Urgia la Academia de Poliție: în căutarea tezelor dispărute (II)

Emilia Şercan

Senior Editor

80 de teze de doctorat susținute în perioada 2011-2016 nu se regăsesc în format electronic în arhiva Academiei de Poliție, iar alte trei teze nu există nici letric (în format tipărit). 

Acestor teze dispărute li se adaugă și lucrările științifice a doi decani din Academia de Poliție care conduc cele mai importante două facultăți ale instituției – și care nu sunt de găsit în format electronic: cel al Facultății de Poliție și cel al Facultății de Științe Juridice și Administrative. Ambii și-au obținut titlurile înainte de 2011.

***

Constatările se regăsesc în Raportul Corpului de Control al ministrului de Interne, care timp de două luni a făcut verificări extinse asupra tezelor de doctorat susținute după anul 2011 – și pe care l-am obținut în exclusivitate. 

Rămâne o necunoscută, însă, numărul total de teze care nu se regăsesc în arhiva Academiei de Poliție din toate cele susținute vreodată în această universitate. 

Verificările de la Academia de Poliție scot la suprafață și alte informații de-a dreptul șocante: la nivelul instituției nu există o evidență clară a persoanelor cărora li s-a acordat titlul de doctor și nici a dosarelor de doctorat ale acestora. 

PE SCURT: „Urgia la Academia de Poliție” (I)

Săptămâna trecută scriam, într-o primă parte a acestui serial, despre faptul că 74,3% dintre tezele susținute în perioada 2011-2016 la Academia de Poliție – și trecute deja printr-o primă verificare cu softul de identificare a similitudinilor – sunt suspecte de plagiat.

În total, 58 de teze de doctorat susținute în perioada 2011-2016 sunt suspecte de plagiat. 

Cine plătește pentru visul lui Emil Boc de a avea metrou la Cluj? Declarații contradictorii între primărie și ministerul Transporturilor

În timp ce primarul de la Cluj-Napoca Emil Boc a anunțat drept validă și concretă finanțarea construirii metroului printr-un instrument financiar care se numește obligațiuni verzi, Ministerul Transporturilor se ferește să își asume o proiecție bugetară și un calendar pentru cheltuielile angajate cu acest proiect.

Ce faci în weekendul 18-20 octombrie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Dichisar de toamnă în București, PICNIC în Cluj-Napoca, spectacol de tango argentinian în Timișoara și târg caritabil de toamnă în Iași. Tu ce faci în weekend?

Patru decani refuză să-și predea tezele 

La 21 martie 2019, printr-o hotărâre a Consiliului de Administrație al Academiei de Poliție s-a luat decizia, cu unanimitate de voturi, ca tezele de doctorat ale rectorului, prorectorilor, decanilor și șefilor de servicii să fie verificate de Comisia de Etică. În total, 14 persoane. 

Măsura, care a fost anunțată exclusiv pe site-ul Academiei de Poliție, printr-un comunicat de presă, viza toate tezele de doctorat ale persoanelor cu funcții de conducere, indiferent de anul când au fost susținute sau de universitatea unde au fost finalizate studiile doctorale. 

Potrivit comunicatului, Consiliul de Administrație al Academiei de Poliție a luat respectiva decizie la solicitarea conducerii MAI, cu scopul „clarificării tuturor alegațiunilor apărute în presă și în mediul on-line”.

Surse din interiorul Academiei de Poliție au declarat că unii membri ai Comisiei de Etică nu știau cu precizie cine sunt persoanele din conducere aflate pe lista celor care trebuiau verificați și că nici nu le-au fost comunicate date despre acest demers, deciziile fiind centralizate și gestionate strict de către Marius Ștefan Mihăilă, președintele Comisiei. 

Lista celor 14 persoane din conducerea Academiei de Poliție ale căror teze ar fi trebuit verificate de Comisia de Etică

Prin aceeași decizie s-a stabilit ca cele 14 persoane vizate să transmită o copie electronică a tezei către Comisia de Etică a Academiei până la data de 29 martie 2019. 

Totuși, până la finalizarea controlului Ministerului de Interne, la finalul lunii mai 2019, doar 10 din cele 14 persoane și-au pus tezele de doctorat la dispoziția Comisiei de Etică. 

De altfel, în Raportul Corpului de Control al ministrului de Interne se precizează faptul că decizia de verificare a tezelor de doctorat ale persoanelor cu funcții de conducere a fost respectată „în mod diferit de personalul cu funcții de conducere”, iar, de partea cealaltă, conducere Academiei nu a făcut nimic pentru a-i determina pe cei care nu și-au predat tezele să o facă până la data de 29 martie sau chiar după această dată.  

Cine sunt cei patru decani

Cele patru persoane care nu au predat Comisiei de Etică tezele în format electronic, pentru a fi verificate, au invocat motive dintre cele mai stranii, care sunt contabilizate în Raportul Corpului de Control. 

Cei patru care au refuzat să își pună tezele de doctorat la dispoziția Comisiei de Etică a Academiei de Poliție ocupă, cu toții, funcții de decani: 

Academia de Poliție, condusă după demisia rectorului Adrian Popa de prof. univ. dr. Veronica Stoica, are șase facultăți conduse de șase decani. Patru dintre aceștia nu și-au pus la dispoziție tezele de doctorat pentru verificări. Iar unul dintre ei, prof. univ. dr. Bogdan Țonea – decanul Facultății de Științe Juridice și Administrative, nu și-a pus la dispoziție – pe pagina dedicată conducerii instituției – nici fotografia, nici CV-ul. 

Cristian Eduard Ștefan, decanul Facultății de Poliție, a refuzat să explice de ce nu a predat teza de doctorat către Comisia de Etică. 

„Nu sunt mandatat instituțional să discut cu mass-media”, a repetat Ștefan după ce i-am spus că întrebarea vizează o chestiune care îl privește personal – și nu instituția. 

Bogdan Țonea, decanul Facultății de Științe Juridice și Administrative, nici nu a așteptat să afle care îi este întrebarea adresată și a aruncat un „La revedere!”, după care a mai spus, înainte de a închide brusc telefonul: „Vedeți că nu aveți dreptul să aveți telefonul meu”. 

Ștefan Trache și Iulia Cheșcă și-au obținut titlurile de doctor la Universitatea Tehnică de Construcții București, respectiv la Universitatea din Craiova. Cei doi nu au răspuns la telefon pentru a-și preciza punctul de vedere.

Miza verificării conducerii

Surse din cadrul Academiei de Poliție au declarat că decizia de verificare a tezelor de doctorat a tuturor cadrelor cu funcții de conducere din instituție a avut, în realitate, alt scop decât acela de a-i întări ministrului demisionar Carmen Dan impresia că se face lumină în chestiunea plagiatelor sau de a induce ideea opiniei publice că demersul este unul total transparent. 

Ideea verificării tuturor tezelor, susțin aceleași surse, a fost gândită de fostul rector Adrian Iacob împreună cu secundul său, fostul prorectorul Mihail Marcoci, Iacob fiind cel care a impus propunerea în Consiliul de Administrație. 

Cei trei „foști”: rectorul demisionar Adrian Iacob și ministrul demisionar Carmen Dan acum exact un an, la 14 iulie 2018, la ceremonia de avansare în grad a promoției 2018 a Academiei de Poliție. În spatele rectorului Iacob, în uniformă, prorectorul demisionar Mihail Marcoci. Ambii sunt investigați de DNA pentru instigare la șantaj. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Fostul rector Adrian Iacob era conștient că teza lui este plagiată și a încercat să preîntâmpine o eventuală revoltă a oamenilor din conducerea Academiei, de a-i anihila sau, după caz, de a-i fideliza pe cei care aveau teze cu probleme, astfel încât să poată deține un control total asupra Consiliului de Administrație. Această structură asigură conducerea operativă a instituției și este format din rector, prorectori, decani, directorul general administrativ și un reprezentant al studenților. 

În Raportul Corpului de Control al ministrului de Interne se spune că activitățile desfășurate în legătură cu verificarea tezelor de doctorat ale cadrelor de conducere ale Academiei „nu au avut un caracter de continuitate”, iar conducerea Academiei „nu a stabilit termene și responsabilități clare și nici nu a exercitat controlul ierarhic astfel încât activitățile asumate să se desfășoare în condiții de conformitate”.  

Această apreciere menționată în Raportul Corpului de Control arată că, de fapt, fosta conducere a Academiei de Poliție nu a fost interesată în mod real de verificarea tezelor de doctorat ale cadrelor de conducere din instituție. 

Tezele dispărute 

Cealaltă constatare surprinzătoare din Raportul Corpului de Control al ministrului de Interne se referă la 80 de teze de doctorat susținute în intervalul 2011-2016 care nu se regăsesc în format electronic, mai exact în versiune word, în arhiva Academiei de Poliție. 

Cele 80 de teze reprezintă un procent de 30,5% din totalul celor 262 de lucrări științifice susținute în intervalul 2011-2016 la Academia de Poliție.

În urmă cu câteva luni, fostul prorector Mihail Marcoci, care era și purtător de cuvânt al Academiei, comunica într-o solicitare telefonică adresată de PressOne alte cifre referitoare la tezele de doctorat care nu existau în format electronic. 

Cifra avansată era atunci de 54 de lucrări – iar potrivit acestuia celor 54 de doctori ale căror teze nu au fost găsite în format word, Academia de Poliție le-a trimis adrese oficiale prin care le cerea să trimită instituției câte un exemplar electronic.

Din Raport reiese că doar 46 de adrese au fost trimise către persoanele ale căror teze nu au fost găsite în versiune electronică.

În ședința Consiliului de Administrație din data de 31.10.2018, când s-a decis verificarea tuturor tezelor din Academie începând cu 2011 și până în 2018, fostul rector Adrian Iacob a anunțat că va declanșa cercetarea prealabilă împotriva angajaților Academiei care nu trimit tezele de doctorat în format electronic către Școala Doctorală. 

Poziția tranșantă a fostului rector a fost susținută de Cristian-Eduard Ștefan, decanul Facultății de Poliție. Acesta a plusat și a cerut declanșarea cercetării prealabile împotriva angajatilor de la Școala Doctorală care nu au păstrat tezele de doctorat și în varianta electronică. 

Jumătate de an mai târziu, inspectorii Ministerului de Interne au constatat că fosta conducere a Academiei nu a întreprins nicio măsură dintre cele propuse sau anunțate în respectiva ședință. Cât despre cercetarea prealabilă, nici nu s-a pus problema.

Mai mult, decanul Facultății de Poliție, Cristian-Eduard Ștefan, a refuzat să trimită Școlii Doctorale propria teză de doctorat atunci când s-a pus problema verificării lucrărilor de doctorat ale cadrelor de conducere.

Un alt fapt care reiese din același document este că la nivelul Academiei de Poliție nu exista o centralizare clară a tezelor, nici a celor în format letric, nici a celor în format electronic. 

De altfel, din datele pe care fostul rector Adrian Iacob le-a prezentat ministrului demisionar de Interne Carmen Dan, menționate în Raport, o dată au fost menționate 129 de lucrări în versiune electronică lipsă (25.10.2018 – 09.11.2018), altă dată au fost inventariate 91 (14.11.2018), o a treia oară au fost menționate 87 (16.04.2019).

Din acest motiv inspectorii Corpului de Control au verificat personal situația numerică, confruntând datele existente în arhiva Academiei de Poliție cu datele existente la nivelul Ministerului Educației. 

Astfel s-a ajuns la concluzia că 80 de teze de doctorat nu există deloc în format electronic, nici word, nici pdf, iar alte 51 de lucrări se află în Academia de Poliție doar în format pdf. Aceste 131 de teze nu au fost verificate preliminar cu un soft de analizare a similitudinilor. 

Misterul dispariției tezelor

Raportul include o altă informație surprinzătoare despre aceste 80 de teze dispărute: ele existau în Academia de Poliție în martie 2016 „atât în format letric cât și electronic”. 

La acea dată, toate tezele au fost trimise în format pdf Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), fapt consemnat în registrele de corespondență dintre Academie și CNATDCU verificate de reprezentanții Ministerului de Interne.

Ce s-a întâmplat ulterior momentului transmiterii tezelor către CNATDCU și cum de au dispărut rămâne un mister. 

Surse din cadrul Academiei au declarat că după ce a fost anunțată pentru prima dată verificarea tuturor tezelor de doctorat cu un soft de verificare a similitudinilor, în data de 26 iulie 2016, de către fostul rector Daniel Torje, multe CD-uri pe care erau stocate teze în versiune electronică au fost făcute dispărute cu complicitatea unor oameni din interiorul Școlii Doctorale. 

„Acele CD-uri nu puteau să dispară pur și simplu. Parchetul ar trebui să stabilească în ce condiții s-a întâmplat lucrul acesta”, au mai declarat sursele. 

De altfel, în episodul trecut al acestui serial spuneam că Remus Tamaș, secretar în Departamentul de Studii Doctorale din Academia de Poliție, a fost reclamat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, alături de Marius Mihăilă, președintele Comisiei de Etică, și Cătălin Doroș, șeful structurii informatice, pentru suspiciunea comiterii a patru infracțiuni: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu. 

Remus Tamaș, secretar în Departamentul de Studii Doctorale din Academia de Poliție, a fost persoana responsabilă de introducerea lucrărilor științifice în softul de verificare a similitudinilor. Așa cum arată Corpul de Control, în soft au fost introduse zeci de rezumate ale unor teze sau doar bucăți de teze – și nu tezele integrale, singurele care ar fi putut conduce la rezultate relevante.

***

Lipsa tezelor de doctorat în format electronic a făcut ca 80 de lucrări științifice să nu poată fi verificate cu softul de analizare a similitudinilor. 

Conducerea Academiei de Poliție a făcut adrese oficiale doar pentru autorii a 46 de teze de doctorat care nu au fost găsite în arhiva instituției în format electronic, și nu pentru toate cele 80, cum mai iese din Raportul Corpului de Control.

Tot din Raportul Corpului de Control reiese că nici cele 51 de tezele existente în format pdf nu au fost verificate cu programul de stabilire a similitudinilor, deși softul achiziționat de Academia de Poliție – Sistem Antiplagiat – permitea analizarea versiunilor pdf.   

Mai mult, înainte de verificarea tezelor cu softul de analiză a similitudinilor, reprezentanții Școlii Doctorale nu au realizat o confruntare a tezelor de doctorat aflate în biblioteca Academiei cu cele stocate în format electronic pe CD, astfel încât să se poată stabili dacă există o concordanță din punct de vedere al conținutului. 

Reprezentanții Corpului de Control au confruntat o parte dintre lucrări, iar astfel au constatat că, din cele 82 de teze trecute prin softul de similitudine, 10 teze erau sub formă de rezumat, iar pentru alte 14 teze verificarea s-a realizat doar parțial, deoarece programul de analizare a similitudinilor are o limită de caractere care poate fi expertizată. De exemplu, dacă softul poate analiza doar 200 de pagini, iar o teză avea 400 de pagini, atunci verificarea s-a făcut parțial, doar pentru numărul de pagini permis de program. 

Tezele dispărute cu totul

Corpul de Control al ministrului de Interne a mai constat și faptul că trei teze de doctorat nu se găsesc în Academia de Poliție nici în format letric. 

Acestea aparțin următorilor doctoranzi:

Concluzii despre tezele dispărute

Inspectorii Corpului de Control mai susțin că, de la data de 31.10.2018 – când s-a stabilit verificarea tezelor susținute în intervalul 2011-2018 -, și până la data de 05.04.2019 – când a început ancheta Corpului de Control -, fosta conducere a Academiei de Poliție nu a realizat nicio analiză a modalității în care au fost verificate tezele de doctorat și nicio o evaluare sau o identificare a cauzelor care au dus la dispariția a 80 de teze în format electronic.  

Mai mult, verificarea celor 82 de teze de doctorat cu softul de similitudine s-a făcut în doar trei zile, iar acest lucru s-a întâmplat doar atunci când fostul rector al Academiei de Poliție Adrian Iacob urma să prezinte informări conducerii ministerului. 

Din analiza tuturor datelor a reieșit că exista posibilitatea verificării a încă 51 de teze de doctorat existente în format pdf, dar acestea au fost excluse de la analiză. 

Alte constatări sunt chiar mai dure:

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€