Cod roșu pentru oamenii fără adăpost: „Prima reacție a fost să încercăm să dăm zăpada de pe ei. Și au zis «nu, lăsați-o, mai ține de cald»”

Cristina Foarfă

Redactor

Primii care simt pe pielea lor că e cod galben, portocaliu sau roșu de ninsoare și viscol sunt oamenii fără adăpost. Nu au nevoie de alerte pe telefon sau de breaking news - e suficient să ridice privirea și să vadă dacă ninge pe ei ori să simtă cât de ude le sunt hainele.

Noaptea trecută a fost grea din acest punct de vedere, cu un episod de ninsoare și vânt puternic care a acoperit rapid Bucureștiul. Din fericire, temperaturile nu au coborât la extremele care transformă frigul într-un risc imediat de moarte. 

FOTO: Asociația Carusel

Datele din adăposturi arată, de altfel, un paradox. Deși noaptea a fost dificilă, nu s-a înregistrat o creștere majoră a solicitărilor și a oamenilor care au vrut să meargă în adăposturile primăriei. 

„Am avut 206 persoane cazate. Cu o seară înainte au fost 208, iar în alte seri 210 -  cam aceasta este media”, spune Iuliana Cristea, director coordonare asistență socială la DGASMB.

Explicația ține de faptul că beneficiarii sunt relativ cunoscuți serviciilor sociale. „Ne cunoaștem beneficiarii. Avem o bază de date - știm unde stau, cine sunt și cine vine la adăpost și cine nu. Atât noi, cât și alte asociații, cum este Carusel, mergem pe teren la persoanele care nu vor să vină la adăpost”, explică ea.  Acesta este, practic, numărul celor care accesează serviciile sociale. 

„Faptul că a nins este, în sine, o situație deosebită, pentru că a nins mai mult decât de obicei. Totuși, beneficiarii noștri nu și-au schimbat atât de mult rutina de seară”, spune reprezentanta DGASMB-ului. 

Echipele de urgențe, atât ale DGASMB, cât și ale Asociației Carusel, au fost pe stradă și le-au oferit ceai, apă, hrană, folie termică, pături oamenilor care nu au vrut să meargă la adăposturi. 

Angajații DGASMB, serviciul urgențe sociale, au împărțit mâncare și ceai cald persoanelor fără adăpost FOTO: DGASMB

Nopțile cu zăpadă, dificile tocmai pentru cei mai vulnerabili 

Oamenii rămași în stradă într-o noapte ca cea care a trecut sunt adesea cei mai fragili - persoane cu probleme de sănătate fizică sau mintală, oameni care au trecut prin sisteme de protecție și s-au pierdut pe drum ori persoane pentru care orice schimbare de rutină devine aproape imposibilă. 

În timp, între echipele de teren și oamenii străzii se construiește un tip aparte de relație - una bazată pe consecvență și repetitivitate. Ajung să se cunoască și să aibă încredere unii în alții. 

Ce l-a șocat pe Marian Ursan, însă, a fost altceva: să găsească oameni îngropați efectiv în zăpadă. „Prima reacție a fost să încercăm să dăm zăpada de pe ei. Și au zis: «Nu, lăsați-o, mai ține cald». Asta e un lucru care te surprinde”, povestește el. Deși echipele Carusel au experiență în intervenții pe timp de iarnă și intră rapid în „modul de urgență”, astfel de situații rămân greu de privit chiar și pentru ei: „spui că nu mai ai de ce să fii impresionat, dar apar situații care tot te surprind”, spune Marian. 

Noaptea de 17 spre 18 februarie, cu cod roșu de ninsori, a fost extrem de dificilă pentru cei mai vulnerabili: persoanele fără adăpost FOTO: Asociația Carusel

Edilul din Sinaia, cercetat penal de DNA, e apărat în instanță de aceeași casă de avocatură cu care lucrează și Primăria. Accesul PressOne la documente, blocat de o „taxă de căutare”

Primarul din Sinaia, Vlad Oprea, cercetat penal de DNA pentru multiple fapte de corupție, este apărat în instanță de aceeași firmă de avocatură cu care Primăria Sinaia are încheiate mai multe contracte juridice, pe bani publici.

Persoanele cu dizabilități cer revenirea la scutirea de la plata impozitelor: „Deficitul bugetar este rezolvat prin mutarea presiunii către indivizi, inclusiv cei vulnerabili”

Românii cu dizabilități îi cer premierului Ilie Bolojan reintroducerea scutirii de la plata impozitelor. În contextul în care indemnizațiile lunare sunt oricum mici, măsura riscă să-i facă și mai vulnerabili în fața cheltuielilor zilnice. 

În perioada rece crește numărul celor veniți din provincie. Mulți dintre beneficiari lucrează cu ziua în București și preferă adăposturile pentru că pot avea parte de căldură, apă caldă și mâncare, adaugă Iuliana Cristea, DGASMB. 

Pe parcursul nopții de 17 spre 18 februarie au fost și gesturi mici care au schimbat atmosfera - oameni care și-au amintit de întâlniri mai vechi cu echipele mobile și au ținut să mulțumească. Unii au vorbit despre lucruri primite cu luni sau chiar ani în urmă - o pereche de bocanci potriviți, un radio care le-a mai alungat din singurătate, un obiect aparent banal, dar care le-a îmbunătățit starea de spirit. 

„Chiar și în momentele astea, când ninge de abia vezi la câțiva metri, oamenii țin minte și vor să dea ceva înapoi - iar cel mai des spun simplu: «mulțumesc»”, povestește Ursan.

Recunoștința s-a văzut și în reacția unor beneficiari care nu se așteptau ca echipele să iasă pe teren noaptea trecută. Știau programul obișnuit al intervențiilor, iar apariția echipelor mobile în condiții meteo severe a fost percepută ca un efort suplimentar făcut pentru ei.

Este nevoie de-o intervenție mixtă: ONG și instituții publice 

Pe teren, organizațiile neguvernamentale și serviciile publice se completează. „Avem deja experiența asta, știm cum să facem”, spune Ursan, care subliniază că răspunsul eficient ține de existența unei infrastructuri mixte - adăposturi de noapte, centre de zi, echipe de teren și servicii medicale. „Sistemul e gândit complet, astfel încât, indiferent de moment - zi sau noapte - să existe șanse să interacționăm și să oferim un răspuns. Lucrăm foarte bine cu DGASMB, ne completăm reciproc și comunicăm de fiecare dată când este nevoie”, adaugă el.

În noaptea de 17 spre 18 februarie, 206 persoane au beneficiat de serviciile adăposturilor puse la dispoziție de primărie FOTO: DGASMB

Niciun sistem nu poate acoperi, însă, toate nevoile. 

„Nu există nicăieri în lume un sistem care să răspundă tuturor nevoilor. E important să vedem cum îl completăm, mai ales când vorbim despre un sistem public”, adaugă el.

Cum putem ajuta un om fără adăpost pe vreme rea?

În primul rând, trebuie să vedem care este starea acestuia. Dacă nu e coerent, se simte rău, dă semne de hipotermie, degerături sau alte afecțiuni, trebuie să sunăm imediat la 112. Dacă este mai degrabă o urgență socială și nu una medicală, DGASMB pune la dispoziție un număr de telefon: 0219524 – telefon urgențe sociale. Echipele de urgențe sociale au program 24/7.

Asta înseamnă că asistenții sociali vin să îl sprijine pe omul respectiv, să îl ducă la un adăpost dacă acesta dorește sau să îi ofere ce are nevoie - haine, hrană, apă etc. „Important este ca persoana care face sesizarea să rămână câteva minute la fața locului, alături de persoana fără adăpost pentru care solicită sprijinul nostru, pentru că uneori, când ajungem, nu mai este nimeni”, subliniază Iuliana Cristea. 

Este importantă această nuanță: „dacă dorește”. Oamenii nu pot fi forțați să meargă în adăposturi sau altundeva dacă nu doresc. 

„Dacă are nevoie doar de duș sau de haine curate, poate beneficia și de aceste servicii. Cei care rămân peste noapte au acces și la componenta de centru de zi - pot primi ajutor pentru întocmirea unui CV, căutarea unui loc de muncă și integrare socio-profesională”, adaugă Iuliana Cristea, de la DGASMB. 

Pe lângă intervenția instituțională, Marian Ursan vorbește și despre „principiul proximității” - gesturile simple pe care le poate face oricine. „Dacă știi un om care stă afară, în apropierea locuinței tale, salută-l, întreabă-l dacă e în regulă, dacă poți să-i aduci un ceai cald sau o pătură, poate ceva de mâncare. Adică ce ai face cu orice om pe care îl cunoști mai mult sau mai puțin.”

FOTO: Asociația Carusel

Ideea de a lăsa persoane fără adăpost în scara blocului rămâne sensibilă. „Înțeleg că pentru unii poate ridica anxietăți”, spune Ursan. „Dar dacă există consens într-o scară de bloc, cred că e minunat dacă oamenii ajung la soluția asta, mai ales în situații extreme.”

Reprezentanții DGASMB susțin însă că, de multe ori, oamenii sună când văd persoane fără adăpost în fața blocului tocmai pentru a fi luate de acolo.

Cum putem sprijini eforturile ONG-urilor și autorităților?

Atât DGASMB, cât și Carusel insistă asupra aceluiași lucru: donațiile trebuie să fie utile imediat. O jachetă fără fermoar sau bocanci cu talpa desprinsă nu ajută pe nimeni - dimpotrivă, pot deveni un cost suplimentar pentru organizații și instituții.

DGASMB primește donații - haine groase, încălțăminte, pături, saci de dormit - la sediul central din strada Constantin Mille nr. 10, la centrul „Bebe de București” (Bulevardul Regina Elisabeta nr. 75, rond Kogălniceanu) și la depozitul de economie circulară din pavilionul G7, Romexpo, un spațiu amplu unde lucrurile sunt sortate și distribuite în funcție de nevoi, un fel de „mini-mall” pentru oameni vulnerabili. 

Pentru Carusel, sprijinul financiar rămâne esențial. „Toate programele noastre se bazează pe donații, sponsorizări și muncă voluntară. Donațiile, indiferent de valoarea lor, ajută direct - vorbim despre a putea cumpăra alimente, ceai, zahăr, saci de dormit, pături, mănuși, căciuli, lucruri de care e nevoie imediat.”

Iarna face mai vizibile vulnerabilități care există tot anul - sărăcia, problemele de sănătate mintală, locuire precară, dependențele, lipsa rețelelor de sprijin. Faptul că acum vorbim mai mult despre ele este și pentru că, uitându-ne pe geam, suntem mai sensibili la aceste subiecte. Asta nu înseamnă că ele nu există și în restul anului.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€