Ursul și taurul care simbolizează piața în scădere și piața în creștere ar putea avea un companion: lebăda neagră, cea care schimbă toate lucrurile. Foto: Statuile din fața Frankfurt Stock Exchange, Nikolay Antonov | Dreamstime.com

Coronavirusul: Lebăda Neagră a economiei mondiale?

De câțiva ani se discută tot mai intens legat de o posibilă criză mondială urmată de o lungă recesiune. Economiștii au atras atenția în mai multe cazuri că nivelul datoriilor statelor și firmelor devine nesustenabil, iar războiul comercial dintre SUA și China riscă să adauge paie pe foc, însă nimeni nu a putut prezice efectele nefaste pe care le are pandemia de COVID-19 asupra economiei mondiale.

Totul a plecat dintr-un oraș – Wuhan – de care aproape nimeni în afara Chinei nu auzise până în ianuarie. În numai două luni, ceea ce părea a fi doar o altă panică de moment începe să se transforme într-o piatră de încercare pentru întreaga planetă, cel puțin la nivel economic.

Chiar dacă în ultimele săptămâni veștile venite din China au început să se îmbunătățească – numărul îmbolnăvirilor și al deceselor a scăzut considerabil – faptul că acum sunt focare extinse în Italia, Iran, Franța, Spania sau chiar SUA a cauzat o panică a investitorilor și o cădere a bursei americane comparabilă cu cea din 1929, când a început Marea Criză.

Săptămâna 21 – 28 februarie a intrat deja în Top 5 cele mai mari scăderi ale indicelui Dow Jones din istorie. Chiar dacă între timp lucrurile pe bursă par să se mai fi calmat, veștile din economie nu sunt neapărat mai bune. Săptămâna aceasta, de luni mai exact, a început iar o vânzare masivă de acțiuni pe bursa americană. Luni, indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu 7,79% într-o singură zi, la un moment dat pe parcursul zilei toate acțiunile fiind oprite de la tranzacționare.

Top 5 cele mai negre saptamani pe bursa americana (final saptamana)Scadere procentuala fata de saptamana precedenta
1) 10 octombrie 2008 -18,15%
2) 21 iulie 1933 -15,55%
3) 21 septembrie 2001 -14,26%
4) 17 mai 1940 -14,21%
5) 28 februarie 2020 -13,56%

Riscuri și panică pe bursă

Chiar dacă la o primă vedere poate părea că investitorii bursieri au exagerat, decizia de a vinde masiv acțiuni pentru a plasa banii în titluri de stat sau materiale prețioase, care a dus o la scădere istorică a dobânzilor oferite de Banca Centrală americană, a avut la bază o serie de informații îngrijorătoare.

Bursa a pierdut, practic, câștigurile din ultimele 6 luni. Sursa: Yahoo Finance

Lanțurile de distribuție și producție ale marilor firme americane au avut mult de suferit ca urmare a deciziei autorităților chineze de a impune închiderea fabricilor de pe cuprinsul țării. Acest lucru a dus la un șoc economic pe partea de ofertă agregată, șoc care se propagă în întreaga lume, având în vedere că economia chineză reprezintă 20% din cea mondială. În același timp, un alt șoc vine pe partea cererii, oamenii consumând mult mai puțin.

Șocul de pe bursă a fost cauzat și de faptul că în ultimii 10 ani banii au fost foarte ieftini, băncile centrale ținând dobânzile foarte jos, și astfel au inundat piața cu credit foarte accesibil. O bună parte din acești bani au alimentat boom-ul bursier, investitorii căutând randamente mai bune decât cele oferite de bănci, care la rândul lor au ajuns să ofere dobânzi aproape de 0 pentru depozite, impulsionate de abundența de lichiditate din piață și de dobânzile de politică monetară scăzute.

Cum influențează panica comerțul

Pe termen scurt, în zonele în care se instalează panica, oamenii fac provizii de alimente, obiecte sanitare și hârtie igienică, ceea ce duce la o creștere a prețurilor. Pe termen lung însă, efectul este o scădere a consumului, ca urmare a încetinirii activităților economice, ceea ce duce la o scădere a inflației și poate chiar la deflație, adică o scădere generalizată a prețurilor.

Australienii au epuizat temporar stocurile de hârtie igienică, dar marile rețele de magazine au capacitatea de a reface stocurile. Foto: Vince937 | Dreamstime.com

China s-a mai confruntat cu o deflație la finele anilor ’90. Atunci, studiile au arătat că deflația a fost cauzată de supraproducție. Acum ar putea fi cauzată de o scădere a cererii agregate pe fondul scăderii veniturilor populației și a apetitului pentru consum. Prăbușirea pieței serviciilor (turism, restaurante etc.) are un impact uriaș nu doar în China, ci în toate țările care intră în carantină.

Chiar dacă la o primă vedere scăderea prețurilor este un lucru bun pentru consumator, în realitate deflația este un risc enorm pentru economie, întrucât ea generează un cerc vicios, în care prețurile scad, companiile produc mai puțin, recurg la concedieri și reduceri de salarii, iar consumatorii la rândul lor ajung să consume și mai puțin. Deflația este un inamic chiar mai mare decât o inflație exagerată, fiind o boală economică mai greu de vindecat. Japonia este exemplul perfect în acest sens, țara suferind 15 ani de pe urma acestui fenomen.

Prețul petrolului și leapșa dintre Rusia, Arabia Saudită și SUA

O victimă colaterală a epidemiei este cotația prețului petrolului. Pe fondul scăderii cererii, în special din partea Chinei, Arabia Saudită a încercat să ajungă la o înțelegere cu Rusia pentru a scădea producția, menținând astfel prețurile la un nivel considerat rezonabil de marii producători.

Industria gazelor și petrolului de șist din SUA este principala vizată de Rusia în războiul prețurilor cu Arabia Saudită. Foto: Georgesheldon | Dreamstime.com

Rusia a respins însă această variantă, țintind industria de petrol și gaze de șist din SUA, așa că Arabia Saudită a inundat piața cu țiței ieftin, ceea ce a prăbușit prețurile până la valori apropiate de $30 pe baril, de la peste $50, la finalul lunii februarie. Între timp, prețul petrolului a mai crescut puțin până la $35 pe baril.

Industria extractivă de petrol de șist din SUA va avea de suferit, într-adevăr, pentru că are nevoie de prețuri mai mari pentru a rămâne profitabilă. Dar atât SUA cât și Arabia Saudită au resursele financiare pentru un război de durată. Rusia, pe de altă parte, nu le are.

De așteptat sunt și scăderi ale prețurilor altor materii prime din moment ce marii consumatori își reduc importurile.

Răspunsul autorităților: pârghii fiscale

Banca Centrală americană a redus deja dobânda de politică monetară de la 1,75% la 1,25%, în încercarea de a descuraja economisirea și de a încuraja creditarea și consumul. În același timp, Fondul Monetar Internațional a pregătit un pachet de 50 de miliarde de dolari pentru a ajuta țările mai sărace să facă față crizei.

În Europa, Bruno Le Maire, ministrul francez al Finanțelor, este primul oficial de rang înalt care îndeamnă la pregătirea unui pachet masiv de stimul economic pentru a contracara efectele pandemiei.

China a ajuns chiar în situația de a oferi stimulente financiare companiilor aeriene pentru ca acestea să reînceapă zborurile. Conform deciziei guvernului, liniile aeriene care operează zboruri internaționale pot primi $0,0025 pentru fiecare loc din avion per kilometru pentru rutele operate împreună cu alte companii și $0,0075 pentru cele exclusive.

Top 5 arii economice afectate de epidemie

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

1. Turismul

Turiștii chinezi au cheltuit în 2018 peste 277 de miliarde de dolari în întreaga lume, de două ori mai mult decât cei americani. În 2020, numărul acestor turiști este de așteptat să scadă dramatic. În același timp și China suferă de pe urma prăbușirii turismului, străzile din Shanghai, Beijing sau Hong Kong, altădată un adevărat magnet pentru străini sunt acum pustii.

Turismul a fost puternic afectat de coronavirus. Foto: turiști din Veneția folosesc măști faciale. Nikovfrmoto | Dreamstime.com

Dintre statele europene, Italia, Franța și Marea Britanie, toate trei în topul mondial al destinațiilor de vacanță, se confruntă acum cu o prăbușire a acestui sector economic. Japonia, care va găzdui în 2020 Jocurile Olimpice are toate șansele să fie următoarea victimă a prăbușirii turismului și se vede confruntată cu perspectiva ca acest eveniment să devină o povară economică.

Industria croazierelor pe mare este devastată de cazurile de coronavirus care au afectat cele mai mari și mai celebre vase, iar hotelierii din toată lumea se confruntă cu o furtună de anulări cauzate fie de panică, fie de faptul că zonele respective au intrat deja în carantină.

2. Organizarea de târguri și expoziții

Dacă tot am vorbit de Jocurile Olimpice, pentru care momentan nu există planuri să fie amânate sau, mai grav, anulate, trebuie să amintim și de zecile de festivaluri, târguri și expoziții care nu mai au loc în 2020.

Festivalul de la Veneția s-a terminat mai devreme decât era planificat în 2020, iar Salonul auto de la Geneva care ar fi trebuit să se desfășoare la începutul lui martie a fost anulat. În același timp, ediția 2020 a Mobile World Congress din Barcelona a fost anulată, la fel și Baselworld 2020, cel mai mare eveniment internațional pentru industria producătoare de ceasuri.

Pe lista victimelor se mai află și ITB Berlin, cel mai mare târg de turism din lume, dar pe lângă toate aceste victime de prim-plan alte zeci de evenimente locale au fost amânate sau anulate în întreaga lume, de la târguri de flori, nunți, pentru nou-născuți sau de mobilă, ca să dăm doar câteva exemple. Pentru multe firme mici și mijlocii vânzările realizate la aceste târguri reprezintă o bună parte cifra de afaceri anuală. Foarte multe orașe mici depind în mare parte de afluxul miilor de turiști cu ocazia unor evenimente sau festivaluri, acum anulate, fapt care va duce la falimentul în lanț a mii de mici comercianți sau prestatori de servicii.

3. Industria aviatică

Liniile aeriene din întreaga lume ar putea pierde în acest an vânzări în valoare de 113 mld. dolari, conform IATA (International Air Transport Association). Aceste pierderi sunt similare cu cele înregistrate la precedenta criză economică, cea din 2008. În urmă cu doar câteva săptămâni IATA estima pierderile la 30 de miliarde.

Aeroporturile din China sunt pustii, iar traficul se reia cu greu. Și aeroporturile din Europa încep să fie afectate. Foto: Tikhonova Vera | Dreamstime.com

O primă linie aeriană a intrat în faliment ca urmare a epidemiei – britanicii de la Flybe. Acesta ar putea fi însă doar începutul. Cele mai expuse companii aeriene sunt cele mici, regionale, din Asia și Europa. Marile companii au anunțat anularea a mii de zboruri în Europa și Asia. Doar Lufthansa a anunțat că pentru martie anulează 7100 de zboruri, cele mai multe curse în Germania sau către Italia și că va ține la sol 150 din cele 770 de avioane ale sale. Repercusiunile se vor simți inclusiv în industria aeronautică și în toate industriile conexe.

4. Industria electronică

Nu este un secret pentru nimeni faptul că în China se produc cele mai multe componente electronice pe care le putem găsi în toate obiectele ce ne înconjoară. Producătorii și distribuitorii de telefoane mobile, accesorii, componente de calculator sau baterii se văd în imposibilitatea de a se mai aproviziona de la furnizorii lor de nivel 1 sau 2. Lanțurile de producție și distribuție sunt grav afectate și se pune deja problema reconfigurării lor pentru a reduce dependența de China ca hub mondial.

Inclusiv industriile care sunt dependente de electronice vor avea de suferit – de la industria auto, până la cea de echipamente medicale și de măsurare. Efectele în cascadă sunt greu de anticipat pe fiecare verticală, tocmai pentru că gradul de interconectivitate este foarte mare.

5. Industria farmaceutică și medicală

Cele mai mari 10 concerne farmaceutice au avut anul trecut o cifră de afaceri totală de 455 de miliarde dolari, pentru acest an fiind în plan o creștere a acestei cifre de afaceri cu încă 138 de miliarde, potrivit Bloomberg. Cel puțin acestea erau planurile înainte de izbucnirea epidemiei.

Însă în Asia, în special în China și India, se produc spre 90% dintre substanțele necesare producției de medicamente generice, precum și multe dintre aceste medicamente. Medicamentele generice sunt mult mai accesibile întrucât patentul pentru ele a expirat. Astfel, aprovizionarea cu medicamente a Europei depinde de fabrici care acum sunt închise, lucru care poate afecta sistemul medical în integralitatea sa în cazul extinderii epidemiei.

Deși anumite companii de medicamente pot profita de pe urma epidemiei de COVID-19, realitatea dură este că și această industrie va avea de suferit per total.

Lebăda Neagră stă după colț dar încă nu dă din aripi

O „lebădă neagră” este o metaforă pentru un eveniment extrem de improbabil, pe care nimeni nu îl poate prevedea, dar care are un impact major asupra cursului evenimentelor. Sintagma a fost popularizată de cartea lui Nicholas Taleb „Lebăda Neagră. Impactul foarte puțin probabilului”. Termenul este folosit de multe ori în sociologie și descrie evenimente neprevăzute care schimbă deznodământul unor scrutine.

Creșterea economică robustă a ultimului deceniu este pusă în pericol de o epidemie foarte puțin probabilă până în urmă cu doar trei luni. Analiștii încă nu se pun de acord dacă epidemia noului coronavirus va duce la un colaps sau doar la o resetare temporară a economiei mondiale, însă ne putem aștepta la cel puțin două trimestre de scădere economică.

Statuia taurului din fața bursei din Shenzen este un simbol al rezilienței economiei chinezești. Să sperăm că așa vor sta lucrurile și acum. Foto: Outcast85 | Dreamstime.com

Totul depinde de evoluția epidemiei. Până la acest momentul scrierii acestui articol în lume fuseseră raportate peste 120.000 de îmbolnăviri, peste 4350 de decese și peste 67.000 de vindecări. Virusul a ajuns în 100 de țări, chiar și Vaticanul, cel mai mic stat suveran din lume, având parte de un caz de îmbolnăvire. Cele mai afectate țări, în afară de China, sunt Coreea de Sud, Japonia, Iran și Italia.

Dacă măsurile de intrare în carantină a marilor economii ale lumii vor da roade în lupta cu coronavirusul SARS-CoV2, atunci pierderile economice vor fi doar temporare. Dacă însă virusul va continua să facă ravagii, va trebui să ne obișnuim cu o nouă boală care omoară mii de oameni pe an în fiecare țară, pentru că nu vom putea ține economia în carantină pe termen indefinit.

Din acest motiv, impactul său va fi de durată, indiferent cât va mai trece până la găsirea unui tratament și apoi a unui vaccin, tocmai pentru că virusul face parte dintr-o familie de coronavirusuri susceptibile la mutații. Redimensionarea secțiilor de terapie intensivă, schimbarea modului în care lucrăm și interacționăm social cu ceilalți, regândirea sistemelor de sănătate la nivel global sunt doar câteva dintre măsurile despre care se va vorbi foarte mult în următoarele luni.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...