Cum ne vor schimba mașinile autonome modul de viață

Adrian Mihălțianu

Publisher

Tocmai vrei să pleci la serviciu. Nimic mai simplu: chemi o mașină de pe telefonul mobil, iar în două minute aceasta vine singură la locul dorit. Te urci și îți vezi de treabă citindu-ți mailurile, în timp ce mașina se descurcă de capul ei prin traficul aglomerat.

Câteva zeci de minute mai târziu, ai ajuns la destinație. Te dai jos, iar mașina pleacă spre următorul client. Călătoria s-a plătit automat de pe cardul tău de credit.

Bine ai venit în 2028!

Ai renunțat la mașina personală de câțiva ani buni, iar banii pe care i-ai fi pierdut pentru privilegiul de a sta blocat în trafic îi cheltuiești pentru a fi condus de un robot pe roți. Culmea e că, la finalul lunii, rămâi și cu ceva în plus.

Pentru unii, acest scenariu poate părea SF. Pentru mulți orășeni însă, el nu este decât un pic diferit de călătoria lor zilnică spre job cu unul dintre serviciile de car sharing – Uber, Taxify sau altele: doar șoferul lipsește din peisaj.

Dar asta n-ar fi o problemă, pentru că oricum n-aveai chef de conversație cu un străin, iar timpul câștigat în drum spre birou este de neprețuit.

Acesta este viitorul promis de către principalii producători auto.

Vorbim aici despre o treabă serioasă: până acum s-au investit peste 100 de miliarde de dolari în tehnologiile de condus autonom, iar banii vor continua să curgă, pentru că ținta este o piață estimată să ajungă la 7.000 de miliarde de dolari spre mijlocul acestui secol.

Nici nu e de mirare, având în vedere că producătorii estimează o marjă de profit de 20% sau chiar mai mult pentru fiecare mașină autonomă – de 2-3 ori mai mult decât obțin astăzi −, chiar dacă toate aceste vehicule vor fi electrice, deci mai scumpe decât mașinile „normale”.

Dar cum vom ajunge, totuși, acolo?

„Nouă cine ne plătește pensia?” Două potențiale soluții

În România și Europa de Est, scepticismul legat de viabilitatea sistemului public de pensii este în creștere, în special în rândul tinerilor, din cauza problemelor demografice și a creșterii speranței de viață.

Reportaj: Minerii care sting lumina. De ce s-au bătut oamenii din Valea Jiului pe slujbele din subteran

325 de posturi au fost aruncate pe piață la începutul lunii septembrie 2024 și candidații s-au înghesuit să-și depună dosarele. Paradoxul închiderii minelor din Valea Jiului e că e nevoie de oameni în subteran.

Cinci niveluri până la robotizarea completă

Astăzi, majoritatea mașinilor noi ies din fabrică cu nivelul 0 de automatizare: sunt în stare să te avertizeze când ai un alt vehicul în unghiul mort sau când ai ieșit involuntar de pe banda pe care te deplasezi.

Practic, la acest nivel, mașina se folosește de camere video și de alți senzori ca să te tragă de mânecă, fără să intervină în vreun fel asupra condusului.

Foarte curând însă, majoritatea mașinilor vor veni din fabrică cu nivelul 1 de automatizare, cel în care sunt capabile să-și regleze viteza în funcție de vehiculul din față și să revină singure pe banda de deplasare în cazul în care șoferul nu reacționează.

Aproape toate mașinile noi de azi oferă aceste tehnologii, ca opțiune.

Lor li se adaugă sistemele de asistență la parcare, în care șoferul reglează doar viteza, iar mașina efectuează singură manevrele de parcare. În toate aceste cazuri, omul este obligat să țină mâinile pe volan și poate prelua oricând controlul.

Mașina „va dialoga” cu infrastructura

Pentru ca autonomele de orice fel să poată funcționa, este nevoie de marcaje rutiere coerente și ușor vizibile.

Apoi, tehnologia de comunicații 5G va permite un dialog aproape instantaneu între mașini și infrastructură, care să le permită mașinilor să anticipeze traficul, traiectoria pietonilor, dar și a altor obiecte aflate în afara razei propriilor senzori.

În țări precum România, adoptarea tehnologiilor care sunt instalate deja pe mașinile vândute în Vest va fi întârziată tocmai din motive care țin de o infrastructură precară. Asta, dacă nu luăm măsuri între timp.

*

Oarecum contraintuitiv, nivelul 2 de automatizare presupune tehnologii care sunt deja oferite în mod standard de către producătorii, pentru că impactul lor asupra siguranței auto este mult mai mare decât al celor de la nivelul 1.

Vorbim aici despre frânarea automată (fie la viteze mai mici de 30 km/h, pentru a preveni tamponările, fie la viteze de la 0 la 200 de km/h, la mașinile mai avansate), dar și de sistemele de pilot automat adaptiv, în care mașina e capabilă să oprească singură dacă vehiculul din fața sa oprește, apoi să-și reia automat călătoria imediat ce coloana se pune în mișcare.

Tot aici adăugăm și sistemele care permit depășirea automată – cu ajutorul cărora tot ce trebuie să faci tu, ca șofer, este să stabilești o viteză maximă, iar mașina se va descurca singură în trafic.

În plus, avem deja mașini non-premium care sunt în stare să parcheze singure, controlând atât accelerația, cât și direcția. În segmentul premium, unele pot chiar să dea singure cu spatele pe ultimii 50 de metri parcurși, indiferent cât de sinuos este traseul.

Conform regulilor de circulație, șoferul va trebui să-și țină în continuare mâinile pe volan și să fie capabil să intervină în orice moment ca să preia controlul.

Obișnuiți-vă cu acest tip de vehicule, pentru că el va domina piața auto în următorii 10 ani, iar tehnologiile care azi sunt opționale sau prezente pe mașini mai scumpe vor coborî treptat și spre mașinile mai ieftine de 15.000 de euro.

Banalul Logan din 2028 va avea, cu siguranță, frânare automată în dotarea standard, alături de sistemele de păstrare a benzii de circulație și de avertizare la unghi mort; în opțiune vom regăsi și celelalte dotări care azi abia își fac loc în clasa compactă de volum.

Conceptul „F 015 Luxury in Motion” arată cum văd germanii de la Mercedes-Benz automobilul de lux la orizontul anilor 2030: ca pe o sufragerie pe roți, complet autonomă.

Nivelul 3 de automatizare este deja prezent pe cele mai avansate mașini și-i permite șoferului să-și ia ochii de la drum.

Totuși, el trebuie să rămână capabil de a interveni oricând (legile de circulație îl obligă să facă asta oricum).

Dacă, azi, mașinile de la acest nivel sunt capabile să se descurce singure în traficul de autostradă, la viteze de sub 60 km/h (în celebrele ambuteiaje din Vest), viteza va crește treptat, tot la fel cum se vor extinde și zonele în care condusul va fi autonom.

Tehnologia se răspândește în acest moment printre mașinile din segmentul premium, dar în 5 ani va fi instalată și pe mașinile accesibile, pentru că progresul tehnologic este fulminant.

În România, una din două mașini este mai veche de 15 ani

În România, revoluția autonomiei va veni cu întârziere dacă se va păstra raportul dintre mașinile foarte vechi și cele noi.

Azi, peste 25% dintre mașinile din România sunt mai vechi de 20 de ani, în timp ce alte peste 25% au între 16 și 20 de ani.

Dacă statul nu va lua măsuri, la orizontul anilor 2040 am putea vedea pe străzi încă foarte multe mașini produse azi, adică lipsite de sisteme autonome.

*

Nivelul 4 de automatizare este actualmente pregătit în laboratoare. Sute de prototipuri cu acest nivel de autonomie circulă deja pe străzi.

În acest stadiu, șoferul nu mai este obligat să țină mâinile pe volan, ba poate să tragă și un pui de somn, pentru că mașina va fi capabilă să se descurce singură în anumite zone – începând cu autostrăzile bine marcate, continuând cu zonele periurbane și terminând cu zonele urbane.

Atunci când mașina va decide că nu se mai poate descurca, iar șoferul nu intervine (pentru că, așa cum spuneam, tocmai trage un pui de somn), aceasta va parca pe dreapta într-un loc sigur și va aștepta comenzile umane.

Dacă vi se pare SF, să știți că primele mașini de serie de acest nivel vor apărea în următorii trei ani, iar pe la mijlocul deceniului viitor vor exista sute de modele cu aceste capacități.

Aceleași mașini sunt în stare să parcheze complet singure în locuri special amenajate din oraș. Așa că, odată ajuns la destinație, nu va trebui decât să cobori și să-i ordoni mașinii să-și caute singură locul de parcare.

Un vis împlinit pentru multă lume.

Conceptul „BMW i Vision Dynamics” va fi transpus într-un vehicul de serie în 2021: 100% electric, cu funcții autonome avansate care ajută șoferul în situațiile în care condusul este plictisitor.

Ajungem în sfârșit în 2028, la mașina care se conduce absolut singură prin traficul urban, cel mai dificil și mai complex (în afara drumurilor de țară nemarcate, care vor rămâne mult timp de acum înainte în afara capacităților mașinilor autonome).

Mașinile-concept prezentate în acest an ne arată deja despre ce e vorba: automobilul nu mai are volan, pentru că intervenția șoferului nu doar că nu este necesară, dar nici nu mai este de dorit.

Absolut toate elementele care țin de șofat sunt efectuate de mașina-robot. Ba, mai mult, aceasta e capabilă să învețe de la rețeaua de sute de mii de „surate” de-ale ei, astfel încât devine tot mai sigură în timp.

Primele mașini de serie de acest nivel sunt așteptate undeva după 2022, dar părerile asupra impactului lor asupra siguranței traficului sunt împărțite.

Undeva, la începutul anilor 2030, masa critică de mașini complet autonome va începe să trimită în istorie noțiunea de „șofer”, alături de birjari și de călăreți.

Cum ne vor schimba viața mașinile autonome

Înapoi de unde am plecat, așadar: mania producătorilor de a crea mașina autonomă este una pur capitalistă, ceea ce ne indică o mare probabilitate de succes.

Inteligența artificială le va permite mașinilor de acest gen să învețe tot mai rapid, iar sutele de milioane de kilometri conduși de către rețeaua de autonome vor reprezenta tot atâtea argumente în defavoarea șoferilor umani.

Cum ne va schimba asta viața?

Simplu: în primul rând, vom renunța la ideea de a mai cumpăra o mașină pe care să o folosim doar noi o oră-două pe zi sau pe săptămână. Pur și simplu ar fi mult prea scump.

Vom plăti, în schimb, doar transportul – nu ne vor mai interesa RCA, CASCO, service și toate celelalte chestii enervante și costisitoare de azi.

Evident, vom putea alege să cumpărăm o mașină autonomă și să o închiriem restul zilei − iar ea va face bani în timpul cât suntem la birou, apoi va veni cuminte să ne ducă acasă. Sau o vom împărți cu alții chiar și în drum spre casă, dacă tot veni vorba.

Pe timpul nopții va munci în continuare, cu excepția momentelor când se va duce singură să-și încarce bateria la o stație unde s-a ieftinit curentul.

Majoritatea mașinilor vor fi deținute însă de producătorii auto.

De ce? Pentru că ele vor fi folosite 24/24, de cel puțin 3-4 ori mai mult decât sunt folosite astăzi.

Nu vor mai sta să adune praf pe stradă, ci vor fi mai mereu în mișcare, de la un client la altul. Iar principala sursă de venit a producătorilor nu va mai fi vânzarea, ci închirierea: mașina ca serviciu.

În plus, transportul auto de marfă va fi și el automatizat. Orașul se va umple treptat de dubițe de marfă care-și găsesc singure drumul spre destinație, uneori lipite unele de altele ca un trenuleț, pentru mai multă eficiență în folosirea spațiului.

Nu totul va fi roz, însă: pentru o perioadă, traficul se va aglomera, pentru că vom avea un amestec de mașini autonome și semi-autonome care respectă cu strictețe regulile de circulație și se mișcă mai lent decât am vrea noi, șoferii umani mereu grăbiți.

Dar tot mai mulți vor alege să folosească autonomele în dauna transportului în comun.

Tot pentru o perioadă, acestea vor fi ținta blestemelor și a știrilor senzaționaliste, de fiecare dată când vreuna va greși și va omorî pe cineva.

Va conta prea puțin că toate celelalte mașini conectate în rețea vor învăța automat să nu repete greșeala, devenind astfel mai sigure.

Treptat însă, copiii și nepoții noștri se vor maturiza într-o lume în care pur și simplu nu va mai avea rost să-ți iei mașină.

Nu-și vor mai lipi postere cu supercar-uri pe pereți, tot la fel cum nu vor mai face cursuri de șofat. La orizontul anilor 2040, șoferii umani vor fi o minoritate.

Pare departe, dar nu este.

Recalificarea șoferilor profesioniști
și a mecanicilor auto

Impactul mașinilor electrice și autonome nu se rezumă la autoturisme. Începând de prin 2030, sutele de mii de șoferi de camion vor trebui să-și găsească treptat alt loc de muncă.

De asemenea, pe măsură ce mașinile trec de la combustia internă la propulsia electrică, zeci de mii de locuri de muncă din service-uri vor dispărea, iar personalul va trebui să se recalifice.

În același timp, vor apărea meserii noi, care profită de pe urma mobilității automate – servicii „on the go” de genul cafenelelor mobile sau al frizeriilor care te tund în drum spre casă.

*

Timpul recuperat va fi uriaș: într-un oraș mare, poți pierde chiar și patru ore pe zi în drum spre și dinspre serviciu.

Aceste ore le vei putea folosi citind, văzând filme sau povestind la o bere cu prietenii. Într-o mașină amenajată ca o sufragerie.

N-o să treacă mult timp până când răspunsul la întrebarea „unde ne vedem după program” va fi, de pildă, „hai să luăm o autonomă”.

Vor apărea și mulți investitori în domeniul car sharing-ului – proprietari de flote de autonome care preiau costurile de întreținere, dar oferă servicii cu aromă locală, mai bune decât cele oferite în mod standard de către producători.

Se vor naște noi industrii, iar milioanele de locuri de muncă care vor dispărea (le facem cu mâna taximetriștilor cu această ocazie) vor fi înlocuite de altele, care nu necesită munca repetitivă și istovitoare pe care o depune astăzi un șofer.

Evident, revoluția în transport nu va fi dată de mașinile autonome așa cum le concepem azi, ci de alte forme de transport individual, în special cele subterane, tot autonome și ele, de genul celor visate de Elon Musk și a sa Boring Company.

Dar despre asta, într-un articol viitor.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€