Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt CuriosAjută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
DoneazăPentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.
Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.
Purgatoriul semnăturii electronice în România. „Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”
Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, una dintre cele mai importante elemente ale digitalizării României, împlinește, în luna iulie 2022, 21 de ani.
Acum 21 de ani nu existau încă Wikipedia, Facebook, Gmail, Uber sau primul iPhone, pe urmașul căruia poate urmărești acest video. Tehnologia a evoluat, însă nu și legea semnăturii electronice.
Dintre cele trei tipuri existente de semnătură (simplă, avansată și calificată), legea română nu recunoaște încă decât semnătura electronică calificată, care este și cea mai scumpă și mai puțin accesibilă românilor.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curiosMai mult, legea nu a fost, în toți acești ani, armonizată cu legislația europeană, regulamentul UE nr. 910/2014 privind identificarea electronică (Regulamentul eIDAS).
Acest regulament este aplicabil în România din 2016 și prevede că poate fi recunoscută valoarea juridică a semnăturilor electronice simple și avansate, nu numai a semnăturii electronice calificate. Dar legea română nu a ținut pasul cu normele europene, iar efectul asupra economiei este unul negativ.
„Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”.
Radu Burnete, Director Executiv Confederația Patronală Concordia, Mihai Matei, Președinte ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) și vicepreședinte Confederația Patronală Concordia și Edward Alexandru Cretescu, Business Consultant, explică pentru PressOne de ce este important ca legea să fie pusă în acord cu cadrul de reglementare european și cum ar schimba acest lucru viețile românilor, care ar putea, în acest fel, să stea la mai puține cozi și să facă mai puține drumuri în relația cu instituțiile statului – și nu numai.
Dar este esențial ca oamenii să știe care sunt tipurile de semnături digitale și ce pot face, conform legii din România, cu ele:
Un material realizat cu sprijinul Confederației Patronale Concordia.
Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Accesând https://www.patreon.com/pressoneRO
Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca
Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.
Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.
*Baza legală poate fi consultată AICI.
Poți redirecționa 3.5% din impozitul tău pe venit folosind formularul de mai jos. Dacă nu se încarcă, poți accesa acest link: https://formular230.ro/fundatia-pressone
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt Curios