Roboții vor înlocui oamenii atât în fabrici, cât și pe posturile administrative care presupun munci repetitive de birou. Foto: Jason Yuen / Unsplash

România și roboții: cât de (ne)pregătiți suntem pentru automatizare?

În acest moment, România trece printr-o penurie de angajați în aproape toate domeniile. Scăderea demografică din ultimele decenii, analizată într-un articol anterior dedicat pieței muncii, emigrația masivă și creșterea economică din ultimul deceniu au alimentat acest fenomen. Pe termen scurt, soluția pare a fi importul de forță de muncă, în special din Asia, pentru ca economia României să mențină un ritm de creștere susținut.

Dar aceasta nu este o soluție pe termen mediu și lung, asta dacă nu vrem să schimbăm definitiv compoziția etnică a României – deși cu siguranță și țara noastră va fi tot mai diversă din acest punct de vedere pe măsură ce înaintăm în secol și ne racordăm economia la tendințele mondiale.

Totuși, tot pe termen mediu și mai ales lung, o populație în creștere are toate șansele să devină o povară pentru statele lumii, pe măsură ce tot mai multe companii aleg calea automatizării. Deci este evident că nu vom putea duce mai departe mitul creșterii economice bazate pe creșterea populației, cu atât mai mult cu cât România pierde masiv cetățeni, într-un ritm de 140.000 pe an.

Dar de unde va crește, totuși, economia în viitor, inclusiv în țara noastră? Simplu spus: din automatizare.

Algoritmii schimbă lumea

Un exemplu concret de lider mondial în domeniu care pune bazele viitorului în care roboții vor prelua majoritatea joburilor repetitive este chiar o companie fondată în România. Mă refer evident la UiPath, care s-a transformat într-un „unicorn” în domeniul IT&C, atrăgând sute de milioane de dolari în finanțări și având o valoare de piață, calculată pe baza acestor finanțări, de 1,1 miliarde dolari. Fondată și condusă de doi români, Marius Tîrcă și Daniel Dines, UiPath se concentrează pe crearea de algoritmi inovativi meniți să automatizeze procesele de business și diferite sarcinci repetitive din mai multe domenii economice.

Românii de la UiPath și-au extins afacerea la nivel global în doar câțiva ani.

Însă nu doar softurile concepute de UiPath sau de competitorii săi vor schimba fundamental rolul omului în ecuația economică, ci și roboții industriali care pătrund tot mai mult în zone destinate până de curând exclusiv operatorilor umani. Acest lucru se întâmplă atât în economii avansate, cât și în cele emergente, după cum arată o serie de studii de specialitate.

Mai mult, vehiculele autonome vor duce ele însele la dispariția unor întregi categorii de joburi, cum ar fi cele de curieri, taximetriști sau de șoferi de camion. Acest fenomen este încă în fază incipientă, însă odată ce funcții precum pilotul automat oferit de Tesla pentru automobilele sale vor fi disponibile pe scară largă inclusiv pe viitoarele camioane autonome anunțate de Elon Musk, sute de mii de oameni se vor vedea în fața unei adevărate apocalipse a slujbelor fără o alternativă reală.

Roboții sunt deja aici

Un studiu publicat în iulie 2019, avându-i ca autori pe Asha Bharadwaj și Maximiliano A. Dvorkin, arată foarte clar care este viteza cu care industria se automatizează în economiile avansate. Cei doi autori împart piața muncii în mai multe felii în funcție de tipurile de meserii.

Avem astfel patru mari grupe de slujbe: cognitive care nu necesită rutină, cognitive de rutină, manuale de rutină, manuale non-rutină.

După analizarea datelor privind gradul de ocupare al forței de muncă americane se poate observa foarte clar cum cei care fac joburi de rutină, fie ele cognitive (care necesită capacități și mecanisme de învățare), fie non-cognitive (definite ca acele ocupații care presupun utilizarea forței brute) sunt în scădere sau stagnare, în cel mai bun caz, în ultimele decenii. Celelalte tipuri de slujbe sunt însă în creștere și atrag cea mai mare parte a forței de muncă.

Gradul de ocupare a forței de muncă în funcție de grupul ocupațional

Această schimbare de paradigmă în SUA poate fi observată și în alte economii avansate și s-a produs pe fondul creșterii numărului de roboți, tendință care a accelerat în puternic în ultimele două decenii.

Evoluția numărului de roboți în economiile dezvoltate

Industria auto este exemplul perfect în acest sens, fabricile de autovehicule, altădată având nevoie de zeci de mii de muncitori calificați pentru a funcționa, pot foarte bine în ziua de azi să producă sute de mii de mașini pe an cu doar câteva mii de oameni. În unele state cu economii dezvoltate, roboții industriali sunt încă mult mai numeroși în sectorul auto decât în restul industriilor, însă sunt și excepții, precum Olanda, Finlanda sau Danemarca.

Roboții în industria auto vs restul industriei

Germania – canarul din mină

Noua revoluție industrială, cea a roboților, generează deja pierderi de sute de mii de locuri de muncă în Germania, țară a cărei industrie auto anunță restructurări masive.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Germania a cunoscut în ultimii 15 ani un adevărat miracol economic, al doilea de după război, posibil datorită unei reforme a pieței muncii, care a flexibilizat condițiile de angajare și concediere. În plus, această țară a beneficiat și de apariția monedei euro, care i-a permis să aibă constant surplus bugetar și balanță comercială excedentară, fără a fi lovită de o apreciere masivă a monedei, care ar fi redus avantajul competitiv al economiei. Industria auto a fost unul dintre motoarele miracolului economic german, însă acum, odată cu era mașinii electrice, această industrie se află în fața unor alegeri dificile.

Producția pe scară largă a autovehiculelor electrice nu schimbă doar felul în care fiecare dintre noi înțelege mobilitatea, ci și modul în care funcționează industria.

Un automobil electric este mult mai ușor de produs, are mult mai puține componente și necesită doar operațiuni minimale de întreținere, spre deosebire de unul clasic, cu motor termic. Asta se traduce în pierderea a sute de mii de locuri de muncă și într-o dependență tot mai mare de roboți. Deja pentru Germania, prognozele de creștere ale Produsului Intern Brut se ridică la doar 0,5% pentru 2019, în scădere de la 1,5% în 2018 și 2% în 2017.

Analiștii economici vorbesc deja despre faptul că 0,5% creștere economică este o realitate cu care Germania trebuie să se obișnuiască pe termen mai lung. La perspectivele de stagnare contribuie însă și alți factori, cum ar fi nivelul în scădere al globalizării economiei, pe fondul războiului comercial dintre China și SUA, precum și o îmbătrânire a populației.

Da, roboții vor prelua multe slujbe, ceea ce înseamnă în același timp o scădere a presiunii pe angajatori de a găsi forță de muncă aptă și calificată într-o țară din ce în ce mai îmbătrânită, însă numărul în creștere al pensionarilor va pune presiuni uriașe pe un sistem de tip pay-as-you-go, care se bazează pe faptul că numărul celor care contribuie este întotdeauna suficient ca să susțină pensiile celor retrași din activitate.

Germania s-a bucurat în anii de boom de un raport excelent între numărul de angajați și cel de pensionari, de 4 la 1. Acum, pe măsură ce cohorte întregi de oameni născuți în anii ’50 și ’60, pe timpul primului miracol economic german postbelic ies la pensie, raportul se deteriorează rapid. Până în 2035, estimează Bundesbank, Banca Centrală Germană, într-un raport citat de Bloomberg, raportul va fi de 2 la 1. Ca să punem lucrurile în context, pentru România un raport de 2 salariați la 1 pensionar ar fi de-a dreptul ideal. În prezent, în țara noastră sunt puțin peste 5,6 milioane de salariați și 5,18 milioane de pensionari, raport care este de așteptat să se deterioreze pe măsură ce generația „decrețeilor” va ieși la pensie, în deceniul următor.

Partea noastră de lume nu face excepție

Până acum, Europa Centrală și de Est a atras o mulțime de investiții datorită forței de muncă bine calificate și a costurilor scăzute. Pe măsură ce nivelul de trai a crescut, argumentul costurilor a început să dispară. Numărul roboților industriali în această parte de lume, din care face parte și România, este în creștere, după cum arată o cercetare realizată de Zoltán Cséfalvay, care analizează convergența ritmului robotizării în Europa de Est cu cel înregistrat în economiile avansate.

Evoluția numărului de roboți industriali instalați

Coreea de Sud, Japonia, Suedia și Singapore conduc clasamentul densității roboților în sectorul industrial. Până în 1995, Europa se afla mult în urma Japoniei în privința utilizării roboților industriali. De atunci lucrurile s-au schimbat substanțial, continentul trecând prin două valuri succesive și distincte de creștere a nivelului de robotizare. Astfel, între 1996 și 2005, economiile mari – Italia, Franța și Spania, Germania – au fost cele care au introdus roboții industriali în special în sectoarele auto și aerospațial. Apoi, între 2006 și 2015 al doilea val a inclus statele din Europa Centrală și de Est, și aici industria auto fiind în avangarda robotizării.

Densitatea roboților (număr de roboți la 10.000 de lucrători umani) în sectorul industrial, 2015. Prin comparație, România avea circa 15 roboți la 10.000 de lucrători în 2019, dar în industria auto erau deja circa 400 de roboți la 10.000 de muncitori

După 2010, China, cea mai mare economie emergentă a lumii, a fost cea care a trecut printr-un proces rapid de robotizare, depășind chiar și SUA ca număr de roboți instalați. Pe locul I însă se află de departe Europa, care a depășit Japonia, țară ce a trecut printr-un proces de reducere a numărului roboților, ce poate fi pus pe seama stagnării economice cu care s-a confruntat.

Viitorul le aparține celor educați

Pe măsură ce slujbele ce presupun doar rutină și un nivel minim sau mediu de instruire vor deveni istorie, oamenilor nu le vor mai rămâne decât cele care implică multă creativitate, abilități de comunicare complexe sau un proces lung de învățare și adaptare continuă.

Așadar, nu este totul pierdut, automatizările vor crea noi oportunități pe piața muncii, în aceeași măsură în care vor desființa locuri de muncă sau cel puțin așa spun cei mai optimiști dintre noi.

Evident, nu toți vor putea să devină programatori, deși piața muncii cere tot mai mulți oameni capabili să scrie cod. O parte dintre cei care își vor vedea slujbele furate de roboți nu au și nu vor avea capacitatea sau timpul necesar pentru a se reorienta profesional către joburile viitorului.

Pentru o bună parte din populație, veniturile vor trebuie să le fie asigurate, într-o formă sau alta, printr-un mecanism de redistribuire a veniturilor astfel încât acești oameni să beneficieze de o plasă de siguranță socială și să poată participa în continuare la economia de piață, care are nevoie de în permanență de consumatori.

Vor fi taxați roboții? Nu știm. Vor fi convinse firmele care investesc în capacități de producție cu grad ridicat sau integral de automatizare să contribuie la bugetul local prin taxe și impozite chiar în lipsa personalului angajat? Iar nu știm. Va fi de dorit să atragem astfel de companii în România, pentru simplul fapt că astfel creăm sute de alte joburi de înaltă calificare – de la programatori la ingineri de întreținere a roboților? Ar trebui să discutăm. E o conversație extrem de importantă, care trebuie să aibă loc acum, nu mai târziu.

Pentru că, în cele din urmă, practic, roboții viitorului ne vor plăti salariile și pensiile.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...