România, beneficiar major al SAFE. Ce vrea statul să facă cu cele 16,6 miliarde de euro

Redacția

România are la dispoziție, până în 2030, fonduri pentru a se înarma cu noi sisteme de armament și a-și construi două autostrăzi „strategice”. Banii vin de la Uniunea Europeană, prin intermediul SAFE (Security Action for Europe), programul special de întărire a capacităților militare și industriale ale UE.

Practic, SAFE este un fel de PNRR „militar”.

Toate cele 16,6 miliarde de euro trebuie cheltuite pe programe reale de apărare sau infrastructură până pe 31 decembrie 2030. Ulterior, împrumuturi contractate și aprobate de UE vor fi plătite până în 2065. 

În acest context, cum arată „coșul de cumpărături strategice” al României?

Ce va achiziționa România pentru a se proteja mai bine 

Lista achizițiilor militare a fost, până zilele trecute, secretă. Ea a fost desecretizată parțial și anunțată, pe 26 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă comune, de către ministrul Apărării, Radu Miruță și șeful Cancelariei guvernamentale, Mihai Jurca.

Autoritățile de la București au ridicat puțin vălul secretelor militare. Astfel, Radu Miruță a anunțat că, din cele 16,6 miliarde de euro alocați de UE, o sumă de 9,53 de miliarde de euro va merge pe 21 de proiecte militare direct legate de MapN.

Din cele 21 de proiecte de achiziții militare, 10 sunt achiziţii în comun cu alte state, iar 11 sunt achiziţii individuale ale statului român.

Lista e destul de stufoasă și eclectică: transportoare blindate „pe roți” (Piranha) sau „pe șenile” (încă nu știm ce model, ce producător și din ce țară va fi ales), sisteme antiaeriene (franțuzești), rachete antinavă (americano-norvegiene), elicoptere (tot franțuzești și – de departe – cea mai costisitoare achiziție din listă – 12 elicoptere pentru peste 850 de milioane de euro).

Din datele MapN rezultă că se vor cumpăra tot felul de sisteme antiaeriene și antirachetă, „arme și muniție individuală de infanterie la standard NATO”. Se renunță, așadar, la Kalașnikovuri. 

EFSA: 5 metode ninja pentru shopping responsabil

Știi câtă hrană irosește România? În jur de 180 de kilograme pe cap de locuitor, anual. Pare mult, dar e și mai mult, dacă ne gândim că media din Uniunea Europeană e de aproximativ 130 de kilograme.

SECRETISTAN. Bărbatul cu mâna la gură

PressOne a analizat zeci de imagini disponibile de la ședințele CSAT convocate din iulie 2023 încoace, în care generalul Răzvan Ionescu, director interimar al SRI, își acoperă parțial chipul cu o mână sau ambele, în contextul în care publicul din România nu l-a văzut niciodată pe omul care conduce Serviciul Român de Informații, iar pe site-ul instituției nu există nici măcar o fotografie cu acesta.

FOTO: ID 348730626 | Drone © Oleh Bilovus | Dreamstime.com

Pe listă se adaugă 70 de „sisteme de lovire cu muniție loitering”. Adică „drone kamikaze”. Nu e încă clar câte, MapN folosește termenul ambiguu de „sisteme”, dar acest program este estimat la 147 de milioane de euro.

Se adaugă și un „sistem de drone pentru supraveghere și culegere de informații”, precum și alte „56 de sisteme” din care „22 deja contractate”. Valoarea contractului: 45,77 de milioane.

La capitolul achiziții legate de modul în care se poartă în prezent războiul modern, ar mai fi de notat „sistemele” Skyranger cu muniții „AHEAD”. E vorba de tunuri antiaeriene de ultimă generație, care pot fi montate pe blindate (de exemplu, Piranha care, la rândul lor, vor fi achiziționate tot prin programul SAFE) și care folosesc muniții speciale AHEAD – Advance Heat Efficiency and Destruction, cu tragere computerizată, ideale împotriva dronelor.

Lipsuri importante din lista SAFE: dronele navale, sistemele de artilerie, precum și informații transparente despre linii de finanțare, furnizori, companii

Generalul Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est al NATO, recent intrat în rezervă, atrage atenția, într-o postare de Facebook, că unele dintre aceste achiziții „nu au nicio legătură cu prioritățile, așa cum au fost ele formulate de programul SAFE, și nici cu cele ale Armatei Române”.

Generalul arată că achiziția de elicoptere, pe lângă faptul că e extrem de scumpă, nu reprezintă deloc o prioritate.

Astfel, potrivit acestuia, printre programele „esențiale” care lipsesc de pe această listă se numără sistemele de artilerie, iar războiul din Ucraina a arătat cât se poate de clar importanța lor în războiul modern.

Din listă mai lipsesc capacitățile de „luptă terestră”, inclusiv echipamente pentru soldați și armament de infanterie, protecția infrastructurii critice, apărare cibernetică, mobilitate și contramobilitate militară, sisteme de apărare antiaeriană și antirachetă, capacități maritime de suprafață și subacvatice, drone și sisteme anti-drone, inteligența artificială, război electronic. 

Comparativ, polonezii vor achiziționa artilerie, drone, sisteme anti-dronă, muniții și rachete „pentru constituirea stocurilor și realizarea capacității operaționale, bani pentru Scutul Estic – buncăre, sisteme de comunicații și supraveghere-recunoaștere electronică etc.

Armata poloneză se pregătește intensiv pentru a face față amenințării rusești FOTO: © Dimaberkut | Dreamstime.com

„În concluzie, putem compara proiectul polonez și pe cel românesc și nu putem, din nefericire, să constatăm că varianta poloneză are o abordare operațională (construirea de capabilități militare esențiale) și, probabil, este viabil, iar în cazul variantei românești a prevalat abordarea administrativă (o listă de cumpărături și doar atât) iar dacă anumite programe sunt realizabile, rămâne de văzut”, a spus generalul român în rezervă.

Lipsesc informații clare, din surse publice, cu privire la viitorul acestor posibile achiziții.

La nivel public, nu se știe, de exemplu, când va avea loc deschiderea liniilor de finanțare. Se știe doar că până la finalul lunii mai 2026 „contractele trebuie semnate”.

Despre demararea procedurile de depunere a documentației, Cancelaria Prim-ministrului a oferit un răspuns opac și ambiguu. 

„Autoritățile contractante vor declanșa procedurile de achiziție publică, în conformitate cu prevederile OUG 62/2025 și legislației aplicabile în materie, după aprobarea de către CSAT a documentelor de analiză (incluzând cerințele operaționale și cerințele de cooperare) propuse de către Grupul de lucru interinstituțional condus de Șeful Cancelariei Prim-ministrului.

În privința calendarului pentru astfel de proceduri, aceeași cancelarie a precizat că „Grupul de lucru interinstituțional va întocmi documentele de analiză” care, ulterior, „vor fi transmise spre aprobare CSAT”.

În plus, „nu există la acest moment o listă oficială a potențialilor furnizori la nivelul Grupului de lucru”.

Pe ce se cheltuie „restul” de 7,1 miliarde din SAFE: autostrăzi, avioane „multirol” pentru MAI, ba chiar și un tren

Din cele 16,6 miliarde alocate României prin SAFE, 9,5 merg direct pe înzestrare. Rămâne un „rest” de 7,1 miliarde.

4,2 miliarde de euro vor fi cheltuiți pe capetele din „Autostrada Moldovei” A7 Pașcani-Suceava-Siret și „Autostrada Unirii” A8 Pașcani-Moțca-Iași-Ungheni.

Alte 2,8 miliarde de euro vor fi destinate pentru Ministerul Afacerilor Interne și celorlalte structuri de forță – diverse tipuri de armament, drone și sisteme anti-drone, sisteme de observare, sisteme de comunicații critice comandă și control, capacități de protecție cibernetică, ambulanțe, ba chiar și un „tren de intervenție și transport” de până la 300 de persoane, avioane multirol, elicoptere, șalupe fluviale etc.

Acest articol a fost scris în cadrul proiectului The Eastern Frontier Initiative (TEFI). TEFI este o colaborare între editori independenți din Europa Centrală și de Est, menită să încurajeze reflecția comună și cooperarea privind problemele de securitate europeană din regiune. Proiectul își propune să promoveze schimbul de cunoștințe în presa europeană și să contribuie la o democrație europeană mai rezilientă.

Membrii consorțiului sunt 444.hu (Ungaria), Gazeta Wyborcza (Polonia), SME (Slovacia), PressOne (România), Delfi (Estonia), Delfi (Latvia), Delfi (Lituania), și Bellingcat (Țările de Jos).

Proiectul TEFI este cofinanțat de Uniunea Europeană. Opiniile și punctele de vedere exprimate aparțin exclusiv autorului (autorilor) și nu reflectă neapărat poziția Uniunii Europene sau a Agenției Executive Europene pentru Educație și Cultură (EACEA). Nici Uniunea Europeană, nici EACEA nu pot fi considerate responsabile pentru acestea.