Foto: Lucian Muntean
24/02/2020
Coronavirusul: cum ne afectează, de fapt, epidemia COVID-19
Adrian Mihălțianu
Publisher
Alexandru Gugoașă
Redactor
(Material actualizat pe 28 februarie 2020)
Românii s-au considerat feriți de epidemia pornită din China, însă știrile că virusul SARS-CoV2, care provoacă boala COVID-19, a început să se extindă în Italia au dus la un val de neliniște și la noi în țară. De altfel, a fost anunțat și primul caz de coronavirus în România, iar riscul de epidemie este mare.
De aici și până la panică mai este doar puțin, iar faptul că situația medicală va fi gestionată de aceleași autorități care s-au făcut responsabile și de dezastrul care a urmat incendiului de la Colectiv nu ne oferă prea multe motive de optimism.
Totuși, este cazul să intrăm în panică? Cât de contagioasă și de gravă este, de fapt, această boală? Am adunat în textul de mai jos câteva elemente cheie despre coronavirusul SARS-CoV2, despre boala pe care o provoacă, impactul acesteia și, mai ales, despre ce ar trebui să facem pentru a limita pe cât se poate consecințele unei epidemii în România.
Și pentru a preveni panica.
De asemenea, am consemnat în final și efectele economice ale acestei epidemii.
Ce este coronavirusul SARS-CoV2 și de ce se iau măsuri atât de drastice de carantină
„Coronavisururile sunt virusuri care produc la om, cel mai des, răceli. Sunt una dintre cauzele răcelii comune, nu ale gripei. Anumite tulpini pot produce infecții mai severe care pot afecta tractul respirator inferior și care pot duce la deces. O astfel de tulpină este cea care a produs epidemia de SARS din 2003 (SARS-CoV) și epidemia de MERS din 2012 (MERS-CoV)”, ne spune Ștefan Decebal Guță, medic rezident.
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
SARS-CoV2 (Severe Acute Respiratory Syndrome Coronavirus 2) este un nou astfel de virus. Se remarcă printr-o contagiozitate mare, iar infecția cu virusul poate rămâne fără simptome până la circa 14 zile (la unele persoane, această durată a fost dublă).
Boala pe care o provoacă, denumită COVID-19 (Corona Virus Disease 2019), are o mortalitate medie semnificativ mai mare decât cea a unei gripe „obișnuite”. Este însă dificil de estimat mortalitatea exactă în timpul unei epidemii.
Multe orașe mari și de obicei aglomerate din China au străzile pustii în urma carantinei. Foto: Waihs / Dreamstime.com
Câteva lucruri pe care ar trebui să le știi înainte să comanzi de pe Shein și Temu
Pe fundalul scumpirii costului vieții aproape peste tot în lume, cei doi giganți chinezi, Temu și Shein, au avut parte de o creștere masivă, datorată, în mare măsură, unor strategii agresive de preț. Însă în spatele prețurilor mici se ascund câteva detalii importante, pe care ar trebui să le știm cu toții înainte să comandăm.
Reportaj de la gala de lupte RXF, unde femeile au fost bătute de bărbați și târâte în lesă. „E ok, Floricica mai trebuie să reziste doar câteva minute”
„Lupta” dintre Costică și Floricica este unul din punctele de atracție ale serii. De când intru în sală văd reclame pe ecranele digitale cu Floricica Dansatoarea, imbrăcată într-o rochie verde cu paiete. Își țuguie buzele în fața camerei pentru ce se dorea a fi un cadru senzual. Mie îmi dă senzația de inocență.
La puțin peste 83.000 de cazuri raportate în lumea întreagă, COVID-19 a dus la moartea a peste 2858 de oameni, deci a avut o mortalitate medie de circa 3%, de cel puțin douăzeci de ori mai mare decât mortalitatea medie a unei infecții respiratorii acute „obișnuite” cauzate de gripă.
Prin comparație, de la începutul sezonului, în România s-au înregistrat peste 160.000 de cazuri de infecții respiratorii acute (circa 27.000 de cazuri de gripă clinică, restul fiind infecții virale ale căilor respiratorii superioare și pneumonii), cu puțin peste 40 de decese și o rată de mortalitate de 0.14% (strict pentru gripa clinică).
Dar cifrele privind rata de mortalitate de pe urma dezvoltării bolii diferă foarte mult în funcție de vârstă și de felul în care sunt strânse datele. Conform unui studiu din China, mortalitatea este foarte mare în special la pacienții trecuți de 50 de ani, cu precădere la cei trecuți de 70 de ani. Asta nu înseamnă că tinerii sunt complet scutiți. În plus, cu toții ar trebui să aibă grijă atunci când intră în contact cu alte persoane, în special cu cele în vârstă.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
| VARSTA | RATA MORTALITATII |
| 80+ ani | 14.8% |
| 70-79 ani | 8.0% |
| 60-69 ani | 3.6% |
| 50-59 ani | 1.3% |
| 40-49 ani | 0.4% |
| 30-39 ani | 0.2% |
| 20-29 ani | 0.2% |
| 10-19 ani | 0.2% |
| 0-9 ani | nu s-au raportat decese |
Boala se transmite prin intermediul secrețiilor respiratorii. Măsurile de precauție trebuie să fie similare cu cele în caz de gripă.
Exact aici stă urgența medicală declarată de OMS – măsurile drastice de carantină sunt destinate ținerii sub control a răspândirii acestui virus, cu atât mai mult cu cât nu se știe încă exact pe ce căi a ajuns în Italia și alte țări
De ce se recurge la carantină și de ce ar trebui să respectăm aceste măsuri chiar dacă nu prezentăm simptome?
Pentru că ele împiedică răspândirea virusului pe toată perioada de incubație a acestuia, estimată la 14 zile. Cei care sunt eliberați din carantină nu au dezvoltat boala și nu îi pot infecta pe ceilalți.
De asemenea, cei care au fost bolnavi de COVID-19 dar s-au vindecat și au fost externați nu îi mai pot îmbolnăvi pe ceilalți, cel puțin în principiu.
Care sunt simptomele bolii COVID-19 și ar trebui ele să ne sperie?
Infecția cu coronavirusul SARS-CoV2 poate trece neobservată timp de aproape două săptămâni. Dar odată declanșată boala, simptomele diferă ca grad de gravitate.
Conform unui studiu clinic efectuat în China, simptomele comune ale celor internați includ: febra de peste 37.3C (98.6% din pacienții internați), oboseala (69.6%), și tusea seacă (59.4%).
Circa 26% dintre pacienții internați în China au dezvoltat complicații care au necesitat terapie intensivă, aceștia fiind în special persoane în vârstă cu alte afecțiuni care au fost agravate de boală. 4% dintre participanții la studiu au murit.
„Ar trebui să ne sperie și ca autoritățile să fie pregătite de orice. Dar nu ar trebui să ne sperie mai rău decât gripa, sau decât rujeola, sau infecțiile HPV și lista poate continua. Dacă o comparăm cu epidemia de gripă din acest sezon din SUA, COVID-19 este departe. Datele actuale, pentru sezonul 2019-2020, până la 20 Februarie, arată că sunt peste 29 de milioane de cazuri, cu peste 280.000 de spitalizări și peste 16.000 de decese. Vorbim cam de aceeași perioadă de timp, în condițiile în care pentru gripă există vaccin, există tratament specific și știm despre aceste virusuri de foarte mult timp.”Ștefan Decebal Guță, medic rezident
Evident, toate cele de mai sus sunt valabile doar dacă autoritățile iau măsurile necesare pentru a limita răspândirea virusului.
Dacă acestea nu sunt luate la timp și dacă oamenii nu vor respecta măsurile de carantină, mortalitatea mai mare a COVID-19 ar duce la un raport de peste 5.000 de decese la 160.000 de cazuri, iar nu la doar 44, câte s-au înregistrat în România în acest sezon.
Cum te poți feri de boala COVID-19
„Măsurile de igienă și protecție ar trebui respectate indiferent dacă vorbim despre SARS-CoV2/COVID-19 sau despre orice altă boală virală transmisibilă”, ne spune Ștefan Guță. Acestea sunt:
- Spălatul pe mâini cu apă și săpun.
- Tușitul în cot sau în batistă, nu în palmă sau în pumn.
- Purtarea unei măști de protecție facială care să acopere și gura și nasul dacă avem boala sau îngrijim pe cineva bolnav
- Evitarea locurilor aglomerate, mai ales dacă prezentăm simptome.
- Izolarea la domiciliu în cazul în care suntem bolnavi.
- Consultul la medic: dacă este o formă severă (respirație dificilă, febră foarte mare, letargie etc.) la UPU/CPU/Camera de Gardă, sau la medicul de familie în formele ușoare.
- Evitarea folosirii de antibiotice pentru că NU au nici un efect într-o infecție virală.
- Vaccinarea antigripală alături de schemele de vaccinare obligatorii.
Este extrem de important să rămânem acasă și să nu ne deplasăm într-o comunitate (școală, serviciu, cumpărături) dacă avem semne de răceală sau gripă, indiferent dacă e vorba de COVID-19 sau nu, pentru că riscăm să răspândim boala și către persoanele cu deficiențe imunitare.
Dar consecințele epidemiei de COVID-19 nu se rezumă doar la decese și spitalizări.
Epidemia de coronavirus schimbă fața economiei mondiale
China este în acest moment „atelierul lumii”, poate într-o măsură mai mare decât era în secolul al XVIII-lea Anglia. China reprezintă o bună parte din tot ceea ce înseamnă comerțul mondial, iar carantina impusă de către autoritățile centrale a paralizat economia acestei țări.
Astfel, întreaga creștere economică mondială este pusă sub semnul întrebării în acest an, iar repercusiunile epidemiei de coronavirus se vor resimți mai mulți ani de acum încolo, pe măsură ce marile companii vor fi nevoite să își regândească lanțurile de producție și distribuție.
Ceea ce nu se vede la televizor este că restricțiile dure privind întoarcerea angajaților la muncă după Anul Nou chinezesc s-au extins în aproape toată China continentală și au afectat în special regiunile unde se produc bunuri de care depind afacerile a sute de mii de firme din întreaga lume.
Nu doar produsele de igienă dispar, ci și produsele de bază, în cazul prelungirii carantinei. Foto: Chuahtc8 / Dreamstime.com
Concret, guvernul chinez a impus inițial o oprire a activităților economice ce ar fi trebuit să ia sfârșit pe 10 februarie, dar a fost prelungită până pe 17. Chiar dacă mulți dintre cei care lucrează în birouri s-au întors la muncă într-adevăr pe 17 februarie, fabricile și piețele rămân închise până pe 1 martie, conform celor mai noi estimări. Evident că acest termen se poate prelungi, în funcție de evoluția epidemiei.
Și când spunem piețe nu ne referim doar la cele alimentare, de care depinde populația locală, ci și la cele de electronice unde se desfășoară majoritatea tranzacțiilor pentru firmele mici și medii și de unde provin de fapt majoritatea mărfurilor ce pot fi cumpărate de pe aliexpress, taobao sau 1688.
„Să zicem că deții o afacere undeva în Europa ce produce diferite echipamente electronice ce funcționează cu acumulatori litiu-ion și depinzi de furnizori chinezi. În acest moment sunt șanse bune să ai activitatea oprită și să te afli în imposibilitatea de a găsi alternative pentru că ai nevoie de chipuri și de baterii din China, iar furnizorii tăi, fabricile din Shenzhen, spre exemplu, sunt închise de dinainte de Anul Nou chinezesc, adică din 25 ianuarie.
La fel, costul transportului pe calea aerului a crescut simțitor, iar un container trimis pe mare face trei luni din Hong Kong până în Constanța, odată ce intră în calcul și timpul necesar de procesare în vămi, ceea ce ar duce la întârzieri în aprovizionare”, explică proprietarul unui mic magazin online de accesorii de mobil.
Pentru multitudinea de firme europene și americane ce cumpără în mod normal subansamble sau baterii pentru propriile produse electronice pur și simplu nu există alternative.
Sau dacă există, prețurile sunt de-a dreptul prohibitive și oricum, în această perioadă, disponibilitatea alternativelor este extrem de limitată pentru că toți caută să își înlocuiască furnizorii chinezi.
Turismul se prăbușește, milioane de mici afaceri suferă
Un efect imediat a fost și reducerea drastică a zborurilor comerciale ce leagă China de restul lumii și o prăbușire a turismului. Conform Flightradar24, numărul zborurilor zilnice internaționale care leagă China de restul lumii s-a prăbușit între 23 ianuarie și 13 februarie la doar 2004 pe zi, de la 15.072, înainte de epidemie.
Aeroporturile din orașele afectate înregistrează o reducere masivă a numărului de zboruri. În imagine, aeroportul din Wuhan, China. Foto: Tikhonova Vera / Dreamstime.com
IATA (International Air Transport Association) estima că industria aeronautică ar putea pierde venituri de până la 29 de miliarde dolari în 2020 din cauza epidemiei.
Nu în ultimul rând, anularea unor evenimente majore precum carnavalul de la Veneția sau uriașul târg de tehnologie MWC 2020 de la Barcelona a dat lovituri foarte costisitoare atât economiilor locale, cât și companiilor care se bazau pe aceste evenimente.
Dacă focarele de epidemie din Europa se vor extinde la nivelul întregului continent, atunci ne putem aștepta la o încetinire semnificativă a creșterii economice în Uniunea Europeană.
Dacă pentru traficul de pasageri acest lucru a dus la o scădere a prețului biletelor de avion, liniile aeriene încercând astfel să atragă totuși pasageri cu care să umple avioanele, pentru zborurile cargo efectul a fost invers.
Cererea pentru transportul de mărfuri este mult mai mare decât pentru transportul de pasageri, așa că s-au înregistrat deja creșteri de tarife chiar și de 20%.
Dar nu această creștere este cea mai mare problemă, ci faptul că termenul estimat pentru ca un transport să ajungă din China în România a crescut de la 7 - 14 zile la 35-40 din cauza numărului tot mai redus de zboruri.
Practic mărfurile zac cu săptămânile în vămile chinezești. Aceasta este realitatea economică la care trebuie să se adapteze atât patronii, cât și consumatorii europeni care s-au obișnuit cu un acces facil la bunurile exportate de colosul asiatic.
Traficul de marfă pe rutele maritime a scăzut și cu 90% în China, cu efect de domino în restul lanțului de aprovizionare. Foto: Drewrawcliffe / Dreamstime.com
Piața chineză nu poate fi înlocuită
Orice mare corporație depinde în acest moment de piața chineză, fie pentru că produce acolo, fie pentru că are acces la clasa medie din această țară, care se ridică, după ultimele estimări, la peste 400 de milioane de persoane sau 140 de milioane de gospodării.
Sunt companii precum Apple care depind într-o măsură disproporționată de furnizorii chinezi pentru întreaga producție. Foxconn, cel mai important partener industrial al lui Apple, produce majoritatea telefoanelor iPhone în Zhengzhou. Dar afectate sunt și țările exportatoare de oțel și de alte resurse care erau absorbite masiv de China. E un efect de domino care se resimte din Australia până în Brazilia.
Colosul asiatic nu se confruntă pentru prima oară cu o epidemie care îi paralizează economia. Cel mai recent exemplu care ne vine în minte este epidemia SARS din 2002. Diferența majoră este că atunci fabricile din țară produceau în cantități industriale bunuri de larg consum cu prețuri reduse, iar între timp economia chineză nu numai că a crescut exponențial, ci și-a schimbat fundamental și nivelul de complexitate.
În 2018, China a exportat bunuri în valoare de aproape 2.500 mld. dolari, în creștere cu peste 10% față de 2017. Pe locul doi în topul exportatorilor s-au aflat Statele Unite ale Americii, cu 1.665 mld. dolari (+7,7%), iar pe trei Germania cu 1.557 mld. dolari (+7,6%).
Fabricile din Shenzhen, Guangzhou sau Zhengzhou produc astăzi bunuri cu valoare adăugată mare de care depind întregi lanțuri de distribuție și producție din statele vestice, așadar gradul de dependență al economiei mondiale de China este mult mai mare. În plus, spre deosebire de acum două decenii, țara este și mult mai bogată, absorbind totul de la produse agricole și materii prime, până la bunuri de lux, în valoare sute de miliarde de dolari. Importurile totale ale Chinei s-au ridicat în 2018 la 1.960 mld. dolari, țara având astfel și cel mai mare surplus comercial din lume ca valoare absolută.
5 milioane de victime economice
În total, peste 5 milioane de companii au toate șansele să își vadă cifra de afaceri și marjele de profit amenințate. Un studiu al companiei americane Dun & Bradstreet, specializată în furnizarea de cercetări de piață și informații de business, arată că în zonele cu 100 sau mai multe cazuri confirmate în luna februarie se găsesc peste 90% din afacerile active din China, iar 49.000 de companii din aceste regiuni sunt subsidiare ale unor corporații străine.
Aproape jumătate (49%) dintre companiile cu subsidiare în regiunile cele mai afectate au sedii centrale în Hong Kong, 19% în SUA, 12% în Japonia și 5% în Germania. De aici putem deduce foarte ușor care vor fi țările cele mai afectate în urma propagării undelor de șoc pe lanțurile de producție și distribuție a bunurilor.
Cercetătorii de la Dun & Bradstreet au descoperit că cel puțin 51.000 de companii din întreaga lume, 163 fiind în Fortune 1000, au cel puțin un furnizor de nivel 1 în regiunile cele mai afectate de virus, în timp ce peste 5 milioane - dintre care 938 în Fortune 1000 - au unul sau mai mulți furnizori de nivel 2. Efectul asupra creșterii economice mondiale previzionate pentru 2020 începe deja să se facă simțit.
Agenția de rating Moody's a scăzut prognoza de creștere pentru economia mondială la 2,4% pentru 2020, în scădere de la 2,6% inițial, în timp ce pentru China se estimează o creștere economică de 5,2%, în scădere de la 6,1% în 2019 și 6,6% în 2018.
Acesta poate fi caracterizat drept scenariul optimist, cel pesimist este ca epidemia să se transforme într-o „lebădă neagră” și să ducă la o recesiune globală.
Efectele pe termen mai lung
Cum o nenorocire nu vine niciodată singură, „răcirea” economiei are potențialul să genereze și alte efecte negative pentru China. Unul ar fi slăbirea puterii de negociere cu Statele Unite în războiul comercial inițiat de administrația Trump.
Colosul asiatic va fi nevoit, cel mai probabil, să accepte termeni mai puțin favorabili în înțelegerile comerciale ce vor fi convenite în perioada următoare, alternativa fiind o încetinire și mai dramatică a economiei ce se bazează în principal pe exporturi pentru a-și susține creșterea.
Orașele SF din China s-au construit pe exporturi către întreaga lume. Modelul chinezesc va trebui replicat în alte câteva locuri, inclusiv în Africa și America de Sud, dacă economia mondială vrea să devină rezilientă la evenimente meteo extreme și la epidemii. Foto Liu Rui / Dreamstime.com
Pe termen mediu și lung, marile corporații vor trebui să își regândească lanțurile de aprovizionare și gama de furnizori de nivel 1 și 2, astfel încât să absoarbă mai ușor șocuri precum cel al apariției unei pandemii. Dependența prea mare de un singur hub industrial și comercial, oricât de atractiv ar fi el, are toate șansele să le blocheze activitatea.
O soluție demnă de luat în seamă este cea a dezvoltării unor hub-uri regionale în care să fie concentrați furnizorii de nivel 1 sau 2, astfel încât riscul ca să fie scoși din funcțiune toți în același timp pentru că se află într-o singură zonă a globului să fie mult mai redus.
Este încă devreme să estimăm întreg efectul economic pe care epidemia cu care planeta se confruntă îl va avea, însă, având în vedere că China reprezintă 20% din PIB-ul global, ne putem aștepta la repercusiuni ce se vor întinde pe mulți ani de acum încolo.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this