încrederea în sine. Rezultatele studiului arată un paradox al generației tinere: 61% dintre tineri declară că au încredere în ei înșiși, dar aproape la fel de mulți (57%) recunosc că se blochează atunci când trebuie să își susțină ideile în public. Încrederea există la nivel interior, însă expunerea și teama de judecată rămân provocări majore. Totodată, social media accentuează diferența dintre percepție și realitate: trei din patru tineri recunosc că au afișat fericire online în timp ce în realitate se simțeau triști, iar 77% consideră că mediul digital nu reflectă fidel societatea. Deși online-ul le oferă vizibilitate, autenticitatea și validarea reală rămân legate de întâlnirile față în față și de comunitățile în care se simt acceptați. Studiul arată că aproape jumătate dintre tineri se așteaptă ca un centru dedicat lor să îi ajute să își consolideze încrederea în sine.

(Cercetarea a fost realizată de Cult Market Research la inițiativa BCR pe un eșantion de 965 de tineri cu vârste între 14 și 30 de ani.)

Tinerii din Generația Z au curajul să spună că nu mai pot, că sunt copleșiți. Viața pentru ei înseamnă, în esență, cum se simt. Spațiul de siguranță psihologică este vital, iar „conștientizarea” este arma lor cea mai puternică pentru a evita extremele (fie în social media, fie în raport cu inteligența artificială). Au doar nevoie de sprijin pentru a-și menține încrederea în propriile abilități.

ZBOR răspunde direct acestor așteptări prin ateliere, evenimente și activități de comunitate, oferind un spațiu sigur și incluziv pentru tinerii cu vârsta între 14 și 25 de ani. La doar un an de la lansare, ZBOR a devenit una dintre cele mai dinamice și mai complete rețele dedicate tinerilor din România, cu huburi active în 9 orașe – printre care Constanța, Iași, Cluj-Napoca, Brașov, Ploiești, Târgu Jiu, Baia Mare, Vaslui și Timișoara – și planuri de extindere în 2025 și 2026. 

Aplicația ZBOR poate fi descărcată din Google Play sau AppStore.

ZBOR este un proiect BCR care pune la dispoziția tinerilor huburi fizice, o platformă digitală și resurse pentru dezvoltare personală și profesională. Pentru că atunci când tinerii primesc încredere, își întind aripile, se implică și aduc o schimbare pozitivă în comunitate. Mai multe informații despre proiectul BCR pe www.zborhub.ro. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€