Foto: Lucian Muntean

Statele lumii scot toate armele economice în lupta cu pandemia

Pandemia cauzată de virusul SARS-CoV-2 se transformă rapid într-o criză economică care o rivalizează pe cea din 2008 – 2009, așa că statele și băncile centrale sunt nevoite să iasă la luptă cu toate instrumentele de politică fiscală și monetară de care dispun.

Rând pe rând, marile economii occidentale se opresc aproape complet, voluntar, de teama răspândirii noului coronavirus. Lanțurile de distribuție și producție au de suferit, iar milioane de oameni sunt în risc de șomaj, fie și pentru o perioadă scurtă. Autoritățile centrale, fie ele bănci sau guverne, se grăbesc să anunțe măsuri de sprijin pentru populație și pentru mediul de afaceri.

Astfel, relaxarea cantitativă, reducerea dobânzilor de politică monetară și „banii aruncați din elicopter” sunt iar pe buzele tuturor, după un deceniu de creștere economică susținută la nivel mondial. Diferența față de ultima criză este însă că aceste arme s-ar putea să nu fie suficiente pentru a reduce efectele unei recesiuni globale și pentru a reporni creșterea economică.

Inamicul major acum este deflația, urmată de o sărăcire în masă a populațiilor statelor vestice odată ce se intră într-o spirală a reducerii numărului de locuri de muncă, urmată la rândul ei de o reducere a consumului și a producției. Practic, statele încearcă să stimuleze cererea și să mențină în același timp oferta de produse prin instituirea unor culoare prioritare de transport de marfă și prin susținerea oferită industriei producătoare de bunuri de larg consum.

6.000 miliarde de dolari pentru economia americană

Federal Reserve, Banca Centrală a SUA și Banca Centrală Europeană au anunțat deja că vor lansa noi programe de relaxare cantitativă, un termen tehnic ce definește acțiunile de pompare de lichiditate în sistemul financiar.

Practic, băncile centrale folosesc acest instrument ce presupune crearea de monedă pentru a cumpăra obligațiuni emise atât de sectorul public cât și de cel privat în încercarea de a menține deschide fluxurile de capital din economie.

Cu ajutorul relaxării cantitative, guvernele se pot împrumuta mai ieftin și mai rapid, pentru perioade mai lungi, fără a apela la resursele existente în piața bancară. Astfel, băncile comerciale vor avea suficiente lichidități pentru a funcționa fără probleme și pentru a credita în continuare economia.

Federal Reserve a făcut chiar un pas în plus și a permis anumitor dealeri de obligațiuni guvernamentale, printre care și cele mai mari bănci, să se împrumute folosind drept garanții acțiuni, obligațiuni municipale și obligațiuni private emise de companii cu rating ridicat.

Congresul american a adoptat un pachet de măsuri în valoare de 2.200 de miliarde de dolari menit să ajute economia americană. Este vorba în special de măsuri fiscale, precum linii de creditare pentru companii în valoare de 500 de miliarde dolari, în plus față de banii pregătiți de Federal Reserve.

Astfel, republicanii și democrații s-au înțeles asupra faptului că fiecare adult ce câștigă mai puțin de $75.000 va primi $1200 și încă $500 pentru fiecare copil aflat în întreținere. Cei care câștigă mai mult for primi mai puțin, iar limita superioară de venituri pentru a fi eligibil spre a primi ajutor guvernamental a fost stabilită la $99.000.

Din acest uriaș pachet financiar, $130 de miliarde se vor duce spre spitale, în timp ce $150 de miliarde se vor duce spre guvernele locale și statale care au rămas fără bani în urma măsurilor luate pentru combaterea coronavirusului. $250 de miliarde vor fi trimise direct populației americane, $350 de miliarde vor fi puse la dispoziția firmelor mici și mijlocii sub formă de împrumuturi, $250 de miliarde vor fi cheltuite pentru asigurările de șomaj și $500 de miliarde pentru companiile aflate în dificultate.

Situația fondului de $500 miliarde destinat companiilor a fost mărul discordiei, democrații acuzând republicanii că pregătesc să acorde administrației centrale un cec în alb ce va fi folosit pentru a dispune în mod discreționar de aceste fonduri. Președintele SUA va semna cât mai curând acest acord.

Larry Kudlow, director al Consiliului Economic în cadrul administrației Trump, a declarat că în total Fed-ul va cheltui 4.000 miliarde de dolari pentru a stăvili criza, la care se adaugă cele 2.000 miliarde ale statului.

Suma totală, de 6.000 miliarde este mai mare, ajustată cu inflația, decât cea cheltuită în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Efectele asupra economiei americane se văd deja, bursa crescând puternic la începutul săptămânii, după o prăbușire record ce a șters practic toate câștigurile înregistrate de la începutul mandatului lui Donald Trump. Investitorii mizează pe faptul că marile companii ce au avut de suferit până acum, precum cele din industria aeronautică, vor fi salvate cu bani publici.

Ce fac europenii

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

BCE lansează un program de 750 miliarde euro de relaxare cantitativă și va cumpăra obligațiuni emise de guvernele din zona euro, inclusiv cele emise de Grecia. Suma poate fi suplimentată, la nevoie, și programul va continua până când epidemia va trece, indiferent cât va dura.

Deocamdată soluția banilor din elicopter (Helicopter Money – adică bani transferați direct și nediscriminatoriu către cetățeni și firme) nu este luată în considerare în Europa, statele din UE alegând mai degrabă să susțină doar familiile afectate de criză prin plata directă de la buget a salariilor sau a sumelor datorate pentru șomajul tehnic.

Danemarca pare să fie în acest moment țara care a adoptat cel mai generos program de măsuri fiscale în acest sens. Conform acordului dintre guvernul danez, organizaţiile companiilor şi sindicate, în perioada 9 martie – 9 iunie, statul se oferă să plătească 75% din salariile angajaţilor, la un nivel maxim de 23.000 de coroane daneze (circa 3.000 de euro) pe lună, în timp ce firmele vor plăti restul de 25% pentru companiile afectate de pandemie. Singura condiție este ca firmele respective să nu recurgă la concedieri.

Conform unor estimări, Danemarca ar putea să cheltuiască până la 13% din PIB-ul anual pentru această măsură.

Comisia Europeană a decis temporar să suspende prevederile Pactului de Stabilitate și restricțiile bugetare, în contextul pandemiei de coronavirus. Acest lucru înseamnă că statele membre se pot împrumuta oricât peste limita impusă de 3%, cel puțin anul acesta, cu condiția evident să găsească surse de finanțare. Dar având în vedere decizia anterioară a BCE de a trece la o nouă rundă de relaxare cantitativă, acest lucru nu ar trebui să fie o problemă.

Ca urmare a hotărârii BCE, state precum Franța sau Germania, motoarele economice ale Uniunii, au anunțat planuri de susținere a economiilor lor în valoare de sute de miliarde de euro. Mai exact, Germania a anunțat un pachet de stimul fiscal în valoare de 550 mld. euro menit să susțină companiile lovite de criză și să asigure protecția salariaților în caz de șomaj. În același timp, președintele Franței a anunțat că țara oferă împrumuturi garantate de stat pentru companii în valoare de 300 mld. euro, care se adaugă unui alt pachet de 45 mld. euro destinat tot firmelor sub formă de ajutor pentru plata contribuțiilor sociale și pentru șomaj.

Măsuri anticriză în România

Șomajul explodează deja inclusiv în România, unde avem toate șansele să avem un milion de șomeri, după cum admite chiar Florin Cîțu, ministrul finanțelor. În ceea ce privește măsurile monetare, Banca Națională a României a luat în premieră decizia de a cumpăra titluri de pe piețele secundare pentru a finanța astfel statul. Practic, BNR realizează o versiune locală a relaxării cantitative.

Totodată, BNR a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5%, la 2,0%. BNR a îngustat şi coridorul format de ratele dobânzilor facilităţilor permanente în jurul dobânzii-cheie la +/-0,5 puncte procentuale, astfel că rata dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) se reduce la 2,5%, de la 3,5%, fiind de aşteptat ca principalele cotaţii ROBOR să scadă semnificativ.

Măsurile fiscale și monetare propuse și puse în practică până acum ne arată că există o mare varietate de arme cu care autoritățile pot lupta, cel puțin pe termen scurt și mediu. Statele lumii vor fi nevoite să se împrumute mai mult, pentru perioade mai lungi, pentru a stăvili impactul pe termen scurt al crizei care se instalează.

Aceste măsuri vin în contextul în care indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile pentru majoritatea creditelor în lei din piață a urcat până la 3,24% la finele săptămânii trecute, după ce scăzuse sub 3% la începutul anului. În același timp, Ministerul Finanțelor a înregistrat un eșec în încercarea de a vinde titluri de stat băncilor, care au refuzat să facă oferte din cauza dobânzilor prea mici oferite.

Măsurile fiscale luate de Guvern s-au concentrat pe asigurarea finanțării companiilor și reducerea riscului de concediere pentru salariații din sectoarele economice cele mai vulnerabile. Astfel, a fost majorat plafonul de garantare a creditelor pentru IMM-uri prin intermediul Fondului de garantare până la 5 mld. lei, care acesta poate urca până la 15 mld. lei. În plus, s-a decis rambursare de urgență a TVA în limita de 9 mld. lei și decontarea rapidă a concediilor medicale.

Pentru salariații din domeniile cele mai afectate, soluția adoptată a fost decontarea de la buget a sumelor pentru șomajul tehnic, în limita a 75% din salariul mediu brut pe țară, care pentru bugetul pe 2020 a fost calculat la valoarea de 5.429 lei.

Astfel, un salariat care va beneficia de măsura guvernului va încasa 2.382 lei net pe perioada șomajului tehnic. Pentru PFA-urile și întreprinderile individuale care și-au întrerupt activitatea se va plăti de la buget o indemnizație fixă la nivelul salariului minim brut pe perioada stării de urgență (2.230 lei brut, 1346 lei net).

În plus, Guvernul va acorda posibilitatea oricui dorește să amâne până la nouă luni plata ratelor la credite, facilitate ce va fi acordată fără discriminare pentru orice persoană fizică sau juridică. Măsura va fi luată în acord cu BNR, care va modifica regulamentele pentru a nu mai obliga băncile să constituie provizioane pentru plata creditelor ce va fi suspendată ca urmare a măsurii Guvernului.

Efectele pe termen lung

Toate aceste injecții de capital menite să mențină economiile statelor vestice pe linia de plutire anul acesta sunt menite să reducă sau chiar să anuleze riscul unui cerc vicios deflaționist ce ar putea surveni ca urmare a reducerii cererii și a ofertei în același timp și să oprească o reducere prea abruptă a PIB-ului.

Guvernele și băncile centrale au ales să mizeze pe injecții de capital și tipărire de bani, cu speranța că aceste instrumente nu vor genera o inflație galopantă. Dacă va fi nevoie, BCE va putea apela și la soluția banilor aruncați din elicopter, fiecare cetățean european primind o sumă de bani – dar aceasta este considerată o măsură extremă, păstrată pentru cazul în care restul instrumentelor încercate deja nu vor da roadele scontate.

Însă, dacă ar fi să judecăm după felul în care a evoluat inflația după criza din 2008-2009, când au fost folosite metode similare, riscul calculat de analiști, de bancheri și de autorități este unul minim ce merită asumat, alternativa fiind o mare criză cu efecte pe termen lung precum cea care a început în august 1929 cu un crah bursier și a dus la apariția multor regimuri totalitare.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...