Sistemul integrat de supraveghere al celor de la Huawei. Foto: Drserg | Dreamstime.com

Cum se folosesc dictaturile de pandemie pentru a implementa noi sisteme de supraveghere

În timp ce în democrația noastră originală unii se tem că, odată cu temperatura, le sunt furate și datele personale, iar istericii de serviciu țin cu orice preț să iasă în față cu violențe regizate, în câteva state cu adevărat dictatoriale pandemia a fost pretextul perfect pentru a strânge și mai mult șurubul.

China și Rusia sunt cele două țări care ies în evidență atunci când vine vorba de folosirea tehnologiei pentru a-și spiona mai eficient populațiile, evident, totul cu scuza că măsurile sunt menite a ține sub control pandemia de coronavirus. Teama majoră este însă că aceste sisteme vor deveni parte a vieții cotidiene chiar și după ce virusul va fi fost învins.

Nu este un secret pentru nimeni că Rusia și China cooperează de ani de zile în domeniul securității cibernetice și al sistemelor de supraveghere. Recent, cooperarea dintre cele două regimuri autocrate a ajuns pe noi culmi, totul pe fondul pandemiei de SARS-CoV-2. Pentru Moscova, măsurile luate de Beijing reprezintă un model demn de urmat în ceea ce privește modul în care se poate controla populația.

Din dorința de a se ține la distanță de tehnologiile vestice, regimul de la Kremlin se bazează din ce în ce mai mult pe partenerii chinezi în implementarea de sisteme de supraveghere în masă, iar companiile chineze joacă un rol din ce în ce mai mare pe piața rusă.

Astfel, MTS, cel mai mare operator telecom din Rusia, a semnat în 2019 un memorandum cu Huawei, cel mai mare producător de echipamente 5G, menit să pună la punct infrastructura 5G în Rusia.

Foto: instalația Camera Wall, din Toronto, fotografiată de Lianhao Qu / Unsplash

Pe măsură ce accesul Huawei pe piețele vestice este restricționat, iar compania devine ținta tot mai multor sancțiuni impuse de SUA, ultima fiind chiar decizia de a interzice companiei chineze să mai achiziționeze chipuri de la companii americane, Huawei se îndreaptă tot mai mult către vecinul de la nord.

În afară de înțelegerea cu MTS, Huawei a cheltuit 50 de milioane de dolari în iunie 2019 pentru a achiziționa tehnologia de recunoaștere facială dezvoltată de rușii de la Vocord. În septembrie 2019, președintele Xi Jinping a anunțat un fond de investiții ruso-chinez în valoare de 1 miliard de dolari ce țintește industria hi-tech.

Coduri QR și recunoaștere facială în Moscova, totul pentru un oraș mai „sigur”

Regiunea capitalei Moscova dispune din ianuarie 2020 de un sistem amplu ce folosește nu mai puțin de 105.000 de camere. Sistemul permite identificarea și urmărirea în timp real a unei persoane folosind o singură imagine și are nevoie de doar 10 secunde pentru a identifica o persoană ce a fost filmată de una dintre aceste 105.000 de camere stradale.

Inițial, sistemul a fost gândit pentru a lupta cu infracționalitatea, dar autoritățile au descoperit că este foarte util și în încercarea de a impune carantina la nivelul întregului oraș. Cei care au fost identificați ca nerespectând regulile impuse, anume acelea de a limita drastic deplasările în oraș, în afară de cazurile în care era vorba de cele necesare pentru cumpărături esențiale, achiziție de medicamente sau asistență medicală urgentă, au primit amenzi și au fost întorși din drum.

Astfel, mișcările populației au putut să fie mult mai ușor urmărite, permițând identificarea persoanelor ce fuseseră confirmate ca fiind infectate cu noul coronavirus. Mai mult, cu ajutorul sistemului, au putut fi realizate liste de „contacți” ai persoanelor respective pentru a vedea cum se poate răspândi boala.

Cel puțin nouă camere de supraveghere sunt pe clădirile din această imagine. Deși sunt o imagine obișnuită și în Occident, în Moscova ele sunt folosite și în alte scopuri decât prevenirea criminalității. Foto: Olga Kuzmina | Dreamstime.com

Sistemul de supraveghere funcționează pe baza unui algoritm complex ce permite antrenarea unei rețele neuronale similar întrucâtva cu modul în care creierul uman învață din propriile experiențe. Astfel, sistemul ajunge să recunoască fețe odată ce îi sunt prezentate milioane de imagini și poate, la final, să construiască un profil unic pentru fiecare față pe care o analizează. Profilul este apoi comparat cu o listă de persoane ce se află sub urmărire pentru a le identifica pe stradă.

La nivelul regiunii Moscova a fost introdus și un alt sistem menit să limiteze deplasările pe timpul carantinei. Cu ajutorul unei aplicații, cetățenii au primit un cod QR pentru a certifica faptul că persoanele în cauză au voie să se deplaseze. Acest sistem nu a funcționat însă perfect, sute de mii de coduri QR fiind emise eronat, iar modul în care au ajuns să fie verificate, anume manual de către poliție, a dus la blocaje majore.

Totul se desfășoară sub sloganul „Safe City”, menit să liniștească publicul.
Așa cum se întâmplă de cele mai multe ori, soluțiile tehnice care sunt implementate în capitala unui stat tind, mai devreme sau mai târziu, să ajungă în toate colțurile țării. În cazul Rusiei, sistemul de recunoaștere facială și cel pentru controlul mișcării populației prin emiterea de coduri QR care tocmai au fost testate odată cu pandemia au toate șansele să se generalizeze. Totul ține însă de resursele financiare de care dispun diferitele regiuni ale țării.

Tehnologia impune carantina în China

Pandemia cauzată de noul coronavirus, care își are originile în orașul Wuhan, capitala provinciei Hubei, a fost momentul perfect pentru guvernul comunist de la Beijing de a implementa o serie de noi sisteme de supraveghere și control.

Companiile de telecomunicații din China oferă cetățenilor informații legate de locurile în care au călătorit în interiorul țării, iar aceste informații sunt apoi folosite de către autorități pentru a limita și urmări deplasările. Totul se întâmplă la nivel macro, fără a fi nevoie de vreun ordin judecătoresc.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

Orașe precum Shanghai și Shenzen au început să ceară locuitorilor să se înregistreze folosind datele personale pentru a putea folosi sistemul de transport în comun

Amnesty International

În același timp, WeChat, cea mai răspândită aplicație de mesagerie și socializare din China, și Alipay, cel mai mare sistem de plăți mobile online din țară, au început să genereze coduri QR colorate în funcție de cât de sănătoasă este o persoană. Utilizatorii își introduc datele personale legate de istoricul medical în aceste aplicații și primesc un cod QR ce poate fi verde, adică sigur, galben, ce impune necesitatea unei carantine de 7 zile și roșu, pentru 14 zile de carantină.

Dronele au ajuns să urmărească modul în care populația respectă carantina strictă impusă în multe regiuni și să atenționeze persoanele care încalcă regulile. Cu ajutorul aeronavelor fără pilot sunt distribuite mesaje ce îndeamnă oamenii să stea în case și să își ia măsuri de prevenție, iar dacă nu o fac, cu ajutorul imaginilor înregistrate se pot emite amenzi sau chiar se pot face arestări.

China își exportă tehnologiile de supraveghere în masă

China a ajuns un exemplu negativ pentru orice democrație atunci când vine vorba de felul în care tehnologia este folosită în viața de zi cu zi pentru a ține sub lupă cetățenii. Și un exemplu pozitiv pentru orice regim autoritar tot din același motiv.

Astfel, în afară de Rusia, principala piață pentru exportul de sisteme de supraveghere a devenit Asia Centrală. Pe traseul mega-proiectului Belt and Road Initiative menit să extindă influența Chinei în lume printr-o serie de proiecte de infrastructură de transport mărfuri și persoane, țările din regiune au ajuns să se uite către Beijing pentru a importa tehnologie de ultimă generație.

Statele care au importat sisteme integrate de supraveghere din China nu sunt multe la număr, dar au un numitor comun: absența democrației

În ultimii ani, Kârgâzstan, Tadjikistan, Uzbekistan și Kazahstan au început parteneriate cu firme chineze pentru a implementa sisteme de supraveghere în propriile capitale, pentru început.

Astfel, în Bișkek, capitala Kârgâzstanului, a apărut un nou centru de comandă al poliției ce controlează camerele de supraveghere din oraș. Echipamentele au fost furnizate gratis de către compania de stat China National Electronics Import and Export Corporation.

În același timp, Huawei a primit un 1 miliard de dolari din partea autorităților din Uzbekistan pentru a implementa un sistem de monitorizare a traficului în capitala Tașkent, iar compania chineză Hikvision furnizează tehnologie pentru mai multe orașe mari din Kazakhstan.

În Tadjikistan, 90% din infrastructura de telecomunicații este realizată cu echipamente Huawei. În plus, în Dușanbe, capitala țării, există un sistem de monitorizare a traficului realizat tot cu tehnologie chineză ce a redus semnificativ numărul de șoferi indisciplinați în trafic și, implicit, pe cel al accidentelor și victimelor.

Evident că nu toată tehnologia implementată este utilizată în scopuri benigne, mai ales într-o regiune unde regimurile autocrate se întrec în măsuri restrictive. Spre exemplu, în februarie 2020, guvernul din Tadjikistan a anunțat implementarea unui nou sistem ce strânge informații biometrice de la utilizatori pentru a le permite acestora să cumpere cartele SIM.

Lungul braț al Chinei amenință și lumea occidentală

Dictaturile viitorului vor fi hi-tech sau nu vor fi deloc. Pentru a ține sub control mari mase de oameni este nevoie de controlul informației și de supraveghere în masă, orice persoană fiind un posibil dizident și opozant al regimului.

Dar dictaturile nu limitează folosirea tehnologiei doar la propriile țări, ci se folosesc de ea pentru a destabiliza, supraveghea și chiar cenzura informațiile care apar pe internet inclusiv în țările occidentale. Rusia folosește o combinație de atacuri cu hackeri și mii de conturi de troli pentru a semăna confuzie și a dezbina societățile democratice; Arabia Saudită folosește tehnologia pentru a-și supraveghea de la distanță cetățenii, indiferent unde se află aceștia pe glob. Iar China a reușit să impună celor de la YouTube chiar cenzurarea unor expresii considerate a fi insulte la adresa Partidului Comunist Chinez, atunci când acestea apar scrise cu litere chinezești.

Postările pe social media făcute de cetățenii acestor țări care sunt rezidenți occidentali pot avea repercusiuni dure în viața reală. Practic, lungul braț al dictaturii se folosește astăzi de tehnologie și de interesele economice occidentale pentru a controla narative, a cenzura și a induce teamă în cei care ar putea să le amenințe interesele.

Pentru democrațiile fragile, tentația de a recurge la importuri de idei și tehnologii din China nu poate fi subestimat. Ungaria lui Viktor Orban și ale sale legături puternice cu Rusia și China, stat care s-a transformat sub ochii noștri dintr-o țară cu o democrație ce părea solidă, într-un stat autoritar în care oamenii sunt ridicați de poliție pentru comentarii pe social media, reprezintă un avertisment ce trebuie luat în seamă.

Inclusiv de România.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...