Purgatoriul semnăturii electronice în România. „Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”

Ioana Epure

Director editorial

Mălina Gîndu

Reporter

Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, una dintre cele mai importante elemente ale digitalizării României, împlinește, în luna iulie 2022, 21 de ani.

Acum 21 de ani nu existau încă Wikipedia, Facebook, Gmail, Uber sau primul iPhone, pe urmașul căruia poate urmărești acest video. Tehnologia a evoluat, însă nu și legea semnăturii electronice.

Dintre cele trei tipuri existente de semnătură (simplă, avansată și calificată), legea română nu recunoaște încă decât semnătura electronică calificată, care este și cea mai scumpă și mai puțin accesibilă românilor.

Mai mult, legea nu a fost, în toți acești ani, armonizată cu legislația europeană, regulamentul UE nr. 910/2014 privind identificarea electronică (Regulamentul eIDAS).

Acest regulament este aplicabil în România din 2016 și prevede că poate fi recunoscută valoarea juridică a semnăturilor electronice simple și avansate, nu numai a semnăturii electronice calificate. Dar legea română nu a ținut pasul cu normele europene, iar efectul asupra economiei este unul negativ.

„Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”.

Radu Burnete, Director Executiv Confederația Patronală Concordia, Mihai Matei, Președinte ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) și vicepreședinte Confederația Patronală Concordia și Edward Alexandru Cretescu, Business Consultant, explică pentru PressOne de ce este important ca legea să fie pusă în acord cu cadrul de reglementare european și cum ar schimba acest lucru viețile românilor, care ar putea, în acest fel, să stea la mai puține cozi și să facă mai puține drumuri în relația cu instituțiile statului - și nu numai.

Dar este esențial ca oamenii să știe care sunt tipurile de semnături digitale și ce pot face, conform legii din România, cu ele:

Un material realizat cu sprijinul Confederației Patronale Concordia.

Ce păstrăm și ce schimbăm în rețetele vechi? Gărâna, între amintirea gulașului de la primele ediții ale festivalui de jazz și mâncărurile gătite astăzi

La Gărâna, căutarea rețetei gulașului de la primele ediții ale festivalului de jazz deschide o discuție despre păstrarea gusturilor și a amintirilor locului. Aceste povești și demonstrații culinare pot fi urmărite în cele două părți ale documentarului „Amintiri Gustoase” dedicate Gărânei, pe canalul de YouTube al platformei.

Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”

„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.