Urgia la Academia de Poliție (IX): teza de doctorat a decanului de la Facultatea de Jandarmi este plagiată

Emilia Şercan

Senior Editor

Cel de-al treilea decan

Cel puțin patru din cei șase decani de la Academia de Poliție au tezele de doctorat cu probleme. Despre lucrările științifice a doi dintre ei am scris deja în două episoade anterioare ale seriei Urgia la Academia de Poliție.

Este vorba despre Ionuț Andrei Barbu, fost decan al Facultății de Științe Juridice și Administrative pentru zece luni (între iulie 2019 și mai 2020), și Cristian Eduard Ștefan, decan al Facultății de Poliție. 

Marin Porojanu, decanul Facultății de Jandarmi, este cel de-al treilea șef al unei facultăți din cadrul Academiei de Poliție a cărui teză nu trece testul de integritate. 

Cel puțin 194 de pagini din teza lui Porojanu sunt plagiate din surse publicate anterior pe care le-am identificat la o simplă căutare online. 

Cine este Marin Porojanu

Marin Porojanu a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Academiei de Poliție în 1998 și tot în acel an a fost angajat la Academia de Poliție în calitate de comandant de pluton. 

Imediat după terminarea facultății a urmat și un masterat la Academie în Științe juridice.

Din comandant de pluton a ajuns instructor militar, poziție pe care a ocupat-o până în 2008. Ca instructor militar s-a ocupat mai ales de pregătirea fizică a studenților Academiei.

Pentru un an a fost lector universitar (2008 – 2009), însă din propriul CV nu reiese dacă funcția didactică a fost obținută în urma unui concurs și nici nu e clar de ce ulterior și-a pierdut calitatea didactică. 

Reportaj de la gala de lupte RXF, unde femeile au fost bătute de bărbați și târâte în lesă. „E ok, Floricica mai trebuie să reziste doar câteva minute”

„Lupta” dintre Costică și Floricica este unul din punctele de atracție ale serii. De când intru în sală văd reclame pe ecranele digitale cu Floricica Dansatoarea, imbrăcată într-o rochie verde cu paiete. Își țuguie buzele în fața camerei pentru ce se dorea a fi un cadru senzual. Mie îmi dă senzația de inocență.

7 lucruri bune care s-au întâmplat (totuși) în 2024

Se încheie un an ca o cursă cu obstacole. A fost o competiție inechitabilă, cu reguli schimbate în timpul jocului, în care fiecare din noi a concurat împotriva propriei frici, a propriilor neajunsuri și prejudecăți.

Marin Porojanu și-a întrerupt cariera didactică în 2009, însă și-a reluat-o acum patru ani. FOTO: academiadepolitie.ro

Cert este că între 2009 și 2016 Porojanu nu a mai avut interacțiune cu studenții. A activat în interiorul Academiei de Poliție ca ofițer specialist la Biroul Organizare și Mobilizare, unde s-a ocupat de activități de control, acces și supraveghere până în martie 2016, când a obținut, din nou, gradul didactic de lector în urma unui concurs. 

În octombrie 2016 a fost ales director al Departamentului de Pregătire generală din cadrul Facultății de Jandarmi, iar un an mai târziu a fost împuternicit ca șef al aceleiași facultăți. 

Facultatea de Jandarmi

Marin Porojanu a fost împuternicit în funcția de decan al Facultății de Jandarmi în septembrie 2017, iar din 2018 a fost titularizat pe funcție în urma alegerilor organizate, așa cum cere procedura. 

Această facultate a fost înființată în 2015 printr-o decizie a lui Gabriel Oprea, pe atunci ministru de Interne și vicepremier. 

Din trei facultăți, câte existau în Academia de Poliție – de Poliție, de Pompieri și de Arhivistică – au fost înființate șase, printr-o hotărâre de guvern: de Poliție, de Poliție de Frontieră, de Jandarmi, de Științe Juridice și Administrative, de Pompieri și de Arhivistică. 

Transformarea celor 3 facultăți ale Academiei în 6, decisă de Oprea, a dus nu numai la crearea unor posturi de conducere în plus, ci și la unele anomalii care țin de funcționarea acestora.

De exemplu, Facultatea de Jandarmi, care are două departamente – de Jandarmi și de Pregătire Militară – are prevăzute în statul de funcții 30 de poziții, însă are angajate doar 13 cadre didactice, dintre care cel puțin 6 sunt instructori de predare fără doctorat.

Aceste 13 cadre didactice predau celor 150 de studenți înmatriculați la Facultatea de Jandarmi (câte 50 de studenți în fiecare an de studiu). 

În plus, numărul extrem de mic de angajați ai facultății face ca structurile de conducere ale Facultății de Jandarmi și ale celor două departamente -– respectiv consiliul facultății și consiliile departamentelor – să nu poată funcționa.  

Plagiatul 

Marin Porojanu a urmat studiile doctorale în Ordine publică și securitate națională la Academia de Poliție între 2007 și 2010. 

La capătul celor trei ani de studiu, Porojanu a obținut titlul de doctor pentru teza „Privatizarea serviciilor de Securitate. Implicații și determinări asupra securității naționale”. 

Teza de doctorat a decanului de la Facultatea de Jandarmi am studiat-o la Biblioteca Academiei de Poliție. Pentru că mi-a fost interzisă fotografierea tezei, nu voi putea prezenta pagini subliniate cu roșu, așa cum fac de obicei, pentru a arăta în mod concret dovezile de plagiat. 

Dovezile plagiatului le voi expune însă, în detaliu, în acest text.

Lucrarea științifică în baza căreia Marin Porojanu a obținut titlul de doctor are 376 de pagini fără bibliografie și este o compilație de bucăți de texte plagiate din cărți, articole științifice, articole de presă sau documente legislative publicate anterior susținerii tezei. 

Dovezi de plagiat am descoperit chiar din primele două pagini ale „Introducerii”, care sunt copiate din volumul Lumea 2007. Enciclopedie politică și militară și de studii strategice şi de securitate, semnată de Teodor Frunzeti și Vladimir Zodian, publicată la Editura Centrului Tehnic – Editorial al Armatei.  

Teodor Frunzeti este fost rector al Universității Naționale de Apărare (UNAP) și actual consilier în Departamentul Securității Naționale de la Administrația Prezidențială.

De altfel, din această carte Porojanu plagiază nu mai puțin de 37 de pagini în total. 

Tot în „Introducere” am regăsit conținut plagiat - compact sau paragrafe preluate pe sărite - din lucrarea Geopolitica, semnată de Paul Dobrescu, apărută în 2008 la Editura Comunicare.ro. 

Inclusiv notele de subsol sunt copiate din cartea lui Dobrescu. De altfel, aceste note de subsol sunt un indiciu clar de plagiat, având în vedere că lucrările menționate sunt unele foarte vechi în raport cu anul publicării tezei (2010). 

Porojanu plagiază inclusiv citatele date de Dobrescu în lucrarea sa.  

Tot în „Introducere” este plagiată și o parte din articolul „Rolul geopolitic şi geostrategic al României în mediul de securitate globală”, semnat de Cristina Ignat și apărut în lucrarea Dinamica mediului european de securitate, coordonată de Constantin Moştoflei, publicată în 2007 la Editura Universității Naționale de Apărare (UNAP) „Carol I” din București.

De altfel, din cartea Dinamica mediului european de securitate, coordonată de Constantin Moştoflei și publicată în 2007 la Editura UNAP, Porojanu plagiază conținut din nu mai puțin de 6 capitole diferite, semnate de autori diferiți. 

24 de pagini sunt copiate, în total, din această lucrare. 

Decanul Facultății de Jandarmi nu plagiază porțiuni mari de text, de ordinul zecilor de pagini – așa cum am descoperit în alte lucrări plagiate –, ci se rezumă la maxim 6–8 pagini preluate consecutiv din același autor. 

De regulă, acesta alternează pagini preluate din autori diferiți sau chiar paragrafe, astfel încât să lase impresia de originalitate. 

O altă lucrare din care Porojanu copiază 13 pagini este studiul Globalizarea insecurităţii. Factori şi modalităţi de contracarare, semnat de Alexandra Sarcinschi (2006) și apărut la Editura UNAP din București. 

Conținutul unui tabel aflat la paginile 28–30 în această lucrare este copiat, dar nu sub formă tabelară, ci frazele sunt preluate pur și simplu și puse în format text.

Din cartea Politica europeană de securitate şi apărare – cadrul de manifestare şi dezvoltare a intereselor de securitate naţională, semnată de Petre Duțu și Mihai Ștefan Dinu (2007) și apărută la Editura UNAP din București, Porojanu plagiază, în total, 9 pagini.  

O sursă predilectă pentru Marin Porojanu a fost reprezentată de articolele publicate în reviste științifice sau de popularizare a științei, precum Revista Academiei Forțelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Revista Impact Strategic – din care preia conținut din 3 articole diferite, semnate de tot atâția autori –, Revista Cadran Politic, Revista de Filosofie și Drept sau Revista de Economie teoretică şi aplicată. 

Și presa a reprezentat o sursă importantă de conținut pentru teza lui decanului de la Facultatea de Jandarmi. 

Acesta a preluat, de exemplu, articolul „G8 și-a trăit ultimele clipe la Aquila?”, publicat pe portalul ziare.com în vara anului 2009. 

Din articolul „Noua Strategie Națională de Securitate a SUA”, postat la data de 28 mai 2010 pe site-ul Radio România Actualități, a copiat mai multe paragrafe. 

Alte două articole sunt preluate de pe site-ul Realitatea.net: „Istoricul conflictului dintre România şi Ucraina”, apărut în data de 3 februarie 2009, și „România a câștigat procesul: Insula Șerpilor nu va influența linia de delimitare”, apărut în aceeași zi. 

Alte zece pagini din teză au conținutul compilat din mai multe articole de presă publicate în ziarele Curierul Național, Adevărul sau Financiarul. 

Decanul Facultății de Jandarmi copiază și conținut din mai multe documente europene, precum „Comunicarea Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind dialogul public-privat în cercetarea și inovarea în domeniul securității”, material redactat în 2007 de Comisia Comunităților Europene, sau „Codul de conduită și etică pentru domeniul securității private”, adoptat în 2003 de Confederația Europeană a Serviciilor de Securitate. 

Porojanu a plagiat și din articolul „Securitatea europeană – aportul României”, semnat de fostul ministru al Integrării Europene Ioan Mircea Pașcu, text postat pe site-ul ministerului.

Dacă o parte însemnată din „Introducerea” tezei este plagiată, la fel se întâmplă și cu „Concluziile”.  

Acestea sunt peticite din paragrafe copiate disparat din volumul Lumea 2007. Enciclopedie politică şi militară și de studii strategice şi de securitate, semnata de Teodor Frunzeti și Vladimir Zodian. 

Coordonatorul

Îndrumător i-a fost Țuțu Pișleag, cel care i-a coordonat lucrarea și lui Liviu Marian Pop, fostul ministru al Educației, căruia nu i s-a mai acordat titlul de doctor chiar în timpul susținerii publice, după ce am demonstrat în fața comisiei că teza este plagiată. Ancheta poate fi citită aici. 

Țuțu Pișleag este un personaj în sine.

Înainte de 1990, acesta a fost comandant de subunitate la Școala Militară de Ofițeri a MI (1983–1989), devenită ulterior Academia de Poliție, care pe atunci se ocupa cu „perfecționarea cadrelor” din trupele de Securitate.  

Pișleag a activat în Academia de Poliție și după 1990, mai exact până în 2011. 

În ultimii trei ani de activitate (2008–2011) a fost decanul Facultății de Poliție, facultatea cu cele mai multe specializări la acel moment din Academia de Poliție. 

Acum este profesor la universitatea privată „Danubius” din Galați și conducător de doctorate la Academia de Poliție. 

Țuțu Pișleag continuă să coordoneze doctorate, deși mai multe teze pe care le-a recenzat au primit verdict definitiv de plagiat din partea CNATDCU. FOTO: Universitatea Danubius din Galați

Pișleag a făcut parte din mai multe comisii de susținere ale unor teze de doctorat la Academia SRI, printre care cea fostului prim-adjunct al Serviciului, generalul (r) Florian Coldea, și a fostului șef al Direcției Juridice a Serviciului, generalul (r) SRI Dumitru Dumbravă.

Mai multe dintre tezele de doctorat recenzate de Pișleag la Academia SRI au fost declarate plagiate de CNATDCU, care a decis și retragerea titlului de doctor pentru autorii lor: Florica Diaconescu (judecătoare), Dumitru Dumbravă (general SRI în rezervă), Romeo Oiță (fost ofițer SPP), Ana Daniela Nica, Ana-Maria Oana Goleanu (avocată), Chivu Cătălin (fost șef IPJ Brăila). 

Alte două teze în ale căror comisii de susținere s-a regăsit Pișleag se află încă în analiza CNATDCU. Este vorba despre lucrările fostului premier Mihai Tudose și a fostului primar al Sectorului 2 Neculai Onțanu, despre care presa a relatat că sunt plagiate. 

În plus, Pișleag a mai făcut parte și din comisia de concurs pentru postul de conferențiar universitar pe care fostul premier Mihai Tudose l-a susținut în 2013 la Academia SRI, așa cum a relatat PressOne, post pe care însă nu l-a ocupat niciodată.

Referenții

Comisia de referenți, care a fost plătită ca să valideze teza lui Marin Porojanu și care a decis în final să îi acorde titlul de doctor, a fost condusă de profesorul George Țical, care înainte de 1989 a lucrat în Securitate, la Unitatea 3 Specială – București. Acesta a avut doar un rol ceremonial.

Referenții care au decis efectiv să îi acorde titlul de doctor lui Porojanu sunt Gheorghe Toma și Constantin Onișor, ambii profesori universitari la acel moment la Academia SRI, și Luca Iamandi de la Academia de Poliție. 

Toma și Onișor sunt doi apropiați ai lui Gabriel Oprea. Cei doi au înființat, alături de Oprea, Școala Doctorală de la Academia SRI în 2007, iar ulterior au coordonat mai multe teze de doctorat plagiate.

16 dintre cele 25 de teze de doctorat coordonate de Gheorghe Toma – care în prezent este secretar general al Academiei de Științe ale Securității Naționale – au fost reclamate chiar de Academia SRI la CNATDCU ca fiind plagiate. Pentru autorii a 12 dintre aceste teze a fost dispusă retragerea titlului de doctor, iar alte 4 sunt în lucru. 

În cazul lui Constantin Onișor, Academia SRI a reclamat la CNATDCU ca fiind plagiate 15 din cele 24 de teze coordonate de acesta. Pentru autorii a 12 dintre ele a fost dispusă retragerea titlului de doctor, iar alte 3 teze sunt în lucru, inclusiv cea a lui fostului premier Mihai Tudose. 

Cel de-al treilea referent a fost Luca Iamandi, fost șef al Inspectoratului de Poliție Galați, ajuns profesor la Academia de Poliție și, ulterior, rector al acesteia (2008 – 2011).

De altfel, Iamandi conducea Academia de Poliție în momentul susținerii tezei de către Porojanu. 

Iamandi și Pișleag sunt într-o strânsă relație de prietenie, ambii fiind în acest moment profesori la universitatea privată „Danubius” din Galați.

Suspiciuni extinse de plagiat la Academia de Poliție 

Numele lui Marin Porojanu, alături de cel al altor 57 de doctori, apare într-o adresă a Departamentului de Studii Doctorale al Academiei de Poliție trimisă către Comisia de Etică în data de 28 ianuarie 2019.

Prin respectivul document era cerută analizarea tezelor de doctorat ale celor 58 de persoane deoarece, la o verificare a tezelor de doctorat cu un program de similitudine, rezultatul indica procente care depășeau pragul admis la Academia de Poliție – de 25% la coeficientul 1 și de 10% la coeficientul 2 – ceea ce poate reprezenta un indiciu de plagiat.

Potrivit unor documente oficiale, acea adresă a Departamentului de Studii Doctorale al Academiei de Poliție a fost însoțită și de rapoartele de similitudine rezultate în urma verificării tezelor de doctorat.

De altfel, fostul prorector al Academiei de Poliție, Mihai Marcoci, declara, într-o conferință de presă din 19 noiembrie 2018, că 55 de teze dintr-un număr de 149 susținute în perioada 2011–2018, care au fost verificate cu un soft antiplagiat, depășesc pragul de similitudine admis.

Întrebat despre verificarea tezei sale de către Departamentul de Studii Doctorale al Academiei de Poliție în urmă cu doi ani, Marin Porojanu a declarat, ieri, că nu poate să ofere informații „pentru că nu sunt abilitat să o fac”.

„Este punctul dumneavoastră de vedere. Nu am absolut nimic de comentat”, a spus decanul Facultății de Jandarmi atunci când i-am spus că am identificat aproximativ 200 de pagini plagiate în teza sa de doctorat.

***

În plus, nu doar unii dintre decanii de la Academia de Poliție – despre care am scris deja – au tezele de doctorat cu probleme, ci și mai multe cadrele didactice, pentru care emiterea unui verdict de plagiat echivalează cu încheierea carierei academice.

Mai exact, este vorba despre cel puțin zece cadre didactice ale căror teze de doctorat au fost verificate cu un soft de identificare a similitudinilor în iarna anului 2018. 

Lista cadrelor didactice din Academia de Poliție ale căror teze prezintă depășiri ale coeficienților de similitudine admiși

Analiza lucrărilor a indicat faptul că tezele au procente foarte mari de text identic cu alte surse disponibile în mediul online. 

Printre aceste cadre didactice se numără doi conferențiari universitari și opt lectori de la toate facultățile existente în Academie. 

De altfel, într-un raport al Corpului de Control realizat în urma unei verificări cerute de ministrul Afacerilor Interne Carmen Dan în primăvara anului 2019 – despre care am scris în exclusivitate –, se menționează că 74,3% dintre tezele susținute în perioada 2011–2016 la Academia de Poliție analizate cu softul de identificare a similitudinilor sunt suspecte de plagiat.

Doctor în ne-știință

Domeniul în care Marin Porojanu a obținut titlul de doctor – Ordine publică și securitate națională (OPSN) – este unic în lume, nu corespunde unei științe, așa cum PressOne a relatat în exclusivitate încă din 2016; ba, mai mult, numărul de teze de doctorat plagiate susținute în OPSN este unul zdrobitor: 74,3% dintre tezele susținute în perioada 2011–2016 la Academia de Poliție – și trecute deja printr-o primă verificare cu softul de identificare a similitudinilor – sunt suspecte de plagiat.

În plus, în presă au apărut articole privind nouă teze plagiate, susținute la Academia de Poliție, care aparțin unor persoane care au deținut sau încă dețin funcții publice importante: Robert Negoiță, primar al Sectorului 3, Dumitru Pârvu, fost adjunct al Poliției Române, Liviu Marian Pop, fost ministru al Educației, Lucian Netejoru, șef al Inspecției Judiciare, Alexandru Cătălin Ioniță, șef al Direcției Generale Anticorupție, Adrian Iacob, fost rector al Academiei de Poliție, Florea Oprea, fost secretar de stat în Ministerul de Interne, Bogdan Ciobanu, șeful Direcției de Investigații din Direcția Generală Anticorupție, și Dorel Matei, judecător. 

Episoadele anterioare ale seriei

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€