Alexandru Gugoașă

Dezbaterea cu privire la tehnologia care va acționa mașinile noastre în viitorul apropiat este practic închisă: mașinile electrice pe baterii par a fi învins definitiv autoturismele pe pile de hidrogen.

Wess Mitchell: „Este important ca Statele Unite să nu regândească angajamentele militare luate de SUA sub administrația Trump pentru Europa Centrală și de Est. Așa cum era scris în Strategia Națională de Apărare din 2018, avem nevoie de o structură a forțelor americane care să se întrepătrundă cu cele locale, menită să întoarcă povara escaladării conflictului către Moscova în cazul unei crize.”

Problema demografică chineză nu este doar o chestiune locală care poate afecta stabilitatea țării, ci este una care va afecta tot globul. Acest lucru se explică prin ponderea importantă pe care populația Chinei o are în populația globului și prin puterea economică, politică și militară a celei de-a doua superputeri globale.

În urmă cu două luni, sute de nave, cu mărfuri de zeci de miliarde de euro la bord, au rămas blocate așteptând să poată traversa unul dintre punctele vitale ale marilor rute de transport maritim. Pe glob, putem identifica șase astfel de puncte strategice de primă importanță pentru comerțul maritim și alte câteva de rang secund. Iar deschiderea Rutei Arctice va schimba fundamental importanța acestora.

Ce anume urmărește Rusia mai exact prin mișcările de trupe și exerciții militare care seamănă cu pregătirea unei invazii terestre, de ce apar aceste provocări tocmai acum și care ar fi răspunsul adecvat al Occidentului?

Cu toate luminile și umbrele, epoca Merkel se apropie de final și este de așteptat ca la alegerile generale de la finalul lui septembrie Germania să aibă un nou lider. Pandemia însă complică foarte mult lucrurile pentru CDU, partidul cancelarului german.

Politica agresivă a Rusiei față de vecinii săi din spațiul fost sovietic a culminat acum șapte ani cu anexarea de facto a unei provincii a Ucrainei și cu inițierea unui război civil în estul țării, menit să oprească apropierea fostului stat component al URSS de Vest. De atunci, Uniunea a reușit doar să impună o serie de sancțiuni economice și să inițieze un proces de pace, prin Acordul de la Minsk, ambele acțiuni incapabile însă să schimbe prea mult realitatea din teren.

Pentru un politician și om de afaceri care a ajuns președinte în bună măsură și datorită contului său de Twitter cu 88 de milioane de urmăritori, blocarea pe platformele social medi s-a transformat într-o adevărată dramă. La fel și pentru mulți dintre susținătorii săi, care s-au grăbit să strige că liderul lumii libere este cenzurat într-un mod inacceptabil de către corporații gigant, care au ajuns să dicteze agenda publică.

Va folosi Trump cartea războiului cu Iranul într-o mișcare disperată de a se menține la putere sau pentru a lăsa un cadou otrăvit succesorului său? Greu de crezut. Dar istoria eforturilor regimului de la Teheran de a obține arma nucleară arată că, în ciuda unui nou an, nimic realmente nu se schimbă în această parte a lumii. Ne putem aștepta ca această leapșă atomică să continue și în anii care vor veni, fără ca vreuna dintre părți să apese până la capăt pe butonul escaladării tensiunilor.

Plecarea lui Donald Trump, speră mulți, va însemna o întoarcere la o politică externă americană previzibilă, centrată pe aceiași piloni ai cooperării transatlantice dintre și pe o întărire a NATO, în fața provocărilor Rusiei. Ce anume însă se va schimb și ce anume va rămâne la fel? La aceste întrebări am încercat să răspundem analizând pozițiile publice ale noului președinte american, politicile promovate de acesta în trecut și discutând cu persoane ce fac parte din cercurile puterii de la Washington.

Există un fir roșu ce leagă economiile de pe flancul estic al NATO, și anume modul în care investițiile în proiecte gigantice din domeniul energiei și al infrastructurii influențează deciziile politice și alianțele de conjunctură. Ar fi o greșeală să considerăm flanul estic al NATO ca fiind un monolit, el fiind mai degrabă o colecție alianțe locale, uneori cu mize mai puțin vizibile, influențate de interese economice.

Lipsa de leadership din partea marilor puteri în rezolvarea conflictelor dintre aliații NATO de pe flancul sud-estic, pe fondul ascensiunii Turciei ca putere regională, duce la apariția unor noi surse de tensiune, alături de unele mai vechi, încă fără rezolvare.

Regiunea Mării Negre și a Mediteranei de Est dă în clocot ca urmare a redefinirii alianțelor și a echilibrului de putere din regiune. Lipsa de leadership din partea marilor puteri în rezolvarea conflictelor dintre aliații NATO de pe flancul sud-estic, pe fondul ascensiunii Turciei ca putere regională, duce la apariția unor noi surse de tensiune, alături de unele mai vechi, încă fără rezolvare.

Schimbarea raporturilor de forțe în Marea Chinei de Sud este un deziderat aproape împlinit al Chinei. Dar Statele Unite au încă destule mijloace prin care pot ține situația sub control. Miza este comerțul internațional, dar și consolidarea statului de superputere al Chinei.

Timp de patru decenii, politicienii americani au crezut că aducerea Chinei la prosperitate va contribui la democratizarea acesteia, precum și la o atitudine de parteneriat real. Confruntată cu realitatea, clasa politică americană se vede forțată să ia măsuri severe.