„Mai cald iarna, mai răcoare vara. Nu e destul!” Reabilitarea termică a clădirilor nu scade facturile românilor și nu-i ajută să aibă o viață mai bună

Bianca Dragomir

E de ajuns anveloparea termică a blocurilor din România pentru diminuarea facturilor și îmbunătățirea calității vieții rezidenților? 

În sectorul 3 din București, numeroase blocuri au trecut printr-un proces de reabilitare. Plăci mari, argintii semnalează anul și sursa finanțării, alături de un mesaj din partea primarului: „Cu prietenie!” 

Pe Calea Vitan, la numărul 205, blocul 41 are de câțiva ani fațada refăcută și, mai nou, panouri fotovoltaice pe acoperiș. „E mai bine, nu a mai fost așa frig iarna, nu avem igrasie. De un an avem și fotovoltaice”, povestește o doamnă de pe scară. 

Când vine vorba de facturi, răspunsul nu e la fel de clar: „Nu ne dăm seama, că se scumpesc mereu.”

Aceasta este povestea multor blocuri reabilitate din București. Confortul s-a schimbat într-o oarecare măsură, dar economia promisă la întreținere nu e simțită. 

Mai mult, cetățenii din București nu simt că aerul a devenit mai curat sau că blocul lor e mai prietenos cu mediul: „Aerul nu e mai curat, de unde să fie când în sectorul ăsta la fiecare colț se sapă o groapă”, e de părere și Mihai, un locuitor din Sectorul 3. 

Plăcuța de informare care anunță reabilitarea unui bloc din Sectorul 3, București Foto: Bianca Dragomir

Între experiența locatarilor și promisiunile făcute de autorități cu ajutorul fondurilor europene rămâne un decalaj greu de ignorat. Mai ales în contextul în care reabilitarea unor blocuri nu e doar despre pereți izolați și panouri pe acoperiș, ci despre cum arată și cum se trăiește într-un cartier și cât de pregătit este să facă față schimbărilor climatice, explică experții consultați de PressOne.   

O promisiune la scară de apartament

„Programele de renovare energetică a clădirilor cu finanțare din fonduri europene reprezintă o oportunitate de a crește performanța energetică a clădirii, cu beneficii implicite prin reducerea facturii energetice, îmbunătățirea confortului și creșterea valorii proprietății, au o contribuție financiară oferită ca sprijin și implicit un efort investițional din bugetul personal mai mic”, spune Horia Petran, Senior Researcher la NIRD URBAN-INCERC și președintele Clusterului pRO-nZEB, care se ocupă cu promovarea și dezvoltarea conceptului și proiectelor de clădiri cu consum de energie aproape zero (nZEB) în România.

Altfel spus, renovarea energetică nu e doar „un strat de polistiren”, ci o îmbunătățire a clădirii care, dacă e bine făcută, se simte în confortul zilnic și în portofel.

Cum este însă măsurată îmbunătățirea adusă?

Prin compararea datelor de dinainte cu cele de după. Doar că, adaugă Horia Petran, „aceste date ar trebui să fie utilizate mai multe decât în raportări cerute de autoritățile de management ale programelor, prin comunicarea impactului lor către publicul general, într-un mod care să fie pe înțelesul tuturor.”

În planul vieții de zi cu zi, renovarea se simte: „Pe termen scurt, există un impact negativ implicat de intervenția în clădire, șantier cu locuințele ocupate, dar pe termen lung impactul nu poate fi decât unul benefic în condițiile în care lucrările de renovare au fost gândite și implementate pentru a respecta cerințele esențiale ale calității în construcții”, e de părere Horia Petrean. 

Cu toate astea, oamenii își amintesc, chiar și după 10 ani de la proiectul de reabilitare, de disconfortul creat. „Unii se plâng că termopanele nu sunt bune, nouă ne-au pus cele mai proaste, că ne-am certat cu un constructor. Cuiva i-a spart apartamentul, că se urcau hoții pe schele”, mărturisește o locatară de la un bloc de pe Calea Vitan.

Moldova își alege drumul: „Ai noștri” și „ai voștri”. Cum se vede Europa de la 25 de km de România, înaintea alegerilor parlamentare

Mai sunt doar câteva zile până la alegerile parlamentare din Republica Moldova, iar la Ungheni – orașul așezat la doar 25 de kilometri de România – plouă mărunt și totul pare acoperit de o nuanță de gri. În raionul care a primit printre cele mai consistente finanțări europene, atmosfera dinaintea parlamentarelor e calmă. Podul peste Prut, clădirile renovate cu bani veniți de la Bruxelles și afișele de campanie dau senzația că orașul e prins între două lumi: una pragmatică, a investițiilor, și una politică, a discursurilor despre „ai noștri” și „ai voștri”.

Cum întârzie statul român modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului, deși există bani europeni pentru asta

De 5 ani, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor încearcă să extindă și să modernizeze infrastructura care monitorizează calitatea aerului din România. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene, prin POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare), apoi a migrat în PDD (Programul Dezvoltare Durabilă 2021-2027), fiindcă nu a putut fi implementat în termenul asumat inițial. Procesul de modernizare ar fi trebuit să fie finalizat în 2023, însă pentru că a fost fazat, termenul s-a extins la noiembrie 2027.

Înverzirea dincolo de anvelopare

„Am așteptat mult reabilitarea, e o schimbare. Iarna parcă ține căldura, vara pare mai răcoare”, spune o locatară din cartierul Vitan. Bucuria se estompează repede: „Nu simțim la facturi, că e haos oricum. Nu avem apă caldă, săptămâna trecută ne-am spălat iar la lighean.”

Estetica blocurilor e și ea un subiect de discuție: „E mai frumos, deși unele au o culoare, altele alta”, adaugă femeia. În schimb, despre fotovoltaice vecinii glumesc între ei: „Noi râdem că nici nu știm dacă le avem sau nu. Nu avem acces la ele, dar ne-au zis că le avem de vreun an.”

Aproximativ 100.000 de blocuri de apartamente din România ar putea produce energie verde prin instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile lor. Foto: Ioana Podaru, președinta unei asociații de proprietari din Sectorul 3

Unii dintre oameni au resimțit mai puternic schimbările: „Înainte, când era ger afară, era frig tare și în casă. Stau în bloc din ’93, am prins și înainte și după. Înainte era atât de frig, mai ales în dormitorul de pe colț, încât puneam plastic la balcon ca să nu bată vântul. Acum e mai bine, ne-au schimbat și termopanul, e de calitate, se simte și iarna și vara. Eu stau la etajul 8, bate soarele toată după-amiaza și tot e mai răcoare decât înainte”, e de părere o locatară. 

Nimeni nu a măsurat impactul proiectelor de înverzire 

Când devine reabilitarea cu adevărat „verde”?

„Depinde ce înțelegem prin «înverzire». Dacă este vorba de amprenta de carbon redusă în exploatarea clădirilor renovate, atunci această măsură este implicită, prin reducerea necesarului de energie pentru confort și, uneori, prin modernizarea sursei de energie cu emisii scăzute de gaze cu efect de seră”, explică Horia Petran. 

Doar că „verde” înseamnă și altceva.

Pentru a privi dincolo de pereți, sunt necesare măsurători reale și de transparență, insistă Laura Nazare, coordonatoarea campaniei de Tranziție Energetică din echipa Bankwatch. 

„Din păcate, până acum nu există un sistem de monitorizare care să arate clar efectele reale în termeni de emisii de CO₂ sau calitatea aerului pentru proiectele de reabilitare finanțate prin POIM și POR. Datele raportate sunt mai degrabă estimări din documentația de proiect, nu măsurători din teren”, susține Nazare. 

În 2022, Bankwatch a publicat un raport prin care a arătat că lipsesc mecanisme eficiente de măsurare și raportare reală a performanței programelor. „Am recomandat atunci instituirea unor baze de date actualizate cu emisiile reduse, nivelul real de eficiență energetică și numărul efectiv de sisteme de energie regenerabilă instalate”, spune Laura Nazare.

De ce nu „miroase” aerul mai curat?

E o întrebare pe care locuitorii din cartierele reabilitate o pun des. 

Mai mult, adaugă expertul, „limitarea intervențiilor la anvelopa clădirii fără modernizarea sau înlocuirea surselor de energie, cu păstrarea centralelor individuale din apartamente și necorelarea renovării blocurilor cu modernizarea sistemului centralizat de alimentare cu energie termică limitează semnificativ potențialul de îmbunătățire a calității aerului la nivel de cartier sau oraș.”

Bucureștiul deține una dintre cele mai vaste rețele de termoficare din UE, care însă înregistrează și unele dintre cele mai substanțiale pierderi termice, explică Laura Nazare, Bankwatch. 

„Estimările oficiale vorbesc de reduceri de pierderi termice cu câteva zeci de procente, ceea ce s-ar traduce în economii semnificative de energie și scăderi corespunzătoare ale emisiilor.”, mai spune aceasta. 

FOTO: © Andrii Biletskyi | Dreamstime.com

Eficiența nu ține, însă, doar de kilometri de conducte înlocuite, „ci și de calitatea lucrărilor, precum și de corelarea lor cu modernizarea punctelor termice și a producției de energie.”

Fără abordare integrată, efectele locale rămân fragile, iar calitatea aerului nu se poate schimba doar prin anveloparea termică a blocurilor. 

Sărăcie energetică: promisiuni, realități și lipsă de date

Reabilitarea ar trebui să vină la pachet și cu reducerea poverii la facturilor,  mai ales pentru gospodăriile vulnerabile. Experții consultați de PressOne explică, însă, că nu este în niciun mod măsurat acest efect. 

„Însă la o intervenție finanțată din fonduri publice, contribuția proprietarilor, dacă există, este redusă, iar locatarii aflați în sărăcie energetică beneficiază de scutire la contribuția la investiție, aceasta fiind acoperită din programul de finanțare.” 

Acolo unde se montează fotovoltaice pe bloc, felul în care sunt împărțite beneficiile contează enorm, explică Horia Petran: „Impactul energiei produse dintr-un sistem fotovoltaic montat pe bloc asupra scăderii facturilor depinde mai mult de modelul convenit la nivel de asociație de proprietari cu privire la repartizarea energiei exportate în rețea,

Panourile solare sunt utile, dar nu magice, susține și Laura Nazare, Bankwatch: „Montarea lor poate aduce o reducere reală a amprentei de carbon. Efectul este însă limitat dacă nu există o abordare integrată. Adevărata eficiență energetică a clădirilor se poate atinge doar prin integrarea armonioasă a trei piloni esențiali: anveloparea performantă, sistemele moderne de încălzire și răcire și producția locală de energie verde. Panourile singure reduc doar parțial dependența de rețea, iar impactul lor asupra emisiilor rămâne modest dacă clădirile continuă să piardă masiv energie prin pereți, ferestre sau instalații învechite.”

Probleme sunt și la calitatea materialelor folosite

Pentru a nu cădea în plasa birocrației excesive, neglijând astfel calitatea lucrărilor, sunt necesare pachete coerente de măsuri care să ducă la performanța așteptată, e de părere Horia Petran, care acum nu există. 

Neajunsuri există și la capitolul materialelor folosite și a deșeurilor rezultate: „Au existat cazuri unde materialele folosite nu au fost cele mai prietenoase cu mediul. De exemplu, polistiren de slabă calitate, cu durată de viață scurtă și reciclabilitate redusă. În plus, gestionarea deșeurilor de construcții rămâne un punct slab – de multe ori acestea nu sunt colectate și reciclate corespunzător”, explică Laura Nazare. 

SACET în București, soluții de apartament în orașele fără rețele

La capitalul impact, capitala este diferită de restul țării. 

„În București, proiectele de eficiență energetică sunt influențate puternic de existența SACET (Sistem de Alimentare Centralizată cu Energie Termică), ceea ce face ca modernizarea rețelelor să fie crucială”, adaugă experta Bankwatch. 

Laura Nazare trage un semnal de alarmă și asupra faptului că lipsesc aproape în totalitate investițiile care să descurajeze cetățenii să-și instaleze soluții individuale pe bază de combustibil fosil pentru încălzire, adică centrale de apartament. 

Bucureștiul față de restul țării: cantitate, dar și fragmentare

Capitala iese în evidență și prin volumul investițiilor.

 „În București, numărul blocurilor renovate energetic este mai mare decât în alte orașe, raportat la fondul de clădiri sau la numărul de locuitori, o explicație fiind cuantumul finanțării. În același timp, Bucureștiul este „o sumă de „orașe”, sectoare, iar „renovările finanțate din fonduri publice în sectoare diferite au fost gândite și implementate diferit”, subliniază Horia Petran. 

Capitala și zona metropolitană București-Ilfov se numără printre regiunile cu o activitate intensă în atragerea fondurilor europene pentru reabilitarea și „înverzirea" clădirilor. De la POR 2014-2020 la actualul Program Regional București-Ilfov 2021-2027, sute de blocuri au beneficiat și vor beneficia de intervenții menite să le crească performanța energetică, contribuind la reducerea emisiilor și la îmbunătățirea confortului locatarilor. 

De exemplu, pentru exercițiul programare 2014-2020, Programul Operațional Regional a beneficiat de-o alocarea financiară de 451.736.907 euro.

Integrarea care (încă) lipsește

Prin combinarea finanțărilor care vizează clădirile racordate la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică cu finanțările prevăzute pentru modernizarea acestor sisteme, impactul obținut ar fi fost mult mai mare, susține Horia Petran. 

Laura Nazare, Bankwatch, este de aceeași părere: „Principala lacună este lipsa unei abordări integrate. Reabilitarea clădirilor este tratată aproape exclusiv ca o intervenție pe anvelopă, fără a include măsuri complementare – panouri fotovoltaice, spații verzi pentru adaptare la schimbări climatice, materiale sustenabile și o planificare urbană coerentă.”

Tranziția la verde, un drept sau un privilegiu? 

Orice tranziție riscă să lase pe cineva în urmă. Întrebarea e cum se asigură autoritățile că renovarea energetică rămâne un drept accesibil tuturor, inclusiv comunităților vulnerabile. 

„Soluția stă în simplificarea procedurilor de accesare și în comunicarea eficientă cu privire la instrumentele pentru accesarea fondurilor, dar mai importantă este comunicarea beneficiilor renovării energetice și prin dezvoltarea de instrumente de finanțare care să fie accesibile pentru fiecare categorie de proprietari”, explică Horia Petran pentru PressOne. 

Pentru comunitățile vulnerabile, mesajul trebuie să fie ferm: „sprijinul prin finanțare publică trebuie să continue, iar autoritățile trebuie să definească strategii care urmăresc performanță energetică și de mediu în paralel cu celelalte nevoi ale unei comunități vulnerabile.”

Fotovoltaice la sat Foto: Primăria Buteni / Arad

PressOne a solicitat Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) informații detaliate despre amploarea lucrărilor de reabilitare. 

Conform informațiilor primite, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, în București-Ilfov au fost deschise două apeluri de proiect, prin intermediul cărora au beneficiat de reabilitare un număr de 784 de blocuri. 

La nivelul autorităților competente nu există indicatori de performanță și de mediu care să arate nu doar câte blocuri au fost reabilitate, ci cât s-a schimbat viața calitatea vieții. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€