Luiza Popovici

Am petrecut o zi în Giurgiu pentru a descoperi ce are de oferit orașul din vecinătatea Capitalei și cum își petrec localnicii timpul, într-o după-amiază de weekend.   

Romania has immense geothermal potential, but underground water is used at minimal capacities, says Liviu Buzilă, a geomorphologist and professor at the Faculty of Geography at Babeș-Bolyai University in Cluj-Napoca, for PressOne.

România are un potențial  geotermal  imens, dar apa din subteran este folosită la capacități minime, spune pentru PressOne Liviu Buzilă, geomorfolog și profesor la Facultatea de Geografie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, din Cluj-Napoca. 

Poveștile tinerilor din centrele de plasament care pleacă din sistem fără resurse emoționale. Instituțiile menite să-i pregătească pentru viața de adult îi condamnă, de fapt, la marginalizare și izolare socială. 

Sorina are 21 de ani și și-a petrecut o mare parte din viață într-o casă de copii a statului din orașul Făgăras. Este considerată acum o tânără independentă, conform standardelor sistemului de protecție. Din punct de vedere financiar însă, își numără încă datoriile pe care le are lună de lună. Și nu vede vreo ieșire din această situație. 

Statul român nu-i ajută pe tinerii care ies din sistemul de plasament să-și gestioneze banii, dar se așteaptă ca ei să devină adulți funcționali.

PressOne atrage atenția că mii de tineri care părăsesc sistemul de plasament  din România nu știu să-și gestioneze banii. Confruntate cu această situație, autoritățile evită să-și asume vreo responsabilitate și arată tot spre tinerii din plasament. 

Aproximativ 10.300 de tineri se află sub măsura de protecție specială în centrele de plasament din România. Când părăsesc centrele și iau contact cu lumea reală, de cele mai multe ori, se lovesc de zid, chiar dacă statul le acordă diferite beneficii, pentru o perioadă de timp. Nimeni nu îi pregătește însă pentru adevăratele provocări pe care le au de înfruntat. 

În comuna Ucea din județul Brașov ar urma să se pună în funcțiune o stație de biogaz care să proceseze aproximativ 70 de tone de deșeuri pe zi. Acest scenariu a mobilizat recent localnicii să organizeze un referendum local pentru a opri investiția firmei de tratare a deșeurilor.

Studenții Facultății de Sociologie și Asistență Socială susțin că la cursuri profesorul Baltasiu ar avea o abordare „extremistă” și că vorbește adesea depreciativ despre rolul femeii în societate sau despre minoritățile sexuale. Personalități controversate, precum Mircea Vulcănescu, sunt date des exemplu și încadrate în categoria „eroilor naționali.”

„Pentru cancerul de sân poți să scapi fără niciun fel de operație, cu condiția să vii la noi și să nu fi fost deja operată”, promite un cuplu pe Tik Tok. Cei doi câștigă sume constante de bani din vulnerabilitatea celor cărora le promit soluții miraculoase, pentru probleme grave de sănătate. PressOne atrage din nou atenția asupra fenomenului falșilor terapeuți și a pericolelor pe care aceștia le pot reprezenta în societate. 

Departe de casă și izolați, de cele mai multe ori, de români lucrătorii străini stabiliți în România caută să se sprijine mai degrabă unii pe alții și să lege prietenii în comunitate.

În sectorul pe care îl conduce, Cristian Popescu Piedone este aproape idolatrizat de majoritatea celor care au stat de vorbă cu reporterii PressOne. Puțini reușesc însă să explice, concret și de ce îl prețuiesc atât de mult pe politicianul care acum țintește și mai sus: la Primăria Generală. 

Statul român emite anual milioane de vouchere, în special sociale, dar nu investește într-un sistem care să-i scoată pe cei expuși la sărăcie din situațiile dificile. Și tot prin instrumentul voucherelor guvernul acordă anumite privilegii bugetarilor, fără a se mai obosi să le măsoare și eficiența. În an electoral, „voucheriada” ia amploare. 

Sute de mii de oameni în fotoliu rulant se confruntă cu un sistem disfuncțional și cu o țară stricată, atunci când vor să muncească. Opțiunile lor sunt extrem de limitate, veniturile insuficiente pentru acoperirea tuturor costurilor logistice, iar România rămâne un loc spațiilor publice neadaptate pentru acest segment vulnerabil din populație.