Miliardele SAFE și securitatea de apartament. Cum a ajuns o firmă fără angajați din Râșnov să declare că produce drone militare

Alina Zibrițchi

Răzvan Filip

Reporter

La doar o lună după lansarea programului european SAFE – un fond de 150 de miliarde de euro destinat înarmării, din care României îi revin 16,6 miliarde –, o firmă obscură din Râșnov, județul Brașov, fără angajați și fără activitate industrială declarată, își schimbă obiectul de activitate în fabricare de aeronave și nave spațiale militare. Pe scurt, drone militare. 

La  29 mai 2025, la nivelul Uniunii Europene intra în vigoare programul Security Action for Europe (SAFE), un instrument financiar în valoare de 150 de miliarde de euro destinat achizițiilor publice comune în domeniul securității și apărării. 

Mecanismul prevede acordarea unor împrumuturi pe termen lung, în condiții avantajoase, care vor fi rambursate de statele membre beneficiare. România are alocate, până în 2030, aproximativ 16,6 miliarde de euro prin acest instrument de finanțare. 

Potrivit declarațiilor făcute în ianuarie 2026 de ministrul apărării, Radu Miruță, obiectivul principal este dezvoltarea industriei de apărare din România, inclusiv prin implicarea unor companii private, care „astăzi poate nu activează în domeniul militar”, dar care ar putea intra în noi lanțuri de producție în contextul creșterii investițiilor.

La o lună după adoptarea programului SAFE, în iulie 2025, o firmă din Râșnov își modifică obiectul principal de activitate în „fabricarea de aeronave și nave spațiale militare”.

Firma se numește IntellDrones.

Profilul firmei IntellDrones pe LinkedIn. Sursa foto: LinkedIn

O firmă înființată în 2024, fără activitate industrială declarată

IntellDrones SRL a fost  înființată în februarie 2024 în Râșnov, județul Brașov. Conform datelor publice de pe listafirme.ro, compania a avut în anul înființării zero angajați, zero cifră de afaceri și datorii de aproximativ 19.000 de lei.

Până în iulie 2025, obiectul principal de activitate declarat era „fabricarea de aeronave și nave spațiale” comerciale. 

Din iulie 2025, la aproximativ o lună după intrarea în vigoare a programului SAFE, firma își schimbă  obiectul principal de activitate în „fabricarea de aeronave și nave spațiale militare”.

Muncitori din Asia și Africa, aduși în România fără reguli clare: un proces de un an, costuri netransparente și lipsa instrumentelor juridice pentru controlul pieței

Până acum statul român nu s-a implicat deloc în reglementarea importurilor forței de muncă, altfel decât oferind anual contingente de permise de muncă a câte 100.000. Cifră care, pentru 2026, a scăzut la 90.000.

Ce știe ChatGPT despre tine și de ce ar trebui să te îngrijoreze

Fraudele telefonice de tipul „fiul tău a avut un accident, trimite bani repede" au evoluat. Acum pot veni cu vocea fiului tău.

Modificarea apare în registrul oficial al societăților comerciale și marchează, în acte, intenția firmei de a opera în zona industriei de apărare.

IntellDrones era deținută la momentul înființării de Ioana-Hermina Păiuș (30%), Nicolae Păiuș, soțul acesteia și fost angajat al Poliției Române (20%), Ion Dorobanțu (30%) și Claudiu Dorobanțu (20%), tată și fiu.

La scurt timp de la înființare, Nicolae Păiuș și familia Dorobanțu se retrag din firmă. 

În locul lor, Ioana Păiuș (51%) – care este și administratoarea IntellDrones – o cooptează ca asociată pe Andreea Codruța Nicoară (49%). 

Ioana Păiuș (drepata) și Andreea Codruța Nicoară (stânga). Sursă foto: intelldrones.ro

Aceasta este fiica lui Codruț Nicoară, proprietarul firmei Bracoma Building SRL, trimis în judecată pentru dare de mită la începutul anului 2025. 

Bracoma este una dintre cele mai active firme în domeniul construcțiilor și dezvoltărilor imobiliare din județul Brașov, iar presa locală scrie că este o beneficiară constantă a contractelor publice din orașe precum Râșnov, Ghimbav și Cristian, ceea ce a dus și la o serie de anchete penale deschise de procurori. 

De la drone pentru stropirea terenurilor agricole, la drone militare

Deși legea din România nu permite producția de armament companiilor fără capacitate industrială reală, firma IntellDrones a început deja să „racoleze” clienți pentru viitoare drone militare. 

În decembrie 2025, reporterul PressOne contactează compania, prezentându-se drept potențial client interesat de produsele fabricate de IntellDrones. 

Ioana-Hermina Păiuș, directoarea firmei, explică faptul că, în prezent, activitatea societății se limitează la importul de drone comerciale și agricole din China, precum și la prestarea de servicii asociate: închiriere de drone, stropirea terenurilor agricole, aplicarea de îngrășăminte.

Întrebată despre producția de drone agricole la comandă, Păiuș afirmă că nu realizează așa ceva, însă, „în câteva luni va începe producția de drone militare aici, la noi”.

La momentul discuției, compania nu avea angajați declarați și nu figura cu puncte de lucru asociate. 

De la fast-food la tehnică militară și forumuri internaționale dedicate apărării

Sediul juridic al IntellDrones este într-o zonă rezidențială din Râșnov, în aceeași casă care a găzduit în trecut și sediul firmei Food by Ioana, un restaurant administrat de Ioana Păiuș.

Înainte de a înființa IntellDrones, Ioana Păiuș a administrat alte două afaceri în județul Brașov: restaurantul Food by Ioana și o firmă de fabricare a șuruburilor, ONIRAR PROD SRL.

Parcursul profesional al femeii nu include, anterior anului 2024, activități în industria aerospațială sau în domeniul apărării. 

În schimb, începând cu anul 2020, Ioana Păiuș arată un interes academic crescut pentru zona de securitate și relații internaționale. 

În septembrie 2020, aceasta este admisă simultan la două programe de masterat. 

Primul program, urmat de Păiuș între 2020 și 2022, a fost cel de „Relații Internaționale și Studii de Intelligence” din cadrul Academiei Naționale de Informații (din subordinea SRI), potrivit profilul său public de LinkedIn.

Potrivit paginii de internet a programului de studii, de pe site-ul Academiei SRI, acesta este un masterat profesional dedicat societății civile. Biroul de presă al Academiei SRI a explicat, la solicitarea PressOne, că absolvenții acestui program nu sunt angajați în rândul ofițerilor SRI. 

Cel de-al doilea program de studii aprofundate, urmat exact în aceeași perioadă de Ioana Păiuș, s-a desfășurat la circa 450 de kilometri distanță, la Cluj-Napoca, la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Este vorba despre masteratul „Studii de Securitate - Managementul Securității în Societatea Contemporană”. 

După ce a terminat cele două masterate, Păiuș s-a înscris la un nou program de masterat, dar și la doctorat, ambele în același domeniu. Coordonatorul tezei de doctorat al Ioanei Păiuș este Lucian Nastasă-Kovács, consilier al fostului ministru de Interne, Lucian Bode, despre care PressOne a scris în 2022 că a plagiat cel puțin 18,5% din teza sa de doctorat.

Pentru masterat a ales programul Diplomație și Negocieri Internaționale - Relații Internaționale și Integrare Europeană, de la SNSPA, iar doctoratul a ales să îl urmeze la UBB, în Relații Internaționale și Studii de Securitate, potrivit profilul său de LinkedIn.

Păiuș are studiile de licență urmate la Facultatea de Inginerie mecanică de la Universitatea Transilvania din Brașov, cu specializarea „Autovehicule rutiere”, însă anul absolvirii nu este cunoscut. 

Concomitent cu studiile masterale, femeia a colecționat nu mai puțin de 18 certificate care îi atestă diferite aptitudini, de la cybersecurity și big data analysis, până la nuclear security.

Unul dintre aceste certificate, în „Analiza comportamentală și Psihologia minciunii”, l-a obținut în 2021 de la Intellspy & Psychological Profiler Academy, organizat de Ion Duvac. 

PressOne a dezăluit că Ion Duvac, fost ofițer SIE, își hărțuia sexual clientele prin propuneri sexuale explicite, dezvăluiri în urma cărora acesta și-a dat demisia din toate funcțiile de conducere de la Colegiul Psihologilor, instituție care a demarat anchetarea acestuia. 

Ioana Păiuș a devenit o prezență constantă la evenimente legate de zona de securitate. 

Ioana Păiuș alături de Ben Hodges, fostul comandant al trupelor americane în Europa, la Warsaw Security Forum. Sursă foto: LinkedIn/Ioana Păiuș

Unul dintre cele mai recente este Warsaw Security Forum 2025, o conferință europeană dedicată securității și cooperării transatlantice, care se desfășoară în capitala Poloniei și care reunește, anual, miniștri ai apărării și de externe din țări UE și NATO, dar și înalți oficiali din cele două structuri și reprezentanți ai sectorului privat. 

Conform informațiilor de prezentare de pe site-ul conferinței, la eveniment pot participa doar persoanele care au primit o invitație oficială. 

„Participările mele la evenimente internaționale au avut loc în calitate profesională sau academică, în cadrul unor conferințe sau expoziții deschise, fără statut oficial sau instituțional”, a transmis Ioana Păiuș într-un punct de vedere pentru PressOne.

Femeia se afișează alături de reprezentanți ai unor companii din industria de apărare și de oficiali politici. 

 Ioana Păiuș și Sorin Dobîrcianu la o întâlnire româno-americană de „întărire a parteneriatului strategic”. Sursă foto: Rob Evans/LinkedIn

În mai 2025, la un an de la fondarea IntellDrones, Ioana Păiuș participă la un eveniment dedicat consolidării Parteneriatului Strategic România-SUA, alături de reprezentanți ai Carfil, filială a Companiei Naționale ROMARM, dar și alături de senatorul PSD Marius Alexandru Dunca, membru al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din cadrul Senatului. 

„Expertiza românească a fost recomandată și susținută de prezența Gen. Dr. Sorin Dobîrcianu, Sr. Lead Expert, alături de reprezentanții unor directorate ale entităților din sistemul național de apărare (Carfil, IAR Ghimbav, AIBG, U.M. Zărnești etc.) și reprezentanții selectați de partenerii americani, din cadrul mediului privat de afaceri: firmele românești IntellDrones, reprezentată de Ioana Păiuș, Intervenții Active în Atmosferă SA, Firese, Bracoma etc.”, se arată în comunicatul oficial transmis după întâlnire și publicat pe site-ul B1 TV.

Ioana Păiuș, fostă liberală apropiată de un ofițer SRI

Sorin Dobîrcianu este un personaj alături de care Ioana Păiuș apare frecvent la evenimentele din zona securității. Fost ofițer SRI condamnat în 2013 la trei ani cu suspendare pentru trafic de influență, Dobîrcianu se prezintă public drept „influencer NATO” și expert în securitate energetică și apărare, calități pe care, conform publicației defapt.ro, nu le poate proba în prezent. 

Ioana Păiuș și Sorin Dobîrcianu la un eveniment de securitate. Sursă foto: Ioana Păiuș/LinkedIn

Dobîrcianu a avut și o serie de întâlniri în Rusia în 2025, la circa o lună după adoptarea programului SAFE, cu un oligarh aflat în cercul direct de influență a lui Vladimir Putin. 

Anul trecut, publicația defapt.ro relata despre o întâlnire din 30 iunie 2025 pe care Dobîrcianu a avut-o cu oligarhul Vladimir Stefanovici Litvinenko, rector al Universității Miniere din Sankt Petersburg, în biroul acestuia. Litvinenko are o avere estimată la peste trei miliarde de dolari și se află pe lista neagră de sancțiuni a SUA pentru că a susținut direct invadarea Ucrainei de către Rusia.

Într-o postare de pe profilul personal de Facebook, Sorin Dobîrcianu a lăsat o adresă de e-mail ce conține domeniul web al IntellDrones. 

Dobîrcianu postează pe Facebook o adresă de email care aparține companiei IntellDrones. Sursă foto: Sorin Dobîcianu/Facebook

Contactat de PressOne, Dobîrcianu a refuzat să răspundă întrebărilor privind parcursul său profesional și relația cu IntellDrones, iar Ioana Păiuș a transmis că acesta nu este angajatul firmei și nu are niciun rol oficial în companie.  

„Existența sau utilizarea unei adrese de e-mail care conține denumirea firmei nu reprezintă un criteriu de apartenență la companie și nu echivalează cu existența unei relații contractuale sau profesionale active”, a afirmat Păiuș.  

Legături cu scena politică

Ioana Păiuș are în spate și o activitate politică intensă, derulată la nivel local, în Râșnov. 

La alegerile europarlamentare din 2024, Ioana Păiuș a candidat pe listele Partidului Patrioților Români Brașov, formațiune de extremă dreaptă. Pe aceeași listă s-a aflat și Ion Dorobanțu, asociatul ei inițial din firma IntellDrones. 

Lista candidaților Partidului Patrioților la alegerile europarlamentare 2024

Anterior, Ioana Păiuș a făcut parte din Partidul Național Liberal, fiind activă la nivelul organizației Râșnov, unde a ocupat funcția de secretar general adjunct, fiind totodată și vicepreședinte al Organizației Femeilor Liberale Râșnov, dar și vicepreședinte al Organizației Femeilor Liberale Brașov. 

Aceasta a mai candidat în trecut și pentru funcția de consilier local în Râșnov, tot din partea PNL. 

Ioana Păiuș a declarat inițial pentru PressOne că nu este membră a niciunui partid politic și nu a desfășurat activități politice. După ce i-am amintit candidaturile și funcțiile politice deținute în trecut, a precizat că „în prezent” nu mai face parte din niciun partid politic.

În spațiul public, Ioana Păiuș apare în fotografii alături de lideri ai partidului precum Nicolae Ciucă (fost premier), Klaus Iohannis (fost președinte), Cătălin Predoiu (actual vicepremier și ministru de interne), Silviu Costea (vicepreședinte PNL Brașov și președinte al Camerei de Comerț și Industrie Brașov). 

Păiuș apare și alături de Adrian Veștea, actualul președinte al Consiliului Județean Brașov, despre care sursele PressOne spun că ar avea o legătură de rudenie cu Ioana Păiuș. 

Aceasta susține că „nu există nicio legătură de rudenie directă”.

Într-o declarație pentru PressOne, Adrian Veștea a confirmat că Ioana Păius „este cumnata surorii mele”, încercând totuși să pună o oarecare distanță față de aceasta. „Nu știu ce înțelegeți prin legătură de rudenie. Soțul ei e frate cu cumnatul meu. Asta e. Nu e rudă cu mine. Nu are nici un fel de legătură”, susține Veștea. 

Foto: Adrian Veștea/Facebook

SAFE, un „mecanism proactiv” 

PressOne a solicitat Ministerului Apărării Naționale (MApN) informații despre cum vor putea firmele private să acceseze banii din programul SAFE și dacă au fost depuse deja primele cereri de finanțare. 

Ministerul ne-a transmis că mecanismul de finanțare prin SAFE nu presupune un apel public de proiecte pentru companiile private. 

Reprezentanții MApN au adăugat că legislația actuală prevede un „mecanism proactiv” prin care statul identifică și mobilizează direct operatorii economici considerați strategici, pe care îi integrează în lanțurile de producție pentru a accesa finanțarea europeană. 

Mai mult, autoritățile susțin că se află deja într-o etapă de dialog direct cu industria, urmând ca procedurile de achiziție să se deruleze ulterior prin negociere, fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare. Documentele care reglementează selecția firmelor sunt analizate de un grup de lucru, avizate de prim-ministru și aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), fără a fi menționată publicarea unei liste a companiilor selectate.

Ioana Păiuș, fostul premier Nicolae Ciucă și fostele colege din organizația de femei a PNL. Sursă foto: Ioana Păiuș/LinkedIn

Radu Burnete, unul dintre membrii grupului de lucru, a precizat pentru PressOne că „CSAT a aprobat lista de proiecte/capacități dorite transmisă la Comisia Europeană”. În continuare, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Economiei și Guvernul României urmează să concretizeze proiectele finale și să poarte negocieri cu firmele. 

Firmele care vor produce armament în cadrul acestei linii de finanțare nu au fost încă selectate, mai susține membrul grupului de lucru. 

Registrul clasificat și cultura secretizării

Producția de tehnică militară în România este reglementată prin Legea nr. 232/2016 privind industria națională de apărare. 

Operatorii economici care doresc să fabrice armament trebuie să dețină autorizații, valabile timp de trei ani, emise de statul român, și să poată demonstra, înainte de începerea efectivă a producției, existența unei capacități industriale reale, care presupune:

- infrastructură de producție autorizată;

- personal tehnic calificat;

- proceduri de securitate pentru protejarea informațiilor sensibile;

- un lanț de aprovizionare verificabil și compatibil cu standardele NATO.

Mai mult, este necesar ca operatorii economici să fie înscriși într-un registru unic al industriei naționale de apărare. Registrul este clasificat.

Viorel Băltărețu, secretar de stat în Ministerul Economiei și responsabil inclusiv cu politicile industriale din domeniu, a declarat pentru PressOne că informațiile privind firmele autorizate nu pot fi comunicate în baza Legii 544 privind accesul la informații de interes public.

„Registrul operatorilor economici din industria națională de apărare autorizați să producă armament este strict clasificat. Așa este legislația în vigoare și nici măcar eu, care sunt secretar de stat, nu am acces la el. Deci la solicitarea dumneavoastră nu veți primi un răspuns cu «da» sau «nu», pentru că informația nu intră sub incidența legii 544”, a menționat acesta.

El mai susține că profilul fiecărei persoane sau firme care vrea autorizație pentru producția de echipament militar este verificat de serviciile de informații - Serviciul Român de Informații (SRI), dar și de  structuri din MApN și Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

„Se vor verifica capacitățile tehnice, profilul și cine sunt acționarii”, a încheiat Viorel Băltărețu. 

Expertul în securitate Claudiu Degeratu a explicat pentru PressOne că această practică de secretizare are rădăcini în cultura strategică a României anterioară anului 1990. „Este o linie de continuitate potrivit căreia industria de apărare este un domeniu secret și nu trebuie oferite prea multe informații despre actorii economici implicați”, a declarat acesta.

Când încă activa în PNL, Ioana Păiuș s-a pozat și cu actuatul vicepremier și ministru de Interne, Cătălin Predoiu. Sursă foto: Ioana Păiuș/Facebook & LinkedIn

Potrivit lui Degeratu, în alte state occidentale, precum Franța și Polonia, există registre publice sau mecanisme mai flexibile de acces, combinate cu sisteme robuste de protecție a informațiilor clasificate și de combatere a spionajului industrial. „Dacă exagerăm cu secretizarea, nu putem stimula dezvoltarea economică în domeniu. Este un echilibru sensibil”, a mai adăugat acesta.

În prezent, IntellDrones figurează în acte ca având ca obiect principal de activitate fabricarea de aeronave și nave spațiale militare. Ioana Păiuș, într-un punct de vedere transmis redacției PressOne, a declarat că firma nu derulează producție de echipamente militare și nu are contracte cu statul român sau cu structuri NATO ori UE.

 „La momentul actual nu pot confirma și nu pot infirma scenarii ipotetice privind direcții viitoare de dezvoltare. Ca antreprenor, sunt interesată de dezvoltarea responsabilă a companiei, prin colaborări legale și transparente, în măsura în care acestea se încadrează în cadrul legal aplicabil și în specificul mediului privat”, a mai explicat aceasta.