„Trei elevi de la Colegii Naționale din București au intrat anul acesta pentru prima oară într-un laborator de chimie.“ APEX Scientific: taberele care oferă elevilor șansa de a întâlni profesori de Nobel (P) 

Bianca Dragomir

Pentru prima oară în România, zeci de elevi au avut șansa să primească îndrumarea unor profesori de prestigiu, unii dintre ei laureați ai Premiului Nobel, în cadrul unor tabere de matematică și chimie similare programelor academice organizate la Yale, Harvard, MIT. Taberele APEX Scientific, fiecare cu o durată de trei săptămâni, au fost organizate anul acesta la București (APEX Chemistry) și la Reșița (APEX Maths). Programul a fost unul intensiv: participanții au avut acces la îndrumare teoretică, dar și la experimente de laborator precum sinteza propriu-zisă a unor compuși chimici. 

Pornind de la nevoia acută de specialiști în domeniile STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică), APEX Scientific își propune să atragă tinerii către cercetare și să le arate că există oportunități de cel mai înalt nivel și în România, susține Marius Matache, coordonator APEX Scientific și cercetător la Universitatea București.

Foto: Petre Dalea

Pressone: Care este viziunea proiectului APEX Scientific în România, în 2025? 

Marius Matache: În prezent, ca aproape în toate sectoarele din România, în domeniile STEM avem nevoie de resursă umană. Așa că prima motivație a fost să formăm viitori cercetători. Vă dau un exemplu, în 2018, în București erau doar 13 profesori cu vârsta sub 40 de ani. Din varii motive nimeni nu mai vrea să devină profesor, și cu atât mai mult atunci când vorbim despre științele exacte.

Apoi, ne-am propus să atragem copiii spre cercetare. Foarte puțini dintre ei află în facultate că există joburi în cercetare. Dar avem absolvenți de Chimie de la Universitatea București care lucrează în departamente de cercetare din cadrul unor companii private de medicamente, de exemplu, pe baza unor relații de colaborare dintre cadrele universitare și companiile respective. Este și cazul companiei Microsin, unul dintre colaboratorii și sponsorii noștri, unde activează mai mulți absolvenți ai Facultății de Chimie a Universității din București.

Al treilea obiectiv este să îi convingem că, după ce se pregătesc în științe, inginerie, tehnologie, matematică, pot face ceva și în România, nu trebuie neapărat să plece în altă țară. Ca să concluzionez, APEX are trei obiective majore: formare de resursă umană pentru discipline STEM, atragerea în domeniile de cercetare și retenție – să îi convingem că pot pleca oriunde în lume, chiar noi îi susținem să plece prin programe Erasmus sau tot felul de alte colaborări, dar în același timp să le arătăm că merită să se întoarcă în România pentru că se pot face lucruri bune și la nivel înalt și în țară.

Pressone: Cum se desfășoară cele trei săptămâni de tabără atât pentru domeniul matematicii, cât și pentru chimie?

Marius Matache: În tabăra de matematică, dimineața elevii participă la cursuri teoretice cu profesori de la diferite universități, institute de cercetare, toți top level, apoi au seminare unde lucrează în grupuri mai mici și le sunt explicate și mai profund tot felul de noțiuni. 

De la Oceanul Arctic la Atlantic. Aventura lui Mircea, cea mai tânără persoană care străbate Europa pe bicicletă

Mircea Arămescu, un tânăr de 21 de ani, urmează să devină cea mai tânără persoană care a pedalat din cel mai nordic până-n cel mai sudic punct al Europei.

Femeile fără adăpost: violență, vulnerabilitate și supraviețuire în București

Cristina Oprea este director de programe la Asociația Carusel, și are un doctorat susținut la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, unde și predă, dedicat femeilor fără adăpost. „Femeile ajung pe stradă mai ales din cauza violenței domestice. La bărbați cauzele sunt mai diverse, dar la femei violența este aproape întotdeauna prezentă, direct sau indirect.”

În tabăra de chimie, pe lângă cursuri și seminare, mai au în program și ore de laborator, partea care le-a plăcut elevilor cel mai mult. Dacă i-am fi lăsat zi lumină în laborator, nu ar mai fi plecat de acolo. În același timp, deși nu aveau experiență, s-au mișcat foarte bine în laborator, aș spune chiar cu dezinvoltura unui student de anul doi. Pentru programul de laborator avem un mecanism complex de supraveghere cu 1 adult la 4 copii pentru a ne asigura că sunt în siguranță. 

Foto: Mircea Popa/UB

Tot în cadrul taberelor de chimie, am adăugat o sesiune de comunicări. Fiecare dintre ei a primit la începutul taberei un proiect de cercetare: să sintetizeze în două-trei etape un produs plecând de la o anumită materie primă. În ultimele zile, au prezentat rezultatele colegilor și profesorilor, folosindu-se de o prezentare PowerPoint (pe care au învățat să o facă exact cum trebuie) și un poster, exact cum se întâmplă în cadrul la conferințele științifice oficiale. Așa au învățat să lucreze cu Chem Draw, un soft de formule chimice, cam ce e Word-ul pentru text și Excel-ul pentru calcule. 

Pressone: De ce este important să învețe cercetătorii încă de când sunt tineri să comunice cu publicul larg?

Marius Matache: Știm că cercetătorii nu prea vorbesc cu publicul larg, nu vorbesc cu reprezentanții presei. Tocmai de aceea, le-am explicat copiilor că în ziua de azi sunt puține domenii unde nu mai vorbești în public, unde poți sta în carapacea ta. De la interviuri pentru joburi până la cercetare științifică, trebuie să le transmiți celorlalți ce faci tu.

În acest context, este foarte important pentru ei să aibă parte de întâlniri cu profesori de renume din alte țări, dar și cu elevi din locuri diferite din lume. În plus, există diferențe între ei care le potențează modul de gândire. De exemplu, remarca unul dintre profesori că participanții români, moldoveni, ucraineni sunt foarte buni pe rezolvat probleme, le spunem „rezolvatorii de probleme„. Cei din SUA, pe de altă parte, pătrund mai mult în filosofia matematicii. 

Pressone: Taberele au în același timp și o componentă de timp liber, vizite, distracție.

Marius Matache: Exact, pentru o parte impresionantă dintre participanți tabăra a fost cea mai socială experiență pe care au avut-o. Trei săptămâni puși laolaltă din atâtea țări, nu au cum să nu interacționeze sau să nu se împrietenească.

Pressone: În ce constă procesul de selecție al elevilor?

Marius Matache: Procesul de selecție al participanților arată cam așa: copiii – care sunt la liceu sau care maximum au finalizat liceul în anul în curs – intră pe site-ul APEX Scientific de unde pot descărca un test teoretic, apoi ne trimit scanat rezolvarea. Ulterior, un juriu format din profesori colaboratori îi selectează. Ceea ce este interesant de menționat, la chimie mai ales, testele sunt altfel decât cele cu care ei sunt obișnuiți în cadrul altor concursuri cum sunt Olimpiadele. De aceea, anul acesta testele i-au speriat pe foarte mulți și unii chiar au renunțat. 

De fapt, am încercat ca testele să aibă corespondență în practică, pentru că asta lipsește mai ales în domeniului chimiei. Copiii nu mai fac asocieri de bază, asocieri de tipul „oțetul e acid acetic„, „clorura de sodiu e sarea de bucătărie„, „ce conține fondul de ten?„ – e plin de chimie. Așa că am avut 30 de aplicații, dintre care au fost aleși 19. 

Pressone: De ce sunt vizați doar cei care studiază la liceu și nu și cei care urmează studii universitare? 

Marius Matache: Am ales să oferim această șansă tinerilor din liceu pentru că am văzut cum acest grup țintă se pierde pe parcurs în procesul educațional. Apoi, dacă vorbim doar de taberele pentru chimie, le punem la dispoziție laboratorul, exact ceea ce lipsește de foarte multe ori școlilor românești. Am avut trei participanți de la Colegii Naționale din București care au intrat anul acesta pentru prima oară într-un laborator de chimie. În școlile din România nu există resurse de tipul laboratoare, substanțe, uneori pur și simplu nu ne pricepem sau nu există voință.

Mai e ceva: în domeniul chimiei din România există profesori de liceu care nu mai sunt la curent cu schimbările din știință din ultimii 20 de ani. Dacă te gândești că în 1993, când am studiat eu prima oară chimie organică, de exemplu, existau 4,5 milioane de compuși organici și în 2000 existau 20 de milioane, realizezi că dacă nu ții pasul, încă din fazele incipiente, prăpastia devine mult prea mare și impactul pe măsură. Sunt domenii, cum este chimia, în care trebuie să investești constant, să ai o strategie pe termen lung, să ai răbdare.

Pressone: Programul taberelor APEX e un pol de excelență în educație, dar  știm că nu toți elevii foarte buni au și resurse financiare. Aveți în vedere și o componentă de incluziune pentru cei care ar vrea, sunt suficient de buni dar nu au posibilitatea de a plăti taxa de înscriere?

Marius Matache: Costul real de participant este aproape dublu față de taxă, ceea ce înseamnă că din start noi acoperim o parte dintre cheltuieli. Avem și o componentă de incluziune: tot felul de burse, de exemplu, Fundația Dacia pentru România a oferit anul acesta trei burse, două pentru APEX Maths și una pentru APEX Chemistry. Primăria Reșița a susținut un tânăr matematician local să participe la APEX Maths. Pe lângă acestea, am reușit să oferim cu ajutorul celorlalți sponsori sau chiar donatori individuali mai multe reduceri de taxe.

Foto: Petre Dalea

Cum funcționează: după ce fiecare tânăr e acceptat, completează un formular de înregistrare unde găsește un buton prin care solicită sprijin financiar. Practic, o punte de legătură între noi și ei pentru a începe cu fiecare discuțiile privind resursele financiare, ce reducere i-ar ajuta. 

Sunt elevi care ne spun că nu au nevoie de nicio reducere, cazuri în care o elevă a putut plăti doar 20% din taxă, un alt participant a plătit 55% din taxă. Am mai avut doi copii, o fată și un băiat, din Ucraina care anul trecut nu au plătit nimic, anul acesta au primit o subvenție semnificativă. Doi copii excepționali, foarte echilibrați și cu foarte mult bun simț.

Pressone: Ce impact au avut cele două tabere asupra elevilor? Cum i-ați simțit la final, cum credeți că îi ajută pe termen lung?

Marius Matache: Cum am mai tot spus, unul dintre marile noastre atuuri sunt profesorii. În domeniile lor de specialitate reprezintă niște repere, ceea ce i-a ajutat pe copii să prindă curaj. Gândiți-vă, ai doar 17 ani și ai șansa să te întâlnești cu oameni precum profesorul Jean-Marie Lehn, care a câștigat Premiul Nobel, care a fundamentat un domeniu în chimie și anume chimia supramoleculară. Nu are cum să nu te ajute să prinzi curaj și încredere că se poate și în România. 

Mai există, ca parte din promovarea științei în România, tot felul de ateliere, dar de obicei lectorii vin două ore apoi pleacă, elevii nu rămân neapărat cu foarte multe în urma unor întâlniri atât de scurte. Când, în schimb, timp de trei săptămâni profesori de top îi învață intensiv chimie, socializează cu ei, rezultatul este cu totul altul, unul cu efecte pe termen lung. Profesorul Ivan Huc, din Germania, iarăși foarte iubit de copii, și-a dorit să stea la prânz cu ei în prima zi, nu a apucat să mănânce nimic pentru că i-au adresat continuu întrebări.

Foto: Petre Dalea

Apoi, ideea de a avea un job într-un astfel de domeniu nu e neapărat atractivă pentru ei, au impresia că nu se câștigă bine, că nu au oportunități, „Ce fac eu cu chimia?„ – este întrebarea. Dar în cadrul taberelor au avut ocazia să interacționeze și cu studenți care lucrează în diferite laboratoare. Într-una dintre serii, de exemplu, le-a vorbit un tânăr cercetător din Libia care a venit în România pentru un program de master, a urmat și un program de doctorat și acum este implicat într-unul post-doctoral. El le-a povestit cum a venit din Libia, cum și-a creat un drum în cercetare, iar acum învață limba română. Sunt alte întâlniri cu care elevii se identifică și mai mult, pentru că cei cu care interacționează sunt și mai apropiați de vârsta lor și asta îi ajută să vizualizeze ce ar putea urma și pentru ei. 

Taberele APEX au un impact local, regional, dar și internațional. Anul trecut unul dintre elevii din SUA ne-a promovat intens așa încât anul acesta am avut 22 de aplicații doar din SUA. Au participat 16 elevi americani (în 2024 am avut 3 elevi), care au venit să se pregătească în România, ceea ce este enorm, o confirmare a excelenței.

Pressone: În sistemul educațional din România, unde se încadrează taberele APEX?

Marius Matache: Este varianta instituționalizată a unor tabere de știință care, în cazul chimiei, le oferă șansa, pe lângă partea teoretică, să lucreze în laborator. Scopul nu este să înlocuim programa din liceu, nu substituim nicio formă de învățământ, nici nu îi pregătim pentru olimpiade. 

Taberele APEX completează ceea ce se întâmplă în sistemul clasic de educație, propunându-le o experiență de cercetare în faza incipientă, dar și întâlniri cu mentori la nivel înalt, întâlniri cu colegi cu aceleași pasiuni, un traseu prin toate etapele de cercetare de la studenți anul doi până la doctoranzi și cadre didactice care predau la universitate. 

Pressone: Cum ați descrie pe scurt profesorii de la APEX Scientific?

Marius Matache: Toți profesorii sunt oameni care au ceva de spus în domeniul științei, au performanțe la cel mai înalt nivel, dar și experiență didactică. Știu să gestioneze grupuri destul de mari de copii. Sunt oameni pe care îi știm, cu care am mai lucrat și care sunt foarte încântați de ce se întâmplă în cadrul taberelor APEX.

Pressone: Spuneați că v-ați dori în 2026 un APEX mai mare și mai bun. Ce ar implica asta?

Marius Matache: Anul viitor ne gândim să facem și tabără de fizică, ar fi o extindere firească a proiectului APEX Scientific. Însă, un domeniu în plus înseamnă triplarea costurilor, adică și mai multe fonduri pentru a subvenționa în continuare copiii care doresc să participe. 

Mi-aș dori să mărim numărul participanților la chimie, să ajungem la 24 de locuri. Tabăra de chimie cu 19 copii costă comparabil cu cea de matematică cu 48 de participanți, pentru că implică reactivi, sticlărie, echipamente, și altele.

Obiectivul principal rămâne să formăm copiii, să îi susținem oriunde vor să își continue studiile, dar să îi încurajăm să se întoarcă în România ca să construim ceva împreună.

Organizatori: Asociația INFORMART în colaborare cu Universitatea din București (APEX Chemistry) și Institutul de Matematică Simion Stoilow al Academiei Române (APEX Maths), după un concept original Oriensys Scientific (Franța)

Sponsor principal: Fundația Dacia pentru România

Sponsori: Aqua Carpatica, Microsin SA, Banca Transilvania, Openvision, Brenntag

Parteneri: Primăria Municipiului Reșița, SciResCareer, Universitatea Babeș-Bolyai – Centrul Universitar Reșița, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, UNESCO – TRISSE

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€