Cristina Foarfă
Redactor
Când vorbește despre ea, Cristinei Foarfă îi e greu să se definească. Pe de-o parte e mic antreprenor în zona de advertising, pe de alta e pasionată de tot ce ține de zona culturală, în special de cărți, iar pe de alta se implică în proiecte civice. Ce unește însă toate aceste puncte și multe altele este scrisul. Scrie de când se știe, la început în jurnalul care acum o face să râdă, apoi în diverse publicații, ca jurnalist, uneori în sertarul de la laptop și literatură și, când trebuie, texte de publicitate. Ca jurnalist, e interesată de social, de sănătate mentală și psihologie, de cum tehnologia ne schimbă viața și gândirea, de cultură dar și de diverse minorități sau categorii (așa zis) marginale. Îi place să vorbească cu oamenii, să descopere poveștile și, mai mult, resorturile mentale din spatele poveștilor, se uită mai mult la emoții decât la orice alte detalii și nu crede că există subiecte tabu.
Interviu. Pavlo Matiușa, scriitor ucrainean, despre scrisul în timpul războiului: Când războiul se va sfârși, ne vom întoarce la complexitate. Dar acum e ca atunci când tratezi o rană - dacă sângerează, pui garoul
Ce face un scriitor pe front? Cum se transformă și literatura într-un câmp de luptă pe timp de război? Ce face propaganda? Cum abordăm oboseala publicului față de tema războiului? Am încercat să răspundem cu Pablo la aceste întrebări și la multe altele.
Interviu. Cristian Mungiu: Fiecare familie ar trebui să aibă o istorie personală scrisă undeva. Am avea, ca nație, o istorie mult mai bogată
Cunoscut pentru filme precum 4 luni, 3 săptămâni și 2 zile (pentru care a câștigat Palme d’Or), După dealuri, Amintiri din Epoca de Aur, RMN, Bacalaureat sau, recent, Jaful Secolului (ca scenarist), Cristian Mungiu apare acum și în ipostaza de scriitor. În volumul Tania Ionașcu, bunica mea. O biografie basarabeană, el evocă viața bunicii sale, pe baza însemnărilor făcute în timpul discuțiilor cu aceasta - despre copilăria în Basarabia, despre război și despre stabilirea la Iași.
Același calculator, mai multe șanse: pentru elevii care învață să-l folosească și pentru oamenii care îl recondiționează la Ateliere Fără Frontiere
Până acum, în cei 17 ani de existență a organizației, aproximativ 10% dintre școlile din România au primit calculatoare de la Ateliere fără Frontiere – o cifră importantă, dacă ne gândim la resursele unui ONG comparativ cu ale statului.
Femeile fără adăpost: violență, vulnerabilitate și supraviețuire în București
Cristina Oprea este director de programe la Asociația Carusel, și are un doctorat susținut la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială, unde și predă, dedicat femeilor fără adăpost. „Femeile ajung pe stradă mai ales din cauza violenței domestice. La bărbați cauzele sunt mai diverse, dar la femei violența este aproape întotdeauna prezentă, direct sau indirect.”
Doamna asistentă Valentina și rănile oamenilor vulnerabili
La cabinetul medical al Asociației Carusel ajung lunar aproximativ 350 de persoane. Pentru cei fără adăpost sau în vulnerabilitate extremă, cabinetul e uneori singura formă de acces la îngrijire medicală.
Diana: despre cercul sărăciei și micile lui fisuri
Povestea Dianei, la fel ca multe altele, pune în oglindă un tipar din care este greu, uneori imposibil, să ieși, fără o intervenție puternică din exterior și un sprijin solid care, de ce să nu spunem, ar trebui să fie rolul statului. Antropologii și sociologii numesc acest tipar „cercul sărăciei” – o succesiune de privațiuni care se perpetuează între generații.
Europa inovează. România e invitată la masă. Interviu cu Silvia Ursu, European Institute of Innovation and Technology
EIT Community Hub România este poarta de acces a inovației românești către cel mai mare ecosistem de inovare din Europa. Ce înseamnă pentru România să facă parte dintr-o astfel de rețea, mai ales că țara noastră are un sector tehnologic, dar și antreprenorial, în plină expansiune, în special în orașe precum București, Cluj-Napoca și Timișoara?
Sorina mare și Sorina mică. Ce înseamnă, de fapt, asistența socială în România
Asistența socială este, cel mai mult, despre însoțire în viață și, uneori, și în moarte. Într-o lume în care mulți sunt uitați și nevăzuți, Arina și Asociația Carusel continuă să le ofere celor vulnerabili nu doar hrană și haine, ci prezență, implicare, solidaritate, demonstrând că adevărata asistență socială înseamnă a fi alături de oameni, chiar și în cele mai întunecate momente ale vieții lor.
Paradisul conectat - cum tehnologia poate să facă viața un pic mai ușoară în Deltă (P)
Poate tehnologia schimba ceva din această realitate a izolării? Aceasta este întrebarea la care încearcă să răspundă proiectul 5G Connect Danube Delta, lansat de Orange Romania, care își propune să aducă o infrastructură modernă de comunicații 5G în 23 de localități din Delta Dunării, cu scopul de a le face oamenilor viața un pic mai ușoară.
Comunicare în vremuri tulburi. Cum vorbim despre lucrurile care ne divizează?
Discursul urii explodează, iar subiectele esențiale – drepturile femeilor, minoritățile, migrația – sunt transformate în arme. Luptăm sau tăcem? Protest sau protecție? Am vorbit cu oameni care navighează acest haos.
Copiii pe care România îi doare: de ce avem nevoie de un spital pentru îngrijire paliativă pediatrică
În România, peste 22.000 de copii au nevoie de îngrijire paliativă, dar există doar 40 de paturi disponibile la nivel național. HOSPICE Casa Speranței vrea să schimbe această realitate construind primul spital de îngrijire paliativă pediatrică din țară, în Adunații Copăceni. Spitalul va oferi servicii integrate: îngrijire la domiciliu, kinetoterapie, consiliere psihologică și terapii pentru copii și familiile lor.
Ce înțeleg, de fapt, bucureștenii din referendumul lui Nicușor?
Referendumul propus de Nicușor Dan abordează centralizarea autorizațiilor de construcție, redistribuirea taxelor și un program antidrog în școli. Deși vizibil promovat, stârnește confuzie și controverse, fiind doar consultativ și dependent de participarea bucureștenilor.
Timișoara JAZZx 2024: când jazzul se aude la liber, pentru toată lumea
JazzX e la liber pentru toată lumea, în piață, fără restricții, fără bilet. E minunat lucrul acesta - vezi absolut toate categoriile de public bucurându-se împreună de muzică.
Interviu. Freek Wallagh, Primarul de Noapte al Amsterdamului: „Există întotdeauna o formă de control social, care încearcă să forțeze oamenii să nu fie cine vor să fie”
Freek Wallagh este „primar de noapte” în Amsterdam. Ce face primarul de noapte? Se asigură că viața nocturnă a orașului este diversă, sigură, experimentală, incluzivă, etică.
Alexandru Solomon despre „Arsenie. Viața de apoi”: „Dacă biserica ar face un efort de chestionare a rolului ei, ar putea să aibă o influență socială enormă în bine”
Am stat de vorbă cu Alexandru Solomon la Festivalul de Film Anonimul, înainte de intrarea lui “Arsenie. Viața de apoi” în cinematografe. După cum era de așteptat, chiar de la lansare, filmul a fost primit cu reacții virulente din partea zonei conservatoare.














