Semnătura electronică, esențială pentru un viitor digitalizat Foto © Monkey Business Images | Dreamstime.com

Purgatoriul semnăturii electronice în România. „Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”

Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, una dintre cele mai importante elemente ale digitalizării României, împlinește, în luna iulie 2022, 21 de ani.

Acum 21 de ani nu existau încă Wikipedia, Facebook, Gmail, Uber sau primul iPhone, pe urmașul căruia poate urmărești acest video. Tehnologia a evoluat, însă nu și legea semnăturii electronice.

Dintre cele trei tipuri existente de semnătură (simplă, avansată și calificată), legea română nu recunoaște încă decât semnătura electronică calificată, care este și cea mai scumpă și mai puțin accesibilă românilor.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Mai mult, legea nu a fost, în toți acești ani, armonizată cu legislația europeană, regulamentul UE nr. 910/2014 privind identificarea electronică (Regulamentul eIDAS).

Acest regulament este aplicabil în România din 2016 și prevede că poate fi recunoscută valoarea juridică a semnăturilor electronice simple și avansate, nu numai a semnăturii electronice calificate. Dar legea română nu a ținut pasul cu normele europene, iar efectul asupra economiei este unul negativ.

„Există foarte puține tipuri de contracte sau de relații între oameni, companii, sau între cetățean și stat, care nu pot fi făcute complet online”.

Radu Burnete, Director Executiv Confederația Patronală Concordia, Mihai Matei, Președinte ANIS (Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii) și vicepreședinte Confederația Patronală Concordia și Edward Alexandru Cretescu, Business Consultant, explică pentru PressOne de ce este important ca legea să fie pusă în acord cu cadrul de reglementare european și cum ar schimba acest lucru viețile românilor, care ar putea, în acest fel, să stea la mai puține cozi și să facă mai puține drumuri în relația cu instituțiile statului – și nu numai.

Dar este esențial ca oamenii să știe care sunt tipurile de semnături digitale și ce pot face, conform legii din România, cu ele:


Un material realizat cu sprijinul Confederației Patronale Concordia.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...