Orașele viitorului vor fi conectate și destinate preponderent pietonilor. Foto: Avoid Obvious Architects - aoarchitect.us

Internetul lucrurilor va defini modul în care vom trăi în orașele viitorului

Domeniul Internetului lucrurilor (Internet of Things – IoT) este unul vast, pe măsura influenței pe care o are deja asupra modului în care trăim. În viitorul apropiat totul va fi interconectat, de la telefonul tău inteligent până la frigider, și de la mașină până la semaforul automatizat din drumul spre muncă. Toate aceste dispozitive vor comunica și vor împărți informații, indiferent că vorbim de agricultură, industrie sau educație.

Dar cum ne va schimba, de fapt, această conectivitate 24/24 între dispozitive și infrastructura ce ne înconjoară modul în care vom trăi în marile aglomerații urbane? Cum afectează IoT viitorul vieții în oraș?

Conectivitate nelimitată

Noul ecosistem tehnologic este încă în fază incipientă, dar putem vedea deja încotro se îndreaptă. Putem deja înțelege beneficiile unei lumi în care mașini complet autonome vor fi capabile să decidă care este cea mai rapidă și sigură cale de urmat către biroul nostru, pe baza informațiilor pe care le primesc de la alte vehicule aflate în trafic și de la infrastructura rutieră. Toate acestea au însă implicații mult mai largi decât doar pentru utilizatorul final, pentru că această interconectivitate va permite o schimbare completă a modului în care ne mișcăm în ariile urbane.

Mașinile autonome de serie sunt la câțiva ani distanță. Deocamdată ne vom mulțumi cu conceptele. Foto: Marvin Meyer / Unsplash

Călătorii vor putea astfel să aleagă în timp real să renunțe la un traseu programat inițial spre a fi străbătut cu o mașină autonomă în favoarea unui tren, a unui autobuz sau a metroului, pe baza informațiilor despre trafic primite pe telefonul mobil. În același timp, aplicațiile mobile vor oferi alternative integrate pentru parcurgerea distanțelor din orașe folosind trotinete electrice, biciclete, transportul în comun sau mașini închiriate de la fiecare colț de stradă, totul sub semnul eficienței. Și când spun eficiență, nu mă refer doar la timpul necesar pentru a ajunge din punctul A în B, ci și la consumul de energie și la prețul/km.

Rețeaua neuronală a orașelor distribuie presiunea

Milioanele de vehicule aflate pe șosele vor fi mai eficiente, vor consuma mai puțin (fie că vorbim de combustibil fosil, energie electrică sau hidrogen) și vor avea mult mai puține incidente în trafic, dacă nu cumva aceste incidente vor fi complet eliminate din ecuație. Mai mult, în timp ce mașina ta autonomă te va transporta în confort deplin pe șosele, vei putea să lucrezi liniștit la următorul tău proiect, în timp ce ești conectat cu colegii de birou, sau ai putea, dacă alegi, să urmărești antrenamentul de fotbal al copilului pe care tocmai l-ai lăsat la școală, folosind sistemul integrat de monitorizare al școlii, totul de pe telefonul tău, tabletă sau chiar de pe ecranul mașinii în care te afli.

Noile proiecte urbane combină spațiile de locuit cu cele comerciale și de birouri, rezultând orașe verzi, pietonale, organizate pe verticală. Foto: Avoid Obvious Architects – aoarchitect.us

Însă vehiculele sunt doar o mică parte din vastul ecosistem care începe să fie cunoscut sub numele de Internetul Lucrurilor. Toate informațiile vor putea fi accesate pe telefon, iar traseul și mijlocul de transport se va putea schimba, în funcție de ceea ce comunică infrastructura rutieră și celelalte vehicule aflate în trafic. Internetul lucrurilor va deveni rețeaua neuronală a marilor aglomerări urbane cu rolul de a distribui fluxurile de călători în mod cât mai eficient.

Ne putem deja imagina un scenariu în care, peste doar câțiva ani, fiecare dintre noi va deschide o aplicație ce ne va oferi cele mai bune alternative de transport pentru a ajunge la serviciu, la școală, la doctor. Această aplicație va combina informații din trafic, de la celelalte autovehicule sau trenuri și va oferi alternative mai eficiente și mai ieftine în funcție de vreme și trafic. Totodată, va permite plăți pentru utilizarea transportului în comun sau pentru închirierea vehiculelor. Iar informațiile ne vor fi date de un asistent inteligent personal, ca și când am avea valetul propriu – fie direct în ureche, fie pe ecranul telefonului, fie pe ochelarii digitali.

Acest gen de aplicații există deja de azi, însă cu un mare minus: durata, traseul și modalitățile de transport indicate sunt aproximate, tocmai din cauza lipsei interconectivității între obiectele care se mișcă în timp real. Exact această problemă o va rezolva internetul lucrurilor.

Trenurile viitorului

Fie că vorbim de trenuri periurbane de suprafață sau de metrouri ce leagă diferite puncte din interiorul ariei urbane, toate vor comunica între ele, cu infrastructura și, în același timp, cu utilizatorii. În acest moment, dacă apare o problemă pe traseu, în cel mai fericit caz putem afla când coborâm într-o stație pentru a ne urca într-un tren datorită sistemului de comunicații și anunțuri al rețelei, controlat de persoanele care administrează rutele și trenurile. Informația circulă de la senzorii de pe șine sau de la conductorii trenurilor către centrul de control și apoi este comunicată pasagerilor aflați pe traseu.

Într-un viitor nu tocmai îndepărtat toate informațiile vor fi disponibile instantaneu, astfel încât o avarie va fi semnalată direct în aplicația ce ne va ajuta să navigăm infrastructura de transport urban. În acest caz, vom putea schimba rapid ruta și chiar modul de transport. În loc de tren sau metrou putem alege să închiriem o mașină pe termen scurt sau o trotinetă electrică, fiecare aflate la orice colț de stradă pentru a ne finaliza călătoria. Presiunea asupra rețelei transport în comun va fi astfel distribuită în timp real.

Compania japoneză Hitachi a prezentat în urmă cu cinci ani un concept nou de tren destinat navetei în jurul marilor orașe. Denumit AT200, noua garnitură este menită să arate ce se poate face în materie de interconectivitate. Trenul vine cu o serie de funcții inteligente, o aplicație dedicată și consum redus de energie electrică. Aplicația Hitachi concepută special pentru AT200 ne oferă o privire asupra viitorului transportului pe șine.

Astfel, pasagerii știu în timp real ce locuri sunt libere și care sunt deja rezervate. În același timp, aplicația va oferi și informații legate de locul în care este depozitat bagajul pasagerului și dacă a fost mutat fără acordul lui. La rândul său, aplicația va oferi operatorilor de cale ferată o serie de informații extrem de importante colectate de la pasageri.

Ce vom câștiga?

Există o serie de beneficii ce decurg din utilizarea trenurilor, metrourilor și autobuzelor inteligente în viața de zi cu zi:

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

1) Fiabilitate și siguranță crescută – senzorii IoT montați chiar și pe vehicule mai vechi pot avertiza din timp atunci când anumite componente sunt pe cale să cedeze;

2) Reducerea costurilor – nu doar vehiculele vor fi monitorizate ci și comportamentul pasagerilor, ceea ce va duce la o înțelegere aprofundată a fluxurilor de pasageri și a modului în care costurile pot fi optimizate prin regândirea în timp real a dimensiunii și frecvenței vehiculelor ce pleacă pe traseu, și chiar a rutelor;

3) Optimizarea experienței oferite pasagerilor – spre exemplu, serviciile la bord pot fi optimizate pentru a spori confortul pe rute lungi. În același timp, pe rute scurte se pot oferi prețuri dinamice și rute alternative pentru a redistribui fluxurile de călători în timpul orelor de vârf.

Transportul în comun supraîncărcat de azi ar trebui să devină istorie. Foto: Corey Agopian / Unsplash

De unde plecăm?

Cele mai mari orașe suferă de supraaglomerare și congestii în trafic indiferent de zona de pe glob unde se află. Mari aglomerări urbane, precum Mumbai, Bogota, Lima, New Delhi sau Moscova se află în top 5 cele mai aglomerate orașe ca durată a timpului petrecut în ambuteiaje, conform Tom Tom. Remarcați și apariția Bucureștiului în preajma acestui top nefericit.

Pentru astfel de aglomerări urbane construcția de infrastructură pur și simplu nu mai poate rezolva problemele, fiind vorba de o lipsă de resurse raportată la timpul și viteza de creștere a populației. Singura soluție pentru a restabili pe cât posibil un nivel acceptabil de calitate a fluxurilor de oameni este utilizarea tehnologiilor IoT.

Orașele cele mai aglomerate din lume, clasificate după nivelul de congestie a traficului:

Sursa: TomTom

Sursa: TomTom

Parcarea automată, un vis împlinit

Una dintre problemele cu care se confruntă în prezent orașele este lipsa locurilor de parcare, în special în zona centrală. Ea este exacerbată de modul în care se comportă oamenii în încercarea de a găsi unde să parcheze. De multe ori, șoferii se așteaptă ca parcarea să fie gratis, iar atunci când văd că trebuie să plătească sunt dispuși să parcurgă distanțe suplimentare căutând un loc disponibil și aglomerând traficul.

Un studiu realizat de Donald Shoup, profesor de planificare urbană la UCLA, a arătat că 30% din șoferii aflați la volan în zona campusului universității UCLA din Los Angeles nu fac altceva decât să caute un loc de parcare. Timpul mediu petrecut pentru a găsi un loc de parcare este de 3,3 minute, iar distanța medie parcursă se ridică la jumătate de milă (puțin peste 800 de metri). La fel se întâmplă în orice oraș în preajma atracțiilor principale.

Poate nu pare așa mult, având în vedere situația locurilor de parcare cu care ne confruntăm în marile orașe din România, însă același studiu a arătat că doar într-un an se strâng aproximativ 1,6 milioane de kilometri de condus inutil și se consumă 178.000 de litri de carburant. În același timp, mașinile din studiul lui Shoup au produs 730 de tone de gaze cu efect de seră și multe noxe. Toate acestea pot fi evitate cu ajutorul Internetului Lucrurilor.

Mașinile vor fi în stare să parcheze singure, fără ajutor uman. Foto: Iewek Gnos / Unsplash

În viitorul apropiat vom vedea mașini autonome care nu vor mai avea nevoie de valeți pentru a fi mai eficiente în trafic. Autoturismele își vor lăsa pasagerii într-un anumit loc, se vor parca singure în locurile deja identificate în rețea și vor veni înapoi pentru a prelua pasagerii atunci când aceștia au nevoie și putem fi siguri că marile firme auto precum Volvo sau BMW lucrează deja la asta.

Risc versus recompensă

Tot ceea ce utilizăm va colecta informații despre tot ceea ce facem. S-ar putea să fim nevoiți să sacrificăm însuși conceptul de viață privată pe altarul conectivității nelimitate. Din moment ce toate aspectele vieții noastre vor fi conectate, ideea că cineva, o organizație sau un guvern va dori să ne cunoască toate obiceiurile și fiecare mișcare pe care o facem nu este deloc greu de crezut.

Există însă și un alt pericol ce poate nu este vizibil la început. Având în jurul nostru atât de multe dispozitive inteligente înseamnă că un hacker ar putea să le compromită securitatea și chiar să le transforme în rețele întinse de boți pentru a lansa atacuri de interdicție a accesului. De asemenea, aceste dispozitive ar putea face obiectul unor atacuri menite să obțină despăgubiri. Chiar zilele acestea, orașul New Orleans a declarat stare de urgență din cauza atacurilor de tip ransomware care i-au blocat activitatea.

Puse însă în balanță cu beneficiile, riscurile pot părea minore, pentru că fără interconectivitate viața în marile orașe are toate șansele să devină insuportabilă. Cu alte cuvinte, nu e un viitor pe care să-l putem evita, chiar dacă am dori asta.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...