Exercițiu de simulare a unui cutremur major în București, sâmbătă, 13 octombrie 2018. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

„Ghidul bucureșteanului întors din diaspora”. Cu ce se mai ocupă Direcția Situații de Urgență din Primăria Capitalei

„Urgența înseamnă un eveniment sau o situație iminentă care constituie un pericol de proporții pentru oameni și proprietăți, din cauza unor dezastre naturale, boli sau alte riscuri sanitare, accidente sau acte umane, intenționate sau nu.”

Așa începe Planul de Răspuns la Urgențe, propus de Primăria Londrei cetățenilor săi încă din perioada 2014-2016. Strategia de aproape 50 de pagini stabilește clar contextul, felul în care se face intervenția, în funcție de tipul urgenței, dar și cine ce responsabilități are. Și nu este singurul document de acest fel pe baza căruia lucrează specialiștii și funcționarii publici britanici, din cadrul direcției care se ocupă cu managementul unor astfel de situații. 

La București, aceeași instituție se zbate în subfinanțare cronică an de an și nu reușește nici măcar parțial să-și îndeplinească scopul. Și dacă asta nu e de ajuns, tot la București, orice pregătire pentru dezastre e împinsă mai încolo de „Ghidul bucureșteanului întors din diaspora”, pentru că, de fapt, Direcția pentru Situații de Urgență din cadrul Primăriei Capitalei se ocupă și de serviciul de statistică, dar și de servicii pentru românii plecați peste granițe.

PressOne a întrebat Primăria Municipiului București de ce. 


Motocoasă, motofierăstrău cu lanț și ambulanțe. Șosete, căciuli de iarnă și bocanci. Plasă de insecte pentru geamuri și uși. Produse antiparazitare. 800 de curele de piele. Sunt doar câteva dintre achizițiile realizate din 2018 încoace de către Direcția Generală Situații de Urgență, Statistici și Strategii din cadrul Primăriei Municipiului București. 

O direcție subfinanțată cronic, conform datelor trimise către PressOne de către instituție: 

BUGETELE MINUSCULE ALE DGSUSS ÎN ULTIMII 4 ANI
ACHIZIȚII DESFĂȘURATE ÎN ANUL 2018
 - Buget propus - 127.436.000 lei cu TVA
- Buget aprobat - 90.161.000 lei cu TVA 
 - Buget executat - 6.080.462,47 lei cu TVA
ACHIZIȚII DESFĂȘURATE ÎN ANUL 2019
- Buget propus - 82.907.000 lei cu TVA
- Buget aprobat - 59.670.000 lei cu TVA 
- Buget executat - 51.459.021,69 lei cu TVA
ACHIZIȚII DESFĂȘURATE ÎN ANUL 2020
- Buget propus - 44.683.000 lei cu TVA
- Buget aprobat - 16.061.000 lei cu TVA 
- Buget executat - 606.874,01 lei cu TVA
ACHIZIȚII DESFĂȘURATE ÎN ANUL 2021
- Buget propus - 65.324.000 lei cu TVA
- Buget aprobat - 2.518.000 lei cu TVA 
- Buget executat - 891.853,13 lei cu TVA

Cu excepția anului 2019, când pentru achiziția a 106 ambulanțe s-a aprobat un buget de aproximativ 70% din cel solicitat, Direcția responsabilă de răspunsul Primăriei Municipiului București la o eventuală situație de urgență a primit și sume de 73 de ori mai mici decât a cerut.

Cu ce se ocupă, de fapt, Direcția Generală Situații de Urgență, Statistici și Strategii? 

Conform regulamentului de organizare și funcționare, direcția e o combinație eclectică de atribuții de coordonare a activităților „privind integrarea multiculturală a propriilor cetățeni cu trecut migrant”, de management a măsurilor de protecție civilă și gestionare a situațiilor de urgență pe teritoriul Municipiului București, dar, în același timp, e responsabilă și de elaborarea strategiei de dezvoltare a acestuia. 

Asta deoarece are în subordine mai multe servicii și structuri. Una dintre ele este Serviciul de Integrare Multiculturală, care e responsabil inclusiv de activitățile privind integrarea multiculturală a cetățenilor străini care locuiesc în România. 

O a doua este Direcția de Înzestrare Materială și Situații de Urgență, care, împreună cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti – Ilfov „asigură realizarea managementului măsurilor de protecție civilă şi gestionarea situațiilor de urgență pe teritoriul Municipiului Bucureşti” și care e responsabilă, spre exemplu, de întreținerea și repararea alarmelor din gestiunea primăriei sau de organizarea adăpostirii populației în taberele de sinistrați din administrare. 

Și tot în subordinea Direcției Situații de Urgență este și Direcția Statistici și Strategii, responsabilă, printre altele, de culegerea și prelucrarea informațiilor cu privire la Municipiul București, pe baza cărora se construiesc, teoretic, „strategiile de dezvoltare şi prognozele”. 

Ce face, de fapt, Direcția Generală Situații de Urgență din cadrul PMB în cazul unei urgențe? 

Pe hârtie, nu mare lucru. Conform unei Ordonanțe de Urgență din 2016, din vremea Guvernului post-Colectiv Cioloș, urgențele sunt, în majoritatea cazurilor, gestionate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență. 

Sau mai precis, în cazul Municipiului București, de ISU-București Ilfov. 

Reprezentanții ISU și ISU-BIF confirmă, pentru PressOne, că vocea unică, cea care comunică în cazul unei situații de urgență la nivelul municipiului, vine de la ISU-BIF. 

Bineînțeles că orice situație de urgență care are loc se discută la nivelul direcției municipale, care are, bineînțeles, reprezentanți și de la ISU-BIF. Și atunci ISU-BIF iese cu o precizare sau cu un comunicat, depinde de situație”, adaugă aceștia.  

În această structură, însă, conform ordonanței, Comitetele Județene pentru Situații de Urgență au, cu puține excepții, rol de „autoritate responsabilă cu rol secundar”.  

Nu se specifică exact cum stau lucrurile în cazul Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, al cărei președinte e Prefectul Municipiului Bucureşti și care îi are, ca vicepreședinți, pe primarul general și pe inspectorul şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă București-Ilfov. 

Acest rol secundar e confirmat și de Primăria Municipiului București, într-un răspuns către PressOne, în care precizează că atribuțiile sale, în acest caz, ar fi mai degrabă de execuție.  

Primăria Municipiului București este o structură suport pentru Comitetul Municipiului București pentru Situații de Urgență, cât și pentru alte structuri profesioniste de intervenție conform HG nr. 557/03.08.2016 privind managementul tipurilor de risc. Atribuțiile PMB rezultă din calitatea de membru în cadrul CMBSU și implică ducerea la îndeplinire a hotărârilor acestui Comitet, precum și legislația în vigoare.

Cert este că, deși primarul este membru al acestui Comitet, Direcția Situații de Urgență, Statistici și Strategii nu are, oficial, nici măcar un reprezentant în această structură

Bărci gonflabile, rostogolite în planurile de investiții de la un an la altul 

Probabil că la o nouă organigramă, această direcție va trece printr-un proces de reorganizare. Nu neapărat la nivel de număr de posturi, cât o regândire a funcționalităților din direcție și dintre serviciile ei”, precizează pentru PressOne Horia Tomescu, viceprimar al Capitalei, referindu-se la combinația bizară de atribuții pe care le are această instituție.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Recunoaște și el că direcția e subfinanțată și că, de la un an la altul, pe lista de investiții propusă la începutul anului, apar achiziții precum bărci gonflabile, pături și alte materiale necesare într-o intervenție, care se rostogolesc de la un an la altul și nu sunt cumpărate niciodată. 

Horia Tomescu, viceprimar al Capitalei. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Revizia ascensoarelor de la Arena Națională – folosită, în acest moment, ca centru pentru refugiați ucraineni – a fost propusă și în 2021, spre exemplu. Nu s-a realizat nici până astăzi.  

Însă viceprimarul susține că problema este legislația, care nu precizează foarte clar cine și ce anume ar trebui să cumpere pentru gestionarea unor situații de urgență, inclusiv una care ar presupune un număr mare de sinistrați:

Mie nu îmi este clar dacă este obligația noastră legală sau nu, dar celelalte instituții care au atribuții pe situații de urgență stau și mai prost financiar decât Primăria Municipiului București și atunci există o înțelegere între instituții de a cumpăra împreună, deși nu are primăria neapărat obligația legală de a cumpăra ea. Pentru că până la urmă se reduce la financiar, cine plătește. (…) Cadrul legislativ din spate nu este foarte bine definit. Evident că trebuie adusă mai multă claritate în cine se ocupă de ce și cine coordonează ce într-o situație de urgență.

Sunt însă câteva lucruri importante care țin de atribuțiile acestei direcții. Spre exemplu, sistemul de alarmare care aparține Primăriei Municipiului București ar trebui modernizat, spun surse din instituție, pentru că este vechi. 

De altfel, modernizarea acestuia se află și în Programul Anual de Achiziții Publice 2022 și este estimată la 2,6 milioane de lei. La fel și începerea reabilitării unui imobil „pentru preluarea sinistraților în cazul calamităților”, care poate servi și drept centru pentru activități culturale sau sportive de pe Calea 13 Septembrie 192, cu un contract estimat la 200.000 de lei.  

La asta se adaugă și o serie de servicii întreținere și reparare a generatoarelor electrice aflate în dotarea taberelor de sinistrați (12 în total), piese de schimb pentru ascensoarele aflate în dotarea Stadionului Arena Națională sau baterii pentru generatoarele din Centrul Municipal pentru Situații de Urgență. 

În interiorul aceleiași direcții sunt doi lupi: unul care cere modernizarea sistemului de alarmare din București și unul care cere „Ghidul bucureșteanului întors din diaspora”. Pe care dintre ei îl hrănim? 

Faptul că Direcția Situații de Urgență adună la un loc și serviciul de statistică, dar și servicii pentru românii din diaspora complică și mai tare lucrurile, mai ales când se lucrează cu un buget limitat. 

În timp ce un potențial centru de sinistrați (care acum ar putea fi util pentru găzduirea refugiaților) rămâne nerenovat de la un an la altul, direcția trebuie să includă în planul de achiziții și lucruri precum „servicii de promovare în mediul online a «Ghidului bucureștenilor întorși din diaspora» sau care doresc să se întoarcă temporar din diaspora»”, în valoare de 120.000 de lei, sau servicii de tipărire a pliantului de promovare a activității Biroului Politici și Strategii pentru Diaspora (BPSD). 

Pe aceeași listă se află și o serie de șase studii, în valoare totală de 770.000 de lei, precum „Prognoza dezvoltării serviciilor publice și a protecției mediului în Municipiul București”, „Studiu cercetare sociologică «Prioritățile cetățenilor reflectate în proiectele majore de dezvoltare a Municipiului București»” sau „Servicii de studii de piaţă, sondaje şi statistici privind actualizarea și implementarea Strategiei culturale a Municipiului București”. 

Conform unui răspuns trimis către PressOne de Primăria Municipiului București, Ghidul bucureștenilor întorși din diaspora se află deja în circuitul de avizare, are 100 de pagini, va apărea pe site-ul pmb.ro și cuprinde informații „de interes pentru cetățenii bucureșteni care aleg să se reîntoarcă în țară” cu privire la găsirea unui loc de muncă sau drepturile, serviciile și beneficiile oferite de către statul român. 

Motivarea direcției pentru necesitatea acestui ghid? Pandemia. 

Având în vedere condițiile sociale special generate de pandemia Covid-19, situație în care mulți cetățeni bucureșteni au fost nevoiți să se întoarcă din diaspora, personalul din cadrul Biroului Politici și Strategii pentru Diaspora a întreprins o amplă activitate de documentare pentru identificarea a cât mai multor tipuri de informații utile oricărui cetățean la reîntoarcerea în țară, pentru reintegrarea în societatea românească (…).

Primăria Municipiului București, pentru PressOne

În răspunsul Primăriei nu este precizat, însă, câtor potențiali cetățeni li se adresează acest ghid. Cert este că el există. Și că cineva va trebui să plătească pentru el. 

Problema este cine este de fapt responsabil pentru achiziția de materiale pentru situațiile de urgență”, mai spune Horia Tomescu.

Noi avem un adăpost sub Stadionul Național, unde am pus paturile pliante pe care le-ați văzut și la Romexpo – sunt de la această direcție paturile respective – și pături. Mai sunt adăposturi în fiecare sector, câte o sală de sport, și există o zonă de depozitare tot pentru situații de urgență. Fiecare sector are câte o sală unde sunt depozitate aceste paturi și pături pregătită pentru o eventuală situație de urgență.

Însă în ceea ce privește împărțirea banilor, atunci când ei există, lucrurile sunt ceva mai neclare.

Totul e în pixul primarului, ce se realizează de facto”, a mai precizat pentru PressOne Horia Tomescu, referindu-se la listele de de investiții propuse de fiecare direcție prin Programul Anual de Achiziții Publice. „Unele sunt în planul de achiziții de ani de zile. Fiecare direcție vine cu propuneri și primarul decide ce se bugetează și ce se execută.

O turtă mică împărțită la multe guri din aceeași instituție

Conform viceprimarului Horia Tomescu, însă, la sfârșitul zilei de fapt bătaia se dă pe niște sume semnificativ mai mici decât ar fi necesare. 

După ce plătim subvenția la fermieri și la transportul în comun, după ce plătim salariile, tragem linie și zicem, rămânem cu atâta și zicem, ce facem cu atâta ăsta… care nu e foarte mult. Cele două subvenții mănâncă foarte mult din execuția bugetară, din banii pe care îi avem de facto, și odată cu scumpirea gazului și cu scumpirea motorinei, anul acesta lucrurile sunt și mai dure pentru noi”, adaugă el. 

În ceea ce privește investițiile necesare, viceprimarul consideră că prioritare ar fi o mai bună dotare a municipalității pentru eventualitatea unei situații de urgență, la un loc cu renovarea halei din Calea 13 Septembrie, care poate servi drept sală de sport comunitară în vremuri normale și ca adăpost sau centru pentru refugiați, atâta timp cât invazia Rusiei în Ucraina  va continua. 

La asta se adaugă mentenanța dotărilor aflate deja în sediul Comitetului aflat la Cotroceni care ar suferi, de asemenea, și de o lipsă de personal. 

Ne place sau nu, în lipsa unui cadru legal mai clar, în cazul unei situații de urgență majoră în București, strategia s-ar putea stabili, în ultimă instanță, la mica înțelegere între instituții. 

La urma urmei, adaugă Horia Tomescu, „politicienii sunt trecători, iar relațiile dintre instituții se fac la nivel de funcționari publici”.


Până la publicarea acestui articol, Cătălin Ion Zoican, Director General al Direcției Situații de Urgență, Statistici și Strategii din cadrul Primăriei Municipiului București nu a răspuns la solicitarea PressOne de a comenta cu privire la această situație.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...