Agenția Națională Antidrog postează date false pe propriul site despre vârsta medie de debut a consumului de droguri în România pentru a genera panică. Foto: Photographerlondon | Dreamstime.com

Agenția Națională Antidrog postează date false pe propriul site despre vârsta medie de debut a consumului de droguri în România pentru a genera panică. Foto: Photographerlondon | Dreamstime.com
02/04/2025
Informații false despre consumul de droguri, răspândite de Agenția Națională Antidrog și folosite pentru motivarea unor legi. PressOne a cerut clarificări, datele au fost retrase
Agenția Națională Antidrog postează date false pe propriul site despre vârsta medie de debut a consumului de droguri în România pentru a genera panică.
- Instituția acum reorganizată în Agenţia Naţională pentru Coordonare şi Politici în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor (ANCPDDA) susține, într-o secțiune denumită „știați că” de pe vechea interfață a site-ului, că, vârsta medie de debut a consumului de droguri ilicite este de 13 ani, în România.
- În realitate, vârsta medie de debut în consumul substanțelor interzise este de 21,4 ani, potrivit informațiilor oficiale.
- PressOne a cerut justificări Agenția Naționale Antidrog pentru informațiile false postate pe site-ul propriu. Instituția susține că sunt postate „în scop preventiv”.
- Vlad Zaha, specialist în politicile publice din domeniul drogurilor, atrage atenția la PressOne că, într-un scenariu în care vârsta medie de debut a consumului de droguri ar fi fost 13 ani, România ar fi țara cu cea mai mică medie de vârstă din lume pentru debut.
- Într-un plan mai larg, discursul despre consumul de droguri este preluat și amplificat de site-uri de presă și instituții media, precum și de reprezentanții instituției, respectiv Ramona Dabija, directoarea ANA.
- Sub același pretext, al unui presupus debut timpuriu al consumului, a fost justificată și o inițiativă legislativă recent adoptată, care are potențialul chiar să stârnească curiozitatea adolescenților pentru substanțele interzise, explică specialistul la PressOne.
„Știați că”: vârsta medie de debut a consumului de droguri NU este la 13 ani
De la începutul anului, Agenţia Naţională Antidrog (ANA), aflată, în trecut, în subordinea Ministerului Apărării de Interne a fost desființată. Atribuțiile sale sunt preluate de o nouă instituție, respectiv Agenţia Naţională pentru Coordonare şi Politici în Domeniul Drogurilor şi Adicţiilor (ANCPDDA), care se află acum sub coordonarea Ministerului Sănătății.
La finalul lunii martie, Agenția Națională Antidrog avea pe interfața veche a site-ului, aflat acum în mentenanță, o casetă denumită „Știați că”, în care erau enumerate statistici despre comportamentul de consum al substanțelor interzise și vârsta medie de debut pentru consumul de droguri în România.
„Vârsta medie de debut în consumul de droguri ilicite este 13 ani, iar dacă ne referim la alcool și tutun, vârsta este de 10 ani”, se arată în una din secțiunile site-ului.
La finalul lunii martie, Agenția Națională Antidrog avea pe interfața veche a site-ului, aflat acum în mentenanță, o casetă denumită „Știați că”, în care erau enumerate statistici despre comportamentul de consum al substanțelor interzise și vârsta medie de debut pentru consumul de droguri în România. Foto: PressOne
Vlad Zaha, criminolog și expert în politicile publice privind consumul de droguri, explică la PressOne, confuzia instituției în terminologia de specialitate.
„S-a confundat, după părerea mea, voit, cea mai mică vârstă de consum, adică cazul unic, singular, în care un copil ajunge la urgențe din cauza substanțelor, cu vârsta medie.”
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!
Adică, anual există un caz în care un copil în vârstă de 12-13 ani ajunge la urgențe din cauza substanțelor sau a alcoolului și asta se numește cea mai mică vârstă de consum, adică cazul excepție, care se întâmplă din greșeală.
Vlad Zaha rectifică informația falsă răspândită de Agenția Națională Antidrog. „Vârsta medie de debut a consumului înseamnă, practic, la ce vârstă încep românii să consume substanța. Nu se referă la care e cea mai mică vârstă sau la cel mai tânăr român care a ajuns la spital. În România vârsta medie de debut a consumului este de 21,4 ani.”
Acum, interfața site-ului instituției nu mai este disponibilă cu caseta inițială denumită „știați că”, din cauza lucrărilor de mentenanță pentru redenumirea instituției. Valoarea totală a actualizării site-ului este de 268.907 de lei, potrivit unui răspuns oficial transmis redacției.
PressOne a cerut explicații de la ANA
Într-un demers PressOne, redacția a cerut explicații Agenției Naționale Antidrog și i-a solicitat instituției studiile și datele concrete pe care se bazează informația prezentată pe site-ul instituției.
Ce înseamnă „alianța militară” dintre Ungaria, stat NATO și Serbia și de ce ar trebui să se îngrijoreze România
Ungaria, stat NATO, a încheiat zilele trecute „o alianță militară” cu Serbia. România pare astfel, la prima vedere, prinsă într-o amplă mișcare de învăluire.
Comandamentul „Vlad Țepeș” și Marian Motocu au făcut pui: „Ordinul Mihai Viteazul”, organizația unui IT-ist antisemit din Târgoviște care anunță sub ochii autorităților că a început „operațiunea de eliberare a țării de sub ocupație”
PressOne vă prezintă povestea unui IT-ist antisemit din Târgoviște care se laudă că a început „operațiunea de eliberare a țării de sub ocupație”. Bărbatul are legături cu Marian Motocu și Comandamentul „Vlad Țepeș”.
Agenția Națională Antidrog nu-și asumă greșeala, din contră, susține că informația e listată pe site-ul oficial al instituției „preventiv”, deși nu are la bază un studiu realizat pe un eșantion reprezentativ.
„Informaţia la care face referire întrebarea dvs. are la bază un studiu pilot realizat de specialiştii Agenţiei Naţionale Antidrog pe lotul de subiecţi înscrişi în programul „Safe Space”. Acest program se adresează minorilor şi a fost dezvoltat de Agenţia Naţională Antidrog începând cu anul 2023. Întrucât a rezultat în urma unui studiu pilot, care nu a fost realizat pe un eşantion reprezentativ, informaţia a fost introdusă la rubrica „Ştiai că?” cu scop preventiv”, se arată în răspunsul oficial.
„Nu previne nimic. Eventual previne informațiile oneste și veridice și previne informarea corectă a oamenilor. Este o prevenție din aceea cum nu trebuie făcută, adică de injectare de dezinformări și de minciuni în discursul public, cu scopul de a genera panică, frică, reacții exagerate, bazate pe informații false sau exagerate”, explică Vlad Zaha.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
După ce PressOne a cerut instituției să justifice cifrele, Autoritatea Națională Antidrog a modificat informația pe site, fără să comunice public că a greșit. Mai multe instituții media au preluat apoi informația falsă.
După ce PressOne a cerut instituției să justifice cifrele, Autoritatea Națională Antidrog a modificat informația pe site, fără să comunice public că a greșit. Foto: PressOne
„Au fost prinsi cu minciuna și-au modificat tacit fără să mai adreseze zecile, poate sutele de articole și știri în care minciunea lor inițială este încă prezentă și invocată în continuu. În plus, tocmai a trecut o lege care este fundamentată în expoziția de motive pe această minciună.”
Cum se aplică prevenția în România prin legi care pleacă de la date false
La finalul lunii martie, Legea audiovizualului a fost modificată printr-un proiect de lege inițiat în 2023, care impune Consiliului Național al Audiovizualului (CNA) obligația de a derula, prin intermediul radiodifuzorilor și a televiziunilor, campanii lunare de informare publică despre riscurile consumului și traficului de droguri, precum și despre traficul de persoane.
Motivarea proiectului de lege conține aceeași informație falsă promovată anterior de Agenția Națională Antidrog (ANA), potrivit căreia vârsta medie de debut a consumului de droguri în România ar fi de 13 ani. Mai mult, legea include ca publicul țintă al acestor campanii și copiii de la vârsta de 10 ani, o măsură care contrazice recomandările experților în prevenirea consumului de substanțe.
Vârsta medie de debut pentru consumul de droguri în alte state din Europa și Statele Unite ale Americii. Foto: PressOne
Astfel, potrivit legii proaspăt promulgate, „Consiliul inițiază discuții cu radiodifuzorii în vederea pregătirii carnpaniei de informare publică și selectează posturile de radio şi de televiziune aflate în jurisdicţia României care dețin licentă audiovizuală si au avut în structura de programe emisiuni informative, culturale și educative de interes public, în ordinea audienţei pentru publicul țintă, cu vârste între 10 și 50 de ani.”
Vlad Zaha atrage atenția asupra consecințelor extinderii campaniilor de informare publică și pentru copiii mai mici de 14 ani.
„Ce știm cu siguranță în criminologie este că mai devreme de vârsta de 14 ani nu trebuie să vorbești despre substanțe sau droguri, în moduri moralizatoare și sperietoare, cum va fi practic obligat acum orice post de televiziune și de radio să facă, pentru că pur și simplu vei trezi interesul pentru acestea. Nicăieri în lume nu există campanii de prevenție pentru copiii de 10 ani. Orice visual, auditiv, în care se menționează numele de substanțe, pericole, scene teribile, va genera doar interes pentru aceste substanțe psihoactive”, explică Zaha.
„Internare nevoluntară” și „butonul roșu”, măsuri antidrog propuse de statul român
Folosirea distorsionată a datelor despre consumul de droguri în România nu doar că dezinformează publicul, dar generează și politici ineficiente sau chiar riscante, care agravează problema pe termen lung.
În loc să abordeze cauzele reale, cum ar fi traficul de droguri de mare risc care tranzitează România, statul român insistă să pedepsească consumatorii, folosind măsuri punitive fără fundament științific.
Printre inițiativele legislative recente se numără și propunerea de internare nevoluntară a consumatorilor de droguri, „pentru protecția acestora și a celor din jur”, precum și controversatul „buton roșu” în școli, anunțat de ministrul Educației, Daniel David, ca reacție la un presupus „trafic de droguri” în rândul elevilor.
„Este o exagerare din nou, pur și simplu creează un fel de psihoză publică că România ar fi țara din lume cu cea mai redusă vârstă de începerea consumului. Chiar cu 4-5 ani mai mică decât Statele Unite ale Americii”, afirmă la PressOne Vlad Zaha, criminolog și specialist în domeniul consumului de droguri.

Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this