Ioana Epure
Director editorial
Cu peste 15 ani de experiență în reportaj, fotografie, coordonare editorială și proiecte transfrontaliere, Ioana scrie despre societate, migrație și transformări sociale, iar în paralel este doctorandă în antropologie la Universitatea Panteion din Atena, unde cercetează migrația și dinamica transformărilor urbane din capitala Greciei. Poartă multe pălării: de reporter, de fotograf, de călător. A trecut prin presa scrisă, radio și televiziune, dar în spatele tuturor mișcărilor ei aparent haotice stă aceeași curiozitate, care o face deopotrivă să umble cu aparatul foto de gât prin sate africane de vrăjitoare sau prin stepa mongolă, cât și să întrebe oamenii obișnuiți de pe stradă: „de ce îți e cel mai frică?” Ioana descoperit într-o zi că scrisul este singurul mod în care poate trăi, măcar pentru câteva minute, în pielea altor oameni - și de atunci nu mai poate face altceva.
București vs Atena. Între fantezii însorite și izmene care țin de cald
În general, în țări mediteraneene precum Grecia, iernile erau oricum dificile, chiar dacă, din România, un sezon rece cu temperaturi de +10-12 grade afară poate părea ușor de trecut. Experiența ultimilor doi ani de viață în Atena m-a făcut să înțeleg că acolo unde nu există resurse sau unde infrastructura e veche și ignorată de autorități, nu pot exista decât probleme. Indiferent de tipul de climă.
Louisiana de Świsłocz. La granița dintre Polonia și Belarus, criza migrației continuă neobservată (reportaj)
Am fost la granița dintre Polonia și Belarus ca să vedem cum e pentru migranții africani să se ascundă de poliția de frontieră în pădurea de molizi, prin zăpadă.
Frontex: "We have nothing to do with the vote on Romania's admission into the Schengen space. We are not the source of the data" | Correspondence from Warsaw
How can a member state determine exactly by which route asylum seekers arrived in the country? PressOne reporters asked Piotr Świtalski, Frontex spokesperson.
Frontex pentru PressOne: „Nu avem legătură cu votul privind aderarea României la Schengen. Nu suntem noi sursa datelor” | Corespondență din Varșovia
Cum poate un stat membru să determine cu exactitate pe ce rută au venit migranții solicitanți de azil în țara respectivă? - l-au întrebat reporterii PressOne pe Piotr Świtalski, purtătorul de cuvânt al Frontex.
Iranian Women Living in Romania: "Any woman can be arrested by the morality police. They can beat you to death"
More than 3000 km away, in Romania, the Iranians living here are terrified for the safety of their families and friends back home. And for the women, it's even more painful: here they have found freedom, but they have never forgotten what an encounter with the morality police means and how hard it is to be a woman in a theocratic dictatorship.
Mărturiile femeilor din Iran stabilite în România: “Orice femeie poate fi arestată de poliția moravurilor. Te pot bate până la moarte”
De la peste 3000 de km distanță, din România, iranienii stabiliți aici trăiesc, îngroziți, teama pentru siguranța celor rămași acasă, pentru familii și prieteni. Iar pentru femei totul este și mai dureros: aici au găsit libertate, dar n-au uitat nicio clipă ce înseamnă o întâlnire cu poliția moravurilor și cât de greu este să fii femeie într-o dictatură teocrată.
„O cameră cu un veceu”. Cum trăiesc, de fapt, oamenii cărora li s-au promis locuințele sociale din Prelungirea Ghencea, care încă nu există
Repartițiile din Prelungirea Ghencea, din septembrie 2020, au fost doar o mutare finală pe tabla campaniei electorale pentru Gabriela Firea. Acum sunt un ghimpe în coasta lui Nicușor Dan, care de doi ani s-a confruntat cu numeroase proteste ale familiilor cărora li s-a promis pielea ursului din pădure, un apartament într-un bloc care e terminat abia pe jumătate.
7 ani de PressOne. Ce am reușit să construim împreună în ultimul an și ce planuri de viitor avem
De 7 ani scriem meticulos despre cele mai importante probleme ale României, încercând să redăm românilor încrederea în ei. Nu e ușor, ba chiar dimpotrivă. Dar nu putem reuși fără ajutorul vostru!
Născut în Turkmenistan, a trăit în Ucraina, acum e refugiat în România. Cum e s-o iei de la capăt într-o țară străină la 86 de ani
Povestea unul refugiat ucrainean de 86 de ani, profesor, doctor și chirurg oncolog, care a trebuit să părăsească Kievul din cauza războiului, iar acum locuiește într-un sat din Maramureș.
Case la țară, apartamente de vacanță și o fermă cu lei. Ce cazări le propun unii români refugiaților ucraineni
Am vrut să aflăm peste ce tip de cazări dau ucrainenii care își caută o locuință în România. Sub pretextul că ne interesăm pentru niște prieteni din Ucraina (două mame și doi copii), am sunat mai mulți proprietari și am urmărit timp de mai multe săptămâni ofertele de pe Facebook și de pe OLX.
Reportaj. „Au venit 28, 28 trebuie să se întoarcă”. O zi cu pompierii români care sting incendiile din Atena
România a trimis în această vară primii 28 de pompieri în Atena, pentru a asista statul elen în prevenirea și stingerea incendiilor. Așa arată o zi din viața lor.
The Migrants Nobody Wants, Stranded Between Turkey and Greece: "In the sea you don't know if you are dead or you are alive"
We patrolled for four days together with the Turkish Coast Guard Command in the strait between Çeşme, Turkey, and the island of Chios, Greece.
„Când ești pe mare, nu știi dacă mori sau trăiești.” Cum funcționează ping-pong-ul cu oameni de la frontierele Uniunii Europene
Am patrulat timp de patru zile împreună cu Comandamentul Gărzii de Coastă Turce, în strâmtoarea dintre Ceșme, Turcia, și insula Chios, din Grecia.
Purgatoriul semnăturii electronice în România. „Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”
Radu Burnete, Director Executiv Confederația Patronală Concordia, Mihai Matei, Președinte ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) și vicepreședinte Confederația Patronală Concordia și Edward Alexandru Cretescu, Business Consultant, explică pentru PressOne de ce este important ca legea să fie pusă în acord cu cadrul de reglementare european și cum ar schimba acest lucru viețile românilor, care ar putea, în acest fel, să stea la mai puține cozi și să facă mai puține drumuri în relația cu instituțiile statului - și nu numai.
Noua resetare, dictatura sanitară globală și interzicerea sexului. Cum explică teoriile conspirației variola maimuței și cine le promovează în România
Încă trei țări raportează cazuri de variola maimuței, în vreme ce Organizația Mondială a Sănătății (OMS) le cere oamenilor să rămână calmi. Între timp, pe rețelele de socializare au apărut deja teorii și interpretări ale virusului, chiar dacă medicii și ceilalți experți au explicat deja că nu se poate face nicio legătură între variola maimuței și Covid-19 și că virusul se transmite doar în anumite condiții, indiferent de orientarea sexuală a pacienților.