Purgatoriul semnăturii electronice în România. „Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”

Mălina Gîndu

Reporter

Ioana Epure

Director editorial

Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, una dintre cele mai importante elemente ale digitalizării României, împlinește, în luna iulie 2022, 21 de ani.

Acum 21 de ani nu existau încă Wikipedia, Facebook, Gmail, Uber sau primul iPhone, pe urmașul căruia poate urmărești acest video. Tehnologia a evoluat, însă nu și legea semnăturii electronice.

Dintre cele trei tipuri existente de semnătură (simplă, avansată și calificată), legea română nu recunoaște încă decât semnătura electronică calificată, care este și cea mai scumpă și mai puțin accesibilă românilor.

Mai mult, legea nu a fost, în toți acești ani, armonizată cu legislația europeană, regulamentul UE nr. 910/2014 privind identificarea electronică (Regulamentul eIDAS).

Acest regulament este aplicabil în România din 2016 și prevede că poate fi recunoscută valoarea juridică a semnăturilor electronice simple și avansate, nu numai a semnăturii electronice calificate. Dar legea română nu a ținut pasul cu normele europene, iar efectul asupra economiei este unul negativ.

„Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”.

Radu Burnete, Director Executiv Confederația Patronală Concordia, Mihai Matei, Președinte ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) și vicepreședinte Confederația Patronală Concordia și Edward Alexandru Cretescu, Business Consultant, explică pentru PressOne de ce este important ca legea să fie pusă în acord cu cadrul de reglementare european și cum ar schimba acest lucru viețile românilor, care ar putea, în acest fel, să stea la mai puține cozi și să facă mai puține drumuri în relația cu instituțiile statului - și nu numai.

Dar este esențial ca oamenii să știe care sunt tipurile de semnături digitale și ce pot face, conform legii din România, cu ele:

Un material realizat cu sprijinul Confederației Patronale Concordia.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€