Gen, Money, platforma care explică economia pentru tineri. Călin Căciuleanu, redactor-șef: „Economia ne afectează pe toți, dar nu e explicată pentru toți” (P)

Bianca Dragomir

„Inflație”, „deficit”, „taxe”, „dobânzi”. Sunt cuvinte care apar zilnic în știri, dar care de multe ori par importate dintr-o limbă pe care puțini o înțeleg cu adevărat. Pentru mulți tineri, economia e ceva care se simte mai degrabă în chirie sau în cât mai rămâne din salariu la final de lună, nu în grafice și jargon tehnic.

De aici pornește Gen, Money, noua platformă editorială realizată împreună cu ING Bank România, partener strategic Gen, Știri încă din 2025.

Proiectul își propune să explice economia și finanțele personale într-un limbaj clar, relevant și apropiat de preocupările generației Z: de la inflație, taxe și măsuri fiscale, până la întrebări concrete despre bugete personale, salarii, economii, credite sau alegeri financiare de zi cu zi.

Călin Căciuleanu, redactor-șef Gen, money are o experiență de peste cinci ani în jurnalism. S-a alăturat redacției Gen în februarie 2025 și, de la începutul acestui an, conduce proiectul Gen, money. Face asta pentru că economia ne afectează pe toți, dar nu e explicată pentru toți. Lucrează să explice principii de pus bani deoparte, de ce nu toate sfaturile din online te ajută și-și dorește să facă macroeconomia ceva mai puțin de speriat.

L-am întrebat pe Călin cum arată relația tinerilor cu banii într-o perioadă marcată de nesiguranță economică, de ce economia pare încă un teritoriu rezervat „experților” și cum poate fi tradusă într-un limbaj care chiar spune ceva generației care trăiește toate aceste schimbări.

Călin Căciuleanu, redactor-șef Gen, money

PressOne: Se vorbește mult despre faptul că România stă foarte prost la educație financiară și că tinerii de azi vor intra într-o economie destul de nesigură — cu deficit mare, pensii incerte și o piață a muncii care se schimbă rapid. În același timp, Gen Z e văzută și ca generația care se informează mai ales de pe TikTok și Instagram, uneori într-un mod destul de haotic. Din ce ați observat voi până acum, cum se raportează tinerii la bani, muncă sau la ideea de stat? Și unde crezi că poate conta un proiect ca Gen, Money în toată ecuația asta?

Călin Căciuleanu: Când mergem pe stradă să facem interviuri, cei cu care vorbim ne spun că sunt afectați de scumpiri sau de tăierea burselor. Chiar recent am aflat de la mai mulți tineri că sunt măcar câteva sute de lei pe lună care îi despart de ce și-ar dori să facă. Sigur, aici avem câțiva oameni, nu e o tendință generală.

E greu să vorbim despre tineri ca de un grup omogen, cu aceleași interese, valori și păreri. Știm, de exemplu, din cifre oficiale, că România are o problemă cu șomajul în rândul tinerilor. Locurile de muncă sunt concentrate în marile orașe, iar ca să ajungi la ele îți trebuie bani (să te muți, să mergi în centrele universitare la facultate) și posibilitatea de a-ți lăsa familia în urmă, chiar dacă temporar. Asta nu are cum să nu afecteze modul în care vedem piața muncii și societatea de azi, în general.

Gen, Money vine cu un format destul de diferit față de presa economică clasică: vorbiți despre economie într-un format social-first, scurt, explicativ și adaptat platformelor de social media. Care au fost cele mai mari provocări editoriale până acum? V-a fost teamă, de exemplu, că simplificarea unor subiecte precum deficitul sau inflația ar putea pierde din nuanțe sau, din contră, ați simțit că era nevoie de o abordare mai accesibilă într-un peisaj media care poate părea uneori prea tehnic și greu de urmărit?

Să vii cu ceva nou înseamnă să-ți asumi niște riscuri, orice ai face. Ne-am propus de la început să nu luăm nimic ca atare, să explicăm toate conceptele despre care vorbim. Ar putea fi ceva mai simplu, de genul cum ar trebui să plătești în vacanțe ca să nu pierzi bani, sau lucruri care țin de contextul mai mare în care trăim, cum ar fi scumpirile carburanților pe fondul războiului din Golful Persic. 

Ideea care ne ghidează e să le dăm celor care ne urmăresc uneltele pentru a înțelege mai bine lumea. De asta, de exemplu, am explicat și cum creează băncile private bani. Bineînțeles, asta vine cu o simplificare, o limită pe care nu o putem evita. Din asta am înțeles până acum că nu putem considera un subiect închis odată ce am făcut un articol explicativ. Mai degrabă, fiecare material publicat contribuie, sperăm noi, la o informare mai completă pe subiectele complexe pe care le abordăm.

Care au fost surprizele plăcute de până acum în relația cu publicul? Au existat subiecte sau materiale care au prins mai bine decât vă așteptați? Și ce credeți că a făcut diferența — tema în sine, felul în care a fost explicată, formatul, timingul?

Prima surpriză a fost la scurt timp de la lansare, când am întrebat publicul ce ar vrea să știe despre economie. Mulți urmăritori ne-au spus despre bugetare, cum să pună bani deoparte sau cât de bune sunt unele reguli de economisire populare, dar au fost și cei care au vrut să afle despre credite, despre „tipărirea banilor” sau despre evaziune fiscală. Altfel zis, ne-a surprins plăcut cât de diverse au fost subiectele de interes și că se pliază pe subiectele noastre de început.

Un videoclip despre depunerea declarației unice, care făcea referire și la diferența între a vinde pe Vinted pur și simplu și a face asta ca firmă, a ajuns la 193.000 de oameni. E printre primele pe care le-am făcut ca echipă.

Dincolo de cifre și termeni tehnici, cum traduci concret limbajul economic pentru un public tânăr? De exemplu, cum îi explici unui om care își ia informațiile mai ales de pe TikTok nu doar ce este inflația, ci și cum îi afectează efectiv viața — de la chirie și salariu până la deciziile pe care le ia zi de zi?

Economia a fost multă vreme prezentată de parcă este rezervată experților, ca și cum nu ne-ar afecta pe fiecare dintre noi. Încercăm să schimbăm asta. Plecăm de la un lucru concret - îți crește chiria, să zicem - și ajungem la o tendință - criza locuirii, costul ridicat al traiului și salarii care nu țin pasul.

De la particular la general, oricine poate urmări un argument explicat constant și consistent, fără jargon inutil. Atunci, alegem subiecte care sunt relevante în viața de zi cu zi, scoatem termenii pompoși de unde nu e nevoie de ei și ne folosim de realitățile pe care publicul le resimte pentru a aduce mai aproape de el ce se întâmplă în România și în lume.

Ați mers și prin țară, în cadrul Caravanei Civice, și ați avut contact direct cu tineri din mai multe orașe. Ce v-a surprins cel mai mult în discuțiile cu ei — fie legat de educația financiară, fie de felul în care se informează online? A existat ceva care v-a contrazis așteptările sau v-a șocat?

E surprinzător cât de multă dorință există pentru a vrea să găsești oameni ca tine, cu care să poți schimba ceva - în școală, în oraș, la locul de muncă. Pe partea de educație financiară, tinerii cu care am vorbit știau multe despre toate țepele sau fraudele care sunt la ordinea zilei, dar mai puține despre investiții sau credite; asta e de așteptat.

Mediul online e împânzit de „scheme de îmbogățire”, dar lipsește partea educațională, realistă și înțelegătoare cu publicul, cineva care să vorbească și despre riscuri și prudență. E un spațiu care trebuie umplut, iar noi contribuim la asta.

Care crezi că este cea mai mare prejudecată pe care o au adulții, instituțiile sau băncile despre tineri și bani?

Că nu sunt maturi. Prin asta putem citi multe: că „nu vor să muncească”, „aruncă cu banii”, „cer prea mult”, etc. Realitatea e că persoanele care au împlinit recent 18 ani vin pe o piață a muncii care se clatină și în care nu ei au puterea, se confruntă cu probleme ale locuirii cu care poate părinții lor nu s-au confruntat și, în general, cu o criză a nivelului de trai.

Poate că acum vedem mai puțini tineri care sunt dispuși să accepte salarii mici sau muncă neplătită și care pun mai mult accentul pe relațiile personale și hobby-uri decât acum 20-30 de ani. Vom vedea dacă e așa, dar cert e că ar trebui să ne uităm la lumea din jur fără să îi punem pe tineri automat în poziții de „salvatori” sau „neînțeleși” și să vedem ce probleme au, dacă într-adevăr vrem să le rezolvăm.

Una dintre seriile recurente ale platformei este „Experimentul Gen, Money”. Ce spun aceste experimente despre modul în care tinerii români se raportează la bani față de generațiile anterioare?

Experimentul Gen, Money ne spune, din păcate, că nu e ușor să te descurci. Pentru tânăra ipotetică din București pentru care facem noi cumpărăturile, prețurile au crescut mai repede decât rata oficială a inflației. Deci, aș zice că ne arată la o scară mică ceea ce mulți dintre noi resimțim zilnic - o criză care se vede puternic în prețuri.

Avem un coș de cumpărături care include produse de calitate și unele mici plăceri, pentru că e normal să vrei mici bucurii, care s-au tot scumpit.

Dacă ieșim din experiment, asta ne arată că trăim o perioadă în care, pentru majoritatea tinerilor, e greu să pui bani deoparte, e greu să îți permiți o vacanță și posibil să fie foarte greu să-ți permiți să-ți îndeplinești chiar și dorințele mici. Nu cred că e o diferență atât de mare, din punctul ăsta de vedere, între generații. 

Totuși, unde se face o separare e că cei care devin adulți acum sunt forțați să-și dea seama foarte repede pe unde ar trebui să o apuce, economic vorbind, iar opțiunile lor nu sunt prea roz, cum vorbeam mai devreme de piața muncii. Sigur, ei sunt asaltați de articole de opinie care îi ceartă că nu acceptă firimituri la locul de muncă și de sfaturi de a investi, a economisi și a face decizii înțelepte, dar nu prea au cu ce.

România nu mai e de câțiva ani într-o perioadă de boom, iar asta se traduce cel mai simplu într-o lipsă de oportunități și multe provocări în a vedea cum trăiești cât de cât ok de la o lună la alte.

Cum ai vrea să măsurați succesul Gen, Money peste unul-doi ani?

Dacă peste un an ajungem într-o situație în care publicul nostru ne împinge să facem articole și clipuri pe subiecte mai complexe, în care vedem curiozitate în interacțiunile cu materialele noastre, cred că putem să spunem că avem succes. Sigur, asta înseamnă și că va fi mai greu; vom avea mai multă vizibilitate, dar va fi și mai multă presiune să nu greșim sau să nu tratăm superficial știrile momentului. Nu ne sperie gândul ăsta, chiar din contră. Atunci va trebui să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor celor care ne urmăresc și am încredere că o vom face.