Vremurile bune când liderii europeni erau în relații cordiale sunt acum demult trecute. Efortul european va fi, însă, unul masiv. Foto: Gints Ivuskans | Dreamstime.com

Cum vor ieși statele Uniunii Europene din criza economică

Comisia Europeană a publicat o serie de previziuni privind evoluția Produsului Intern Brut și datoriei publice ale statelor Uniunii pentru 2020 și 2021, în încercarea de a ilustra felul în care pandemia de coronavirus ne va afecta pe noi, toți cei 440 de milioane de locuitori ai UE.

O scurtă privire asupra acestor previziuni ne arată clar că nu toate statele UE se vor confrunta cu aceeași intensitate a efectelor economice negative ca urmare a pandemiei.

Este evident că țările care au un sector al turismului mult mai dezvoltat vor suferi cel mai mult. Este cazul Greciei, Italiei, Spaniei și Croației, ale căror economii vor fi cele mai afectate de o contracție a PIB. Dintre acestea, doar două au avut un număr mare de infectați și de morți, mai exact Italia și Spania.

O analiză mai amănunțită a cifrelor anunțate de Comisia Europeană (CE) ne arată și că efectele acestei crize vor fi, cel puțin pe termen scurt, mai grave decât cele ale crizei financiare din 2008 – 2009.

Toate statele europene vor înregistra contracții ale PIB și creșteri ale datoriei publice, spre deosebire de acum mai bine de un deceniu când Polonia, spre exemplu, reușea să evite recesiunea.

Surprinzător la prima vedere, România se află printre țările care vor avea cel mai puțin de suferit de pe urma pandemiei, însă „puțin” este un termen relativ, pentru că o scădere a PIB cu 6% este de fapt o contracție severă ce va arunca finanțele țării în haos.

Să nu uităm că România vine după mai mulți ani de creștere accelerată a cheltuielilor publice, care ne-a lăsat cu prea puțin spațiu fiscal de manevră pentru a aplica un pachet stimulativ financiar menit să repornească rapid economia și să o readucă pe creștere.

Șantierele au continuat să lucreze, dar o bună parte din economie s-a oprit. Foto: Lucian Muntean

Toate mișcările prea prudente fiscal adoptate de guvern, așa cum au fost considerate de analiștii economici, trebuie citite în această cheie, România pur și simplu nu își permite să arunce cu bani pentru sprijinirea populației și firmelor pentru că nu are de unde să îi ia.

Sigur, CE a suspendat pentru acest an, cel puțin, regula privind încadrarea într-un deficit bugetar de 3% pentru statele UE, și România va profita din plin, însă există o limită până la care te poți împrumuta de pe piețele financiare fără să atragi o scădere a ratingului în categoria junk a obligațiunilor emise de stat.

Au fost și voci care au spus că ar fi bine ca BNR să se angajeze să cumpere direct titluri de stat, nu de pe piața secundară ca până acum, și să facă acest lucru fără limită astfel încât să finanțeze deficitul bugetar direct. Adică să facă relaxare cantitativă cum face Rezerva Federală americană.

Însă o astfel de mișcare ar putea duce la inflație galopantă și la o depreciere rapidă a leului în fața principalelor valute, întrucât moneda noastră nu este una de rezervă la nivel mondial, așa cum este dolarul, euro sau francul elvețian.

Mare parte din creșterea economică a României s-a bazat pe consum, nu pe investiții. Foto: Lucian Muntean

Comisia Europeană vede însă și o revenire rapidă a economiilor statelor membre pentru 2021 la niveluri apropiate de 2019, asta dacă totul va merge conform planului și nu vom avea un val doi al pandemiei în iarnă care să necesite iarăși carantină generalizată și o închidere forțată a mediului de business ca în această primăvară.

Chiar și în condițiile unei reveniri rapide, ceea ce se traduce prin faptul că vom avea o recesiune în formă de V, nu una în formă de U sau L (adică una care să se prelungească timp de ani de zile), PIB-ul statelor membre nu își va reveni complet la nivelurile pre-pandemie până în 2022.

Acest lucru se datorează faptului că încrederea consumatorilor nu va reveni rapid în acest an și nici angajatorii nu se vor grăbi să reangajeze toți salariații care acum sunt în șomaj.

Industrii precum cea aviatică, HoReCa și turism vor resimți efectele pe termen mediu și lung. Multe companii aeriene sunt pe marginea prăpastiei după luni de zile în care și-au văzut flotele ținute la sol și încasările reduse aproape de 0.

În același timp, au fost nevoite să plătească în continuare rate la împrumuturi, să facă mentenanța avioanelor și să achite leasinguri pentru aeronave.

Călcâiul lui Ahile pentru economia multor state europene va rămâne turismul, care depinde foarte mult de încrederea consumatorilor și de ridicarea completă a restricțiilor de circulație.

Cele mai afectate state europene

Șomajul va fi de asemenea în creștere puternică pe continent, urmând să ajungă aproape la 20% în Grecia, țară care abia începuse să își revină după criza datoriei publice prin care a trecut în deceniul precedent. De altfel, creșterea datoriei publice va fi una generalizată la nivelul Uniunii Europene.

În 2019, datoria publică brută la nivelul Uniunii se ridica la 79,4% din PIB, urmând să crească la 95,1% în 2020 și apoi să scadă la 92% în 2021, pe măsură ce valoarea Produsului Intern Brut se va majora la valori apropiate de cele înregistrate înainte de pandemie.

Chiar dacă nu se mai află în Uniunea Europeană, începând cu finalul lui ianuarie 2020, Marea Britanie este un caz special privind impactul economic. Banca Angliei estimează o prăbușire a PIB-ului țării cu 14%, cea mai mare din 1706 și o explozie a șomajului.

Pub-urile britanice au fost închise, iar Marea Britanie se resimte puternic de pe urma crizei economice cauzate de epidemia de Covid-19. Foto: Raluca Tudor | Dreamstime.com

De altfel, severitatea pandemiei se vede și din faptul că măsurile de relaxare și ieșire din carantină au fost amânate de către guvernul britanic pentru 1 iunie.

În același timp, șomajul este de așteptat să se dubleze până la 9%, dar această cifră nu include cei 6 milioane de angajați care au fost păstrați pe ștatele de plată ale firmelor datorită faptului că guvernul a ales să plătească până la 80% din salariile lor pe termen limitat.

O bună parte dintre acești 6 milioane este de așteptat să ajungă în șomaj pe măsură ce guvernul își retrage sprijinul financiar. În același timp, după Brexit, 2020 reprezintă un an de tranziție acordat Marii Britanii de către UE pentru a putea ajunge la un nou acord privind relațiile comerciale între cele două părți.

Acest an este ca și compromis, așadar ne putem aștepta la o prelungire a termenului de grație pentru parafarea unei noi înțelegeri, în caz contrar Marea Britanie se va confrunta și cu efectele blocării schimburilor comerciale cu principalul să partener comercial.

Cum stă România?

România se află, conform estimărilor CE, în plutonul de țări care vor înregistra printre cele mai reduse scăderi economice în 2020. Acest lucru se va produce însă datorită unei creșteri masive a deficitului bugetar și a unei majorări rapide a datoriei publice.

Radiografia realizată de experții CE arată că inflația va fi anul acesta ținută sub control în special datorită scăderii cererii agregate, în ciuda unei injecții preconizate de masă monetară prin achiziția de titluri de stat de pe piața secundară de către BNR.

Deficitul bugetar va ajunge la un nivel astronomic în 2020, anume 9,2%, urmând a crește la 11,4% în 2021.
În aceste condiții, datoria publică a României va crește rapid de la 35,2% din PIB, până la 54,7%.

Cum diavolul se ascunde în detalii, în spatele acestui deficit în creștere prognozat pentru 2021 se ascund efectele majorării pensiilor cu 40%, preconizată a se realiza în această toamnă.

Guvernul PNL tot insistă că această creștere se va face, însă analiștii economici sunt din ce în ce mai sceptici că guvernul va găsi bani pentru a finanța majorarea, fie și din împrumuturi.

Pensionarii reprezintă o miză politică esențială pentru oricare partid politic. Foto: Lucian Muntean

Dacă majorarea nu va fi realizată deloc sau se va face cu un procent mult mai mic, așa cum este cel mai probabil, deficitul bugetar pentru 2021 se va reduce, însă, reversul medaliei este că și creșterea economică de 4,2% pentru anul viitor va fi greu de atins.

Explicația ține de structura economiei românești, care se bazează în mare măsură pe consum și cum banii pentru acea majorare a pensiilor cu 40% nu vor fi găsiți, nici nu vor avea cum să se întoarcă în acest consum.

De remarcat aici ar fi și optimismul exagerat al autorităților române, care contrastează puternic cu previziunile Comisiei.

Astfel, Ministerul Finanțelor preconizează o scădere economică de doar 1,9% pentru 2020 și un deficit bugetar care se va ridica la 6,7%, urmând ca PIB-ul să crească cu peste 4% în 2021.

Europa divizată

Liderii statelor europene au fost criticați că nu au ajuns rapid la un acord pentru a pune la punct un pachet financiar amplu de finanțare a revenirii economice și că, atunci când au făcut-o, măsurile anunțate nu au mers suficient de departe.

Statele UE au pus la punct un fond de 500 de miliarde de euro prin care țările bogate vor finanța practic creșterea economică a celor mai sărace și care au avut mai mult de suferit.

Spania, secondată de Italia, propusese însă ca fondul de intervenție să se ridice la 1500 de miliarde de euro sau chiar 1620 de miliarde, bani ce ar fi trebuit să fie cheltuiți pe o perioadă de doi sau trei ani. Cele două state ar fi vrut să beneficieze de o serie de subvenții, nu de împrumuturi ce trebuie restituite.

Este vizibilă din nou o diviziune nord-sud, între statele mai precaute financiar, precum Germania, Olanda, și Finlanda și țări precum Italia sau Spania, care vor mai mult sprijin.

Până acum, ideea de a crea o emisiune de obligațiuni comună a fost abandonată din cauza opoziției statelor nordice. Pentru Uniunea Europeană, mai periculoasă decât pandemia este lipsa unității în fața efectelor virusului.

Evoluția României conform estimărilor Comisiei Europene

Indicatori201920202021
Evoluție PIB (față de anul precedent)+4.1%-6.0%+4.2%
Inflație (față de anul precedent)3.9%2.5%3.1%
Șomaj (%)3.9%6.5%5.4%
Deficit bugetar (% din PIB)-4.3%-9.2%-11.4%
Datoria publică (% din PIB)35.2%46.2%54.7%
Balanța contului curent (% din PIB)-4.6%-3.3%-3.4%
Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...