Ioana Epure

Aceasta este povestea unei bunici de împrumut, așa cum am avut mulți dintre noi, generația copiilor crescuți în anii ‘90 cu cheia la gât.

Despre maldărele de gunoaie adunate zilele astea pe trotuarele din Sectorul 1 s-a tot discutat. S-au adus în discuție cifre și contracte, s-au încercat explicații complicate, însă la sfârșitul zilei puțini locuitori ai sectorului au înțeles cu adevărat cum de au ajuns să sară peste mormane de deșeuri în descompunere, în mijlocul unei crize sanitare.

De ce nu este încă violența domestică o prioritate în România? Și de ce fenomenul nu poate fi ținut sub control și oprit? Am căutat răspunsurile la aceste întrebări discutând cu șase activiste pentru drepturile femeilor și consultând programele de guvernare propuse de principalele partide din România pentru perioada 2020-2024.

În anul 2019 au fost sesizate aproape 26.000 de cazuri de loviri și alte violențe în familie, 91% dintre autori sunt bărbați, iar 77% dintre victime femei. Alexandra, de 38 de ani, mamă a doi copii, dintre care unul diagnosticat cu autism, a suferit în tăcere, din frica de a nu rămâne cu copiii în stradă și din lipsa de servicii sociale în comunitatea mică în care trăia.

Zeci de români au nevoie de operații complicate de transplant de plămâni, care nu se pot face în România. Statul român, prin miniștrii sănătății și funcționarii de rang înalt, a tergiversat încheierea de acorduri de transplant. Efectul este letal pentru pacienții precum Ionuț Anghel.

Petra Schurman are 60 de ani și de patru luni a plecat într-o călătorie în jurul lumii, într-un camion militar din 1979 transformat în casă pe roți.

Medicii de familie sunt subfinanțați, sufocați de birocrație și legați de mâini de un sistem informatic execrabil. Acum Guvernul le adaugă o nouă povară, pacienții asimptomatici de Covid, fără să-i consulte în vreun fel și fără să rezolve problemele sistemice care paralizează sistemul medical românesc.

Rodica Hriscu are 66 de ani. În mai 2020, a trebuit să-și îngroape fiica, pe Lenuța Buta, de 46 de ani, asistentă la Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” din Botoşani, după ce aceasta a murit de Covid-19. Acum, la mai bine de cinci luni de la întâmplare, bunica se află în situația de a-și întreține nepotul, pe Rareș, care e în anul I de facultate în Iași, cu doar 700 de lei pe lună, cât a decis Casa Județeană de Pensii că trebuie să primească acesta, ca fiu al femeii decedate, deși de mai bine de cinci luni există o lege care stipulează cu totul altceva.

Vineri seara, Alexandru Albotă și prietenii lui, toți între 14 și 16 ani, au fost ridicați de poliție din curtea unei școli din Constanța, unde stăteau de vorbă, amendați și conduși la Secția 2 de poliție, fără vreun motiv legal. Am vorbit cu Alexandru și am încercat să reconstituim această poveste, pentru a înțelege cum s-a ajuns aici.

Acuzațiile lansate începând de luni seara, cum că la București, în mai multe sectoare, numărătoarea voturilor ar fi fost fraudată, sunt susținute de mai multe mărturii ale membrilor PNL și USR PLUS. Am vrut să înțelegem mai bine realitatea.

O femeie din Băicoi, în vârstă de 45 de ani, însărcinată în 12 săptămâni, a murit la începutul săptămânii, în urma unui chiuretaj efectuat într-un cabinet medical particular din Ploiești. Am încercat să aflăm ce posibilități ai pentru a face o întrerupere de sarcină în pandemie.

Când încă din timpul campaniei de strâns semnături oamenii i-au semnalat problema cu transportul, Tică Darie, de 28 de ani, candidat independent pentru a doua oară la primăria faimoasei comune Roșia Montană, a sunat la o companie de transport din zonă să ceară o ofertă. Am stat de vorbă cu el, ca să aflăm cum a făcut asta și ce planuri are pentru comună.

În 2020, pentru prima dată în ultimii 12 ani, Muzeul Național de Artă Contemporană a primit de la Ministerul Culturii un buget pentru achiziții de artă. Despre ce ar putea însemna această oportunitate pentru artiștii români, dar și despre cum a traversat Muzeul Național de Artă Contemporană perioada pandemiei, care i-a redus numărul de vizitatori la aproape o treime, povestește pentru PressOne directorul instituției, Călin Dan.

Pentru locuitorii din Drumul Taberei, viața s-a împărțit mult timp în două: drumul până la intersecția de la Răzoare, de unde nu știai dacă mai ieși vreodată (dimineața puteai să faci și jumătate de oră pe trei stații de autobuz) și restul. Acum ai impresia că te teleportezi, deși abia se intră în normalitate.

Dacă ne-am apuca să facem o analiză serioasă și poate puțin mai pretențioasă decât o cer niște seriale de pe Netflix, toate cele trei seriale ar intra lejer pe agenda așa-numitului “forth wave feminism”, dar cu aplomb și mult umor. Negru, uneori.