Foto: © Yakub88 | Dreamstime.com

Germania își caută lider după epoca Merkel

Angela Merkel este cel mai de succes politician german din epoca modernă. Nu doar longevitatea în funcție – 16 ani – este cea care îi asigură această distincție, ci și realizările notabile în materie de politică internă și externă.

Cu Merkel în funcția de lider al celei mai puternice și influente țări din Uniune, comunitatea europeană a reușit să supraviețuiască unei crize financiare de proporții, unui val migrator care părea să nu se mai oprească și să își mențină coeziunea în ciuda atacurilor unui președinte american izolaționist și naționalist.

Ce nu a reușit însă Uniunea, anume să își crească influența în lume, să prevină un Brexit dur și să își construiască o forță militară unificată, i se pot imputa într-o anumită măsură și cancelarului german. Acum, cu toate luminile și umbrele, epoca Merkel se apropie de final și este de așteptat ca la alegerile generale de la finalul lui septembrie Germania să aibă un nou lider.

Vaccinarea strică liniștea de la Berlin

În toamna anului trecut, problema succesiunii în fruntea statului german părea să fie strict o problemă internă a coaliției de centru-dreapta CDU/CSU, așa de bine stăteau cele două partide în preferințele publicului german.

CDU/CSU profitau atunci de modul în care executivul de la Berlin gestionase criza COVID în 2020, modelul german fiind dat exemplu în toată lumea pentru eficiență și grijă față de cetățeni.

În Germania nu s-au repetat acele scene cu spitale supraaglomerate, personal medical la limita epuizării, cozi kilometrice de ambulanțe și mii de morți săptămânal, care deveniseră o rutină în Marea Britanie, Italia, Franța sau Spania.

Germania stă decent la managementul pandemiei, dar prost la cel al vaccinării. Foto: © Wibaimages | Dreamstime.com

La începutul lui 2021, tot ce trebuia să facă executivul de la Berlin, condus de Angela Merkel și în care CDU/CSU este vioara întâi, era să organizeze cu eficiență germană campania de vaccinare.

Acest lucru nu s-a întâmplat, ba din contră, Germania a rămas mult în urma Marii Britanii, spre exemplu, în ceea ce privește numărul de persoane imunizate. De altfel, până și România stă mai bine (n.r. – la data redactării acestui articol) la indicatorul procent din populație ce a primit deja ambele doze de vaccin și este considerată complet imunizată.

De altfel, dacă luăm în considerare că populația reală a României este mai mică decât cele peste 19 milioane de persoane declarate în mod oficial (mai degrabă 16 milioane, după unele estimări), număr la care se face raportarea, atunci când vorbim de procente din populație imunizată, vedem cât de prost stă Germania.

Nu mai vorbim de excepții precum Israel, care vaccinase deja la mijlocul lunii martie aproape jumătate din populație cu ambele doze. Până și SUA, care anul trecut, sub conducerea lui Trump, ajunsese un exemplu negativ în ceea ce privește modul în care se gestionează o pandemie, este acum pe drumul cel bun în ceea ce privește vaccinările. În SUA se administrează o medie de 2,39 milioane de doze zilnic, cu vârfuri și de peste 4,6 milioane.

Publicul german a reacționat în consecință și a penalizat sever coaliția de centru-dreapta în două runde de alegeri regionale extrem de importante.

Germanii reacționează la scandalul de corupție

Corupția este un subiect foarte serios în Germania, alegătorul de rând având o toleranță foarte scăzută la acest fenomen. Așadar, este perfect de înțeles de ce cel mai recent scandal de corupție, strâns legat de pandemie, a afectat perspectivele în alegeri ale partidului de centru-dreapta condus de Armin Laschet, văzut ca fiind în pole-position pentru funcția de cancelar.

Cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare regionale ce au avut loc în Baden-Württemberg și Renania-Palatinat, doi parlamentari membri ai CDU/CSU au plătit cu funcțiile implicarea într-un scandal ce a vizat achiziția de măști de protecție.

Mai exact, Nikolas Löbel, membru al CDU și Georg Nüsslein, membru al partidului-soră CSU din Bavaria, și-au dat demisia din partidele lor după ce au fost acuzați că ar fi primit mită sume de sute de mii de euro ca să se implice în favoarea unor firme ce vindeau măști către guvernul federal.

În urmă cu un an, a existat o perioadă de câteva luni în care prețul măștilor explodase, așa că mulți au profitat de pe urma acestei creșteri. Chiar și pe piața din România, măștile de protecție cu trei straturi ajunseseră să coste 5 lei bucata în martie și la începutul lui aprilie 2020, de la câteva zeci de bani în ianuarie 2020.

În mod similar, în Germania, măștile de protecție ajunseseră la prețuri de peste un 1 euro, ceea ce a creat oportunități pentru diferiți politicieni din cercurile puterii să câștige sume enorme de bani intermediind contracte cu Ministerul Sănătății german, condus de Jens Spahn, membru al CDU.

Pentru aceste servicii de intermediere, Nikolas Löbel ar fi primit suma de 250.000 de euro și este în prezent investigat, alături de Nüsslein, de procurorii germani.

Alegerile din data de 14 martie au confirmat tendința de scădere pentru CDU/CSU și creșterea în popularitate a Verzilor. Astfel, în Baden-Württemberg, o eventuală alianță între Verzi și SPD este la un singur vot distanță de majoritate în parlamentul local.

În Renania-Palatinat, SPD și-a păstrat intacte procentele din 2016, în timp ce CDU a scăzut cu peste patru puncte procentuale, și aici marele câștigător fiind Verzii, care aproape și-au dublat numărul de parlamentari. Apare așadar în ambele Landuri posibilitatea unei alianțe între Verzi, SPD (centru-stânga) și Liberal-Democrați (dreapta, pro-business), care să excludă CDU din ecuația puterii.

Dacă alegerile generale vor confirma tendințele din sondaje și rezultatele din alegerilor parlamentare de la nivel de Land, o astfel de alianță ar putea prelua puterea la Berlin în toamnă.

O veste bună a rezultatelor alegerilor din data de 14 martie este scăderea extremei drepte reprezentată de AfD (Alternativa pentru Germania), a căror prezență în parlamentele celor două Landuri a devenit neglijabilă. Oricum, toate celelalte forțe politice de pe scena germană și-au luat angajamentul că nu vor coopta la guvernare AfD și un scor slab al acestei formațiuni în septembrie va face mult mai ușoară respectarea acestei promisiuni.

Următorul Land în care vor avea loc alegeri parlamentare este Sachsen-Anhalt, unde AfD are o prezență puternică, deținând aproape un sfert din mandatele de parlamentar. Momentan, sondajele indică doar mici modificări ale procentelor deținute de partide. În acest Land, CDU se menține la 30%, în timp ce AfD scade puțin, cu 1,3 procente, iar Verzii cresc de la 5,2% la 9%.

Cine i-ar putea lua locul Angelei Merkel?

În coaliția CDU/CSU, CDU este fratele mai mare și are, în mod tradițional, prima șansă atunci când vine vorba de alegerea cancelarului, în cazul în care coaliția ocupă prima poziție în alegerile parlamentare generale. CSU este mai conservator decât CDU și domină scena politică din cel mai mare și mai bogat stat german, Bavaria.

În 15-16 ianuarie 2021 a avut loc cel de-al 33-lea congres pentru alegerea liderului Uniunii Creștin-Democrate (CDU), în urma demisiei lui Annegret Kramp-Karrenbauer în februarie 2020.

Armin Laschet, șef al guvernului statului Renania de Nord – Westfalia, l-a învins în cadrul congresului ce s-a desfășurat online, din cauza pandemiei, pe Friedrich Merz, fost lider al grupului deputaților CDU/CSU din Bundestag, parlamentul federal german.

Armin Laschet. Foto: © Cenkertekin | Dreamstime.com

Pentru Laschet însă, de aici începeau problemele. Scandalul de corupție ce a implicat parlamentari din coaliția sa și o serie de sondaje nefavorabile au precedat cele două voturi cu rezultate slabe din Baden-Württemberg și Renania-Palatinat.

Sondajele realizate la nivelul publicului german au arătat că mai degrabă publicul l-ar prefera pe Markus Söder, prim-ministrul Bavariei (ministru-președinte, conform titulaturii oficiale) și președinte al CSU, ca succesor al Angelei Merkel.

Markus Söder, o figură cu care ar trebui să ne obișnuim dacă CDU nu continuă să piardă alegeri. Foto: © James Rea | Dreamstime.com

Un sondaj realizat de firma Civey pentru revista Focus, citat de Deutsche Welle, arată că doar 12% dintre respondenți l-ar vedea pe Laschet în funcția de cancelar, în timp ce Söder este preferat de 43%. Pe locul trei s-a clasat Jens Spahn, Ministru al Sănătății și aliat al lui Laschet, cu o cotă de 8,7%.

Un alt sondaj, realizat la comanda postului public de televiziune ZDF în ianuarie, indica același lucru, că Söder este mult în fața lui Laschet în preferințele publicului, dar poate și mai îngrijorător pentru Laschet este faptul că după Söder, pe locul doi s-ar afla candidatul SPD, Olaf Scholz.

De-a lungul carierei, Söder s-a remarcat prin luări de poziție critice la adresa Angelei Merkel. Acesta a criticat dur politica privind deschiderea granițelor în fața imigranților, a cerut în mod public de mai multe ori ca Grecia să părăsească zona euro în timpul crizei datoriilor și se opune extinderii zonei euro prin aderarea unor țări precum Bulgaria sau România.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

De partea cealaltă, Laschet este un susținător al integrării europene cât mai profunde și a propus, în timpul crizei datoriilor, ca una dintre soluții să fie emiterea de eurobonduri pentru a calma temerile piețelor financiare, lucru care în final nu s-a întâmplat, în special din cauza opoziției guvernului de la Berlin.

Laschet s-a situat de partea Angelei Merkel în timpul crizei imigranților din 2015-2016. În ceea ce privește politica externă, Laschet este un susținător al proiectului Nord Stream 2 și a cerut în trecut ca Germania să nu antagonizeze China prin excluderea Huawei din construcția rețelelor 5G.

SPD și Verzii aruncă mănușa

În condițiile în care coaliția de centru-dreapta scade în sondaje și pierde alegeri parlamentare la nivel de Land, pretendenți tot mai puternici la fotoliul Angelei Merkel provin și din rândul Verzilor și al SPD.

În ceea ce îi privește pe Social Democrați, Olaf Scholz, cel ales pentru a candida la funcția de cancelar în cazul în care social-democrații se vor afla în poziția de a fi vioara întâi într-o coaliție rezultată în urma alegerilor parlamentare generale, este văzut ca un personaj plictisitor, însă capabil să-și atragă susținerea partenerilor de coaliție tocmai pentru că este lipsit de controverse.

Olaf Scholz. Foto: © Markwaters | Dreamstime.com

Tendința sa de a vorbi în termeni tehnici și lipsa carismei i-au adus în 2003, pe când era Secretar General al SPD, porecla de Scholzomat, din partea revistei Die Zeit.

Olaf Scholz este în prezent ministru de finanțe în guvernul german, având totodată și funcția de vice-cancelar, ca urmare a înțelegerii privind împărțirea funcțiilor în Marea Coaliție formată din forțele de centru-dreapta și centru-stânga.

Fost primar al orașului Hamburg, Scholz este parte a grupului conservator din cadrul SPD, având poziții politice mai degrabă centriste. A fost unul dintre susținătorii realizării unei noi Mari Coaliții cu CDU/CSU și, ca ministru de finanțe, a pus pe primul plan stabilitatea fiscală și limitarea cheltuielilor publice, în ciuda înclinațiilor naturale către expansiunea lor a stângii.

Ca politică europeană, Scholz susține crearea unui sistem unic la nivelul Uniunii Europene pentru ajutoarele de șomaj pentru a asigura stabilitate în fața crizelor.

Din partea partidului ecologist, pentru funcția de cancelar, ar putea candida oricare dintre cei doi copreședinți, Robert Habeck și Annalena Baerbock. Verzii nu au fost niciodată în poziția de a deține această funcție, însă dacă își vor menține ascensiunea nu este exclus să devină principala forță într-o coaliție cu SPD și FDP, spre exemplu, oricât de îndepărtată ar părea acum această posibilitate.

Verzii ar îngropa definitiv energia nucleară în Germania, dar ar promova o integrare europeană mai puternică. Foto: © Frank Gärtner | Dreamstime.com

Istoric, partidul Verzilor a dus o politică pacifistă, s-a opus utilizării energiei nucleare și are înclinații de stânga în ceea ce privește politicile publice. Verzii sunt partidul care promovează incluziunea și toleranța, având în trecut inițiative legislative în favoarea minorităților sexuale.

Verzii au guvernat de două ori, între 1998 și 2002, și apoi între 2002 și 2005, alături de SPD, așa că nu ar fi deloc exclus să aleagă din nou o alianță cu social-democrații atât în cadrul parlamentelor regionale cât și în cel federal.

Atât Habeck cât și Baerbock nu au o experiență vastă în politică, făcând parte din noul val de politicieni care s-au alăturat Verzilor. Dintre cei doi însă, Habeck, de profesie scriitor, este cel care are experiență executivă, fiind Ministru al Tranziției Energetice, Mediului, Agriculturii și Digitalizării din 2012 în guvernul Landului Schleswig-Holstein.

De partea cealaltă, criticii atrag atenția că Baerbock are o carieră și mai restrânsă în politică, fiind doar parlamentar în Bundestag începând cu anul 2013, lipsindu-i în totalitate experiența într-o funcție executivă.

Posibilele coaliții rezultate în urma alegerilor generale

Un prim indiciu asupra modului cum se va împărți puterea la nivel federal în septembrie ar trebui să fie ce coaliție de guvernare la nivel local va rezulta în urma negocierilor dintre partidele care au intrat în parlamentul landului Baden-Württemberg.

În 2016, în urma rezultatelor din acest Land, coaliția dintre Verzi și SPD și-a pierdut majoritatea, așa că Verzii au preferat să se alieze cu CDU și să păstreze funcția de șef al guvernului local, reconfirmându-l pe Winfried Kretschmann.

În acele alegeri, SPD și-a înjumătățit procentele obținute față de precedentul scrutin, iar acum, în 2021, a mai pierdut încă aproape două puncte procentuale. Așadar, Verzii și-au consolidat poziția în landul Baden-Württemberg și, în principiu, își pot alege orice parteneri de guvernare.

Astfel, pot renunța la alianța cu CDU în favoarea unei cu SPD și FDP. Dacă acest lucru se va întâmpla și la nivel național, am putea să vedem, pentru prima oară în istoria Germaniei, un cancelar din partea Verzilor.

Annalena Baerbock (Verzii) ar putea ajunge, prin forța rezultatelor, următorul cancelar al Germaniei. Foto © Chireau | Dreamstime.com

O altă posibilitate este aceea a formării unei noi Mari Coaliții, între CDU/CSU și SPD, însă există destule voci în cadrul SPD care ar prefera ca acest lucru să nu se repete pentru a patra oară, partidul fiind în picaj în multe zone ale Germaniei ca urmare a rupturii tot mai evidente între baza partidului, care înclină tot mai puternic spre stânga, și lideri de tipul Olaf Scholz, cu înclinații centriste, dar lipsiți de carismă și incapabili să motiveze alegătorii proprii.

O alianță între Verzi și SPD este foarte puțin probabil să obțină suficiente voturi pentru a forma o majoritate în Bundestag, așadar ar fi nevoie de un al treilea partid. La cum stau lucrurile în acest moment în sondaje, FDP și Die Linke (socialiști) pot fi oricare în poziția de kingmaker al unei coaliții.

Intrarea FDP într-o astfel de coaliție ar indica faptul că se dorește urmarea unor politici centriste în ceea ce privește fiscalitatea și politica externă. Pe de altă parte, Die Linke (Stânga) este partidul care a profitat cel mai mult de pe urma eroziunii SPD prin adoptarea unui discurs anti-NATO și prin promovarea unor politici socialiste, uneori cu efecte adverse.

La nivelul orașului-stat (land) Berlin, puterea este deținută de o coaliție RRG (Rot, Rot, Grüne) formată din Die Linke, SPD și Verzi, care a impus începând cu 18 iunie 2019 o lege care plafonează chiriile în oraș.

Berlinezii au aflat pe pielea lor cum e să primești soluții socialiste la problemele capitalismului sălbatic. Foto: © Frank Bach | Dreamstime.com

Ca urmare a acestei plafonări, dezvoltatorii au încetat să mai construiască și în oraș există acum penurie de apartamente scoase la închiriat, ceea ce afectează dezvoltarea economică.

Pentru SPD, aruncarea în opoziție a partidului Die Linke, în prezent foarte puternic în zonele fostei RDG, s-ar putea să nu mai fie fezabilă, întrucât social-democrații își vor continua erodarea la guvernare, în timp ce rivalii lor de stânga vor profita și își vor extinde influența în landurile vestice.

Pe de altă parte, înclinațiile Die Linke spre politici socialiste de redistribuire, creștere a taxelor și în general anti-business, precum și poziția anti-NATO și anti-SUA, dar favorabilă Rusiei, îi vor face parteneri foarte dificili de guvernare.

Marx privește mulțumit peste noua generație a stângii, directa moștenitoare a fostului partid comunist. Foto: © Biserko | Dreamstime.com

Pentru Verzi și SPD, FDP s-ar putea dovedi un partener mult mai comod cu care să formeze guvernul și cu care să își armonizeze politicile.

O schimbare de gardă vine cu riscuri

Importanța Germaniei în cadrul Uniunii Europene nu poate fi pusă de nimeni la îndoială. Influența Berlinului la nivelul Uniunii este de multe ori decisivă în luarea deciziilor politice și economice majore.

Să se modifice, dar să nu se schimbe nimic

Orice coaliție ce va avea tot CDU/CSU ca principal partener nu va aduce mari schimbări la nivelul Uniunii Europene, indiferent dacă aceasta va fi condusă din funcția de cancelar de Laschet sau Söder, ambii fiind de așteptat să continue pe linia Angelei Merkel, cu mici variațiuni pe aceeași temă.

Un fel de alianță contra naturii, dar pro natură

O eventuală schimbare de gardă însă, prin venirea la puterea a unei alianțe cu înclinații de stânga, spre deosebire de cea centristă de acum, se va vedea fără îndoială și la nivelul Uniunii.

O coaliție de centru-stânga cu șanse mari în cazul în care CDU își continuă scăderea

O coaliție formată din Verzi, SPD și Die Linke se poate dovedi un coșmar în privința politicii externe din cauza pozițiilor anti-NATO și anti-SUA ale socialiștilor, dar va da un impuls creșterii cheltuielilor publice la nivelul UE și unei mai profunde integrări, în special prin armonizarea politicilor de protecție socială.

Capăt de linie pentru economia germană, precum și piață deschisă pentru Rusia în inima Europei

Cert este că orice coaliție condusă de Verzi va susține crearea eurobondurilor, așa cum au făcut-o europarlamentarii săi anul trecut, ca metodă de finanțare a datoriilor țărilor din zona euro și o mai profundă integrare europeană, dar va slăbi capacitatea de apărarea a UE, prin politici pacifiste și conciliante față de Rusia și China.

O coaliție de centru, cu accente verzi și pro integrare europeană. Cea mai improbabilă, dar politica ultimilor ani ne-a pregătit pentru orice.

Oricum ar fi, trebuie să privim cu atenție mișcările de pe scena politică germană, pentru că ele vor defini Uniunea Europeană pentru întregul deceniu.

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...