Alexandru Gugoașă

Revenirea economiei depinde în primul rând de evoluția crizei medicale, însă comportamentele de consum ale populației s-au modificat deja, ceea ce poate adânci criza economică chiar și în absența unui al doilea val al pandemiei.

China testează tot mai mult apele în propria regiune și încearcă să își extindă influența atacându-și vecinii. Ultima aventură militară chineză din India reprezintă un nou capitol într-un conflict mocnit, uitat mai bine de jumătate de secol.

În timp ce în democrația noastră originală unii se tem că, odată cu temperatura, le sunt furate și datele personale, iar istericii de serviciu țin cu orice preț să iasă în față cu violențe regizate, în câteva state cu adevărat dictatoriale pandemia a fost pretextul perfect pentru a strânge și mai mult șurubul.

Surprinzător la prima vedere, România se află printre țările care vor avea cel mai puțin de suferit de pe urma pandemiei, însă „puțin” este un termen relativ, pentru că o contracție a PIB de 6% este de fapt o contracție severă ce va arunca finanțele țării în haos.

Vladimir Putin, sfătuit de unii dintre apropiații săi care controlează industria petrolieră a Rusiei, a inițiat un război pe două fronturi în martie cu Arabia Saudită și producătorii americani de petrol de șist. Așa cum se întâmplă de cele mai multe ori însă, cei care luptă pe mai multe fronturi pierd. Rușii ar fi trebuit să fi învățat deja lecția asta din propria istorie, de la adversarii lor de altă dată, dar se pare că au ales să o învețe pe propria piele.

Cum va arăta lumea din epoca post-covid? Încercăm să dăm un răspuns în privința perdanților, a câștigătorilor, dar și a tendințelor în privința guvernării.

Măsurile luate pentru a salva economia mondială din epoca de gheață indusă de pandemia de Covid-19 sunt fără precedent, fiind luate în timp ce navigăm ape necunoscute, cu riscuri sistemice și în cascadă.

Impactul epidemiei de coronavirus și mai ales a panicii asociate măsurilor de carantină la nivel statal nu va fi unul de scurtă durată. Chiar dacă poate nu avem de-a face cu un eveniment de tip „lebădă neagră”, care produce colapsul economiei globale, repercusiunile vor fi resimțite ani de zile.

Deși nu ar trebui să intrăm în panică, este bine să reținem câteva elemente cheie despre coronavirusul SARS-CoV2, despre boala pe care o provoacă (COVID-19), despre impactul acesteia și, mai ales, despre ce ar trebui să facem pentru a limita pe cât se poate consecințele unei epidemii și în România. Și pentru a preveni panica. De asemenea, este bine să avem o vedere de ansamblu, care să includă efectele economice ale acestei epidemii.

Acum doi ani, Tesla era într-o situație disperată. Elon Musk dormea în uzină pentru a se asigura că tot ce construise vreme de cincisprezece ani nu se va prăbuși. Azi, compania are o valoare de piață mai mare decât a 99% din producătorii auto. Sunt cinci mari motive pentru care Tesla va continua să crească și în următorul deceniu, schimbând pentru totdeauna lumea auto.

Economia lumii dezvoltate nu va mai crește mult timp prin sporirea numărului muncitorilor, ci prin automatizare. E esențial să avem această conversație și în România, pentru a nu fi luați prin surprindere de această nouă stare de fapt în industrie și economie.

Este bine că România vrea să aibă o strategie pentru digitalizare și că a înființat, printre altele, Autoritatea pentru Digitalizarea României. Dar dacă aceste organisme nu vor fi dotate cu specialiștii necesari (și plătiți ca atare), capabili să țină cont de cele de mai sus, este foarte probabil ca noua infrastructură 5G să ne facă vulnerabili, indiferent de compania care va fi aleasă pentru a o construi.

Al doilea deceniu din secolul XXI a fost marcat de criza economică începută în 2009, dar România a reușit să recupereze, spre final, o părticică din decalajul dintre ea și media țărilor UE. Deceniul a consemnat și o scădere rapidă a populației țării, fapt care a pus bazele crizei de forță de muncă actuale.

Domeniul Internetului lucrurilor (Internet of Things - IoT) este unul vast, pe măsura influenței pe care o are deja asupra modului în care trăim. În viitorul apropiat totul va fi interconectat, de la telefonul tău inteligent până la frigider, și de la mașină până la semaforul automatizat din drumul spre muncă.

Vremurile în care credeam că dacă avem unul, cel mult două abonamente de acest tip vom avea acces la tot ce ne putem dori, de la cele mai noi seriale, blockbustere, până la documentare și producții pentru copii, sunt pe cale să apună.