Urgia la Academia de Poliție: 74,3% dintre tezele de doctorat verificate sunt suspecte de plagiat (I)

Raportul Corpului de Control al ministrului Afacerilor Interne - emis după exact două luni de verificări făcute la Academia de Poliție - scoate la iveală informații șocante despre în una dintre cele mai importante instituții de învățământ superior din România; una menită să pregătească "oameni ai legii".

Realitatea, pe scurt: 74,3% dintre tezele susținute în perioada 2011-2016 la Academia de Poliție - și trecute deja printr-o primă verificare cu softul de identificare a similitudinilor - sunt suspecte de plagiat.

***

Frapant este că 10 dintre tezele identificate cu procente foarte mari de conținut posibil plagiat aparțin unor cadre didactice din Academie, iar alte cinci unor angajați în poziții administrative. Totuși, nicio lucrare științifică nu a fost până acum verificată de Comisia de Etică după standardele legale în materie de integritatea academică. Printre ele se află inclusiv teza de doctorat a unui decan - cel al Facultății de Jandarmi.  

Alte șase teze de doctorat ale unor cadre didactice de la mai multe universități private din întreaga țară, susținute la Academia de Poliție, se presupune că au fost plagiate. 

Acestora li se adaugă alte 37 de teze posibil plagiate ale unor angajați în principal în sistemul public; majoritatea din Ministerul de Interne - dar și din sistemul judiciar (printre ei, șeful Inspecției Judiciare, despre care PressOne a scris în exclusivitate că a plagiat, și un procuror din Parchetul General).

***

În total, 58 de teze de doctorat susținute în perioada 2011-2016 sunt suspecte de plagiat. 58 de teze de doctorat pe care Comisia de Etică a Academiei încă nu le-a verificat pentru a vedea dacă sunt, într-adevăr, plagiate. Însă, aceeași Comisie de Etică s-a grăbit, chiar anul acesta, să-i exonereze - printr-un ansamblu de contorsiuni juridice și logice, care ar pica orice examen de integritate din orice instanță academică a lumii - pe fostul rector al Academiei de Poliție, Adrian Iacob, și pe șeful Direcției Generale Anticorupție din MAI, Cătălin Ioniță

Iar asta nu este tot. Teze de doctorat dispărute; rezumate, referate sau doar părți din teze verificate cu un soft de verificare a similitudinilor - și nu tezele în integralitatea lor; la care se adaugă rapoarte măsluite prezentate ministrului de Interne de către fostul rector, chestorul Adrian Iacob.

Toate acestea sunt doar câteva dintre constatările Corpului de Control, finalizate printr-o plângere penală și mai multe sesizări către diverse instituții competente ale statului. 

Consecințele

Cea mai dură măsură luată în baza Raportului Corpului de Control de către Ministerul de Interne a fost să sesizeze Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 pentru patru infracțiuni constatate la Academia de Poliție: abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu. 

Potrivit unor surse din Ministerul de Interne și din Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1, acuzațiile îi vizează în mod direct pe Marius Ștefan Mihăilă, șeful Comisiei de Etică din cadrul Academiei de Poliție; pe Remus Tamaș, secretarul Școlii Doctorale; și pe Cătălin Doroș, șeful structurii informatice din Academia de Poliție.

"Evoluția anchetei poate să ne ducă și către alte persoane, însă în acest moment doar cei trei sunt indicați în sesizarea primită de la Ministerul de Interne", au declarat surse judiciare. 

O a doua sesizare a fost trimisă la Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU), organism consultativ al Ministerului Educației, specializat în monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară și în auditarea comisiilor de etică din universități. 

Surse din sistemul de învățământ ne-au declarat că noul rector al Academiei de Poliție, Veronica Stoica, a fost invitată la ședința CEMU din data de 25 iulie pentru explicații. 

Un al treilea document, de această dată o notă de informare, a ajuns pe masa ministrului Educației, Ecaterina Andronescu. Nota a fost atașată Raportului Corpului de Control și a fost însoțită de următorul mesaj din partea colegei sale de guvern, ministrul de Interne Carmen Dan: 

"În situația în care apreciați necesară inițierea unor demersuri, să dispuneți în consecință". 

***

Ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, ne-a declarat într-o discuție avută miercurea trecută că a trimis deja raportul la Consiliul Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) pentru a cere un punct de vedere, iar într-un final a afirmat că va trimite Corpul de Control al Ministerului Educației la Academia de Poliție "cât de curând posibil".

Totuși, în primă fază, întrebată dacă are în intenție să trimită un control la Academia de Poliție, Ecaterina Andronescu a avut serioase ezitări. 

Ecaterina Andronescu. Foto: Ioana Epure

Ecaterina Andronescu. Foto: Ioana Epure

Iată dialogul pe care l-am avut miercuri, 3 iulie, cu ministrul Educației: 

- Doamna ministru, ați primit Raportul Corpului de Control al Ministerului de Interne referitor la verificările făcute la Academia de Poliție?

- În acest moment, raportul pe care ni l-a dat Corpul de Control al Ministerului de Interne este la CNATDCU și analizează toate lucrurile în neordine de acolo. Este prima etapă. 

- Ca ministru al Educației, după ce un rector al Academiei de Poliție, împreună cu un prorector, sunt suspectați că au amenințat cu moartea un ziarist, iar acum o instituție a statului vă aduce dovezi cu privire la neregulile de acolo, care este poziția instituțională a Ministerului Educației? 

- Vai de mine, să nu credeți că vreau să oblojesc pe cineva sau să protejez pe cineva, numai că există niște proceduri pe care am obligația să le respect, că altfel mă dau în judecată. 

- Care sunt aceste proceduri? 

- Ministerul a zis ce a zis, CNATDCU are obligația să vadă și să dea un verdict. 

- CNATDCU să dea verdict asupra a ce, dacă noi nu vorbim despre o sesizare existentă? 

- Păi, nu există Raportul Corpului de Control? 

- Raportul Corpului de Control nu vizează chestiuni de natură etică. 

- Teza fostului rector este în analiză, avem acum ședință la CNATDCU luna asta. 

- Eu vă întreb altceva - nu despre teza fostului rector. Ce măsuri ia Ministerul Educației și dvs. personal după toate aceste lucruri petrecute la Academia de Poliție?  

- Eu pot să iau măsurile pe care mi le permite legea, în limitele legii. 

- Aveți un raport al Corpului de Control al Ministerului de Interne, care a constatat că sunt teze dispărute fizic, că nu mai există teze în format word sau pdf - deși era obligatoriu să existe - că în loc să verifice teze au verificat rezumate, părți sau referate ale tezelor. 

- Cei din universitate pot să verifice ce consideră ei, e treaba lor. 

- Și în ceasul al 12-lea le găsiți justificări.

- Dar nu le găsesc justificări, vă rog să nu mă acuzați pentru lucruri pe care nu le pot face decât procedurilor legale. 

- Potrivit procedurilor legale pe care le aveți, veți trimite Corpul de Control al Ministerului Educației la Academia de Poliție? 

- Da, sigur că da. Răspunsul meu este da. O să facem asta cât de curând posibil. Raportul este la Direcția de Învățământ Superior, aștept de la ei un comentariu, iar după aceea pornim ce e de pornit. 

***

Surse din Ministerul Educației susțin că o comisie comună formată din angajați ai ministerului și ai CNATDCU, condusă de directorul general al Corpului de Control, Victor Iliescu, a început de luni verificările la Academia de Poliție. 

Profesorul Ioan Crăciun, șeful Comisiei de Științe Militare din CNATDCU, și profesorul Viorel Roș, șeful Comisiei de Drept din CNATDCU, au primit sarcina de a verifica cele două școli doctorale existente în Academia de Poliție - cea de Ordine Publică și Siguranță Națională (OPSN) și cea de Drept

Nu în ultimul rând, Corpul de Control a transmis noii conduceri a Academiei de Poliție o serie de recomandări care vizează modalitățile de verificare a situațiilor de nerespectare a eticii academice în privința tezelor de doctorat, dar și termene limită pentru soluționarea acestora.

Istoria unei ne-științe 

Academia de Poliție a acumulat atât de multe nereguli în privința procesului doctoral încât a ajuns un adevărat Cernobîl academic. Ani de zile, oameni și instituții au încercat să peticească, să acopere și să ascundă o acumulare uriașă de impostură care, într-un final, a explodat și e pe cale să pulverizeze aproape tot ceea ce înseamnă doctorate acordate în Academia de Poliție.  

Acest lucru se întâmplă și pentru că fundația pe care a fost construită una dintre cele două școli doctorale din Academie - cea în Ordine Publică și Siguranță Națională - este una extrem de șubredă, iar explicația este simplă: Ordinea Publică și Siguranța Națională, în care s-au acordat 426 de teze până la finalul anului 2018, este un concept care ține de securitatea populației - și nu un domeniu științific. 

Totuși, acest concept a fost pervertit în domeniu doctoral, iar o ne-știință a devenit știință printr-o serie lungă de complicități formate în anul 2002 în jurul a doi miniștri din guvernul Adrian Năstase: Gabriel Oprea și Ecaterina Andronescu. De altfel, înființarea Școlii Doctorale în Ordine Publică și Siguranță Națională s-a produs simultan cu fulminanta ascensiune universitară a lui Gabriel Oprea - fost vicepremier, ministru al Apărării și de Interne - care a ajuns peste noapte întâi doctor, iar mai apoi profesor și conducător de doctorate la Academia de Poliție.

Mai departe, compromisurile s-au înmulțit și răspândit de la mediul academic și poliție la serviciile secrete și clasa politică, în care s-au găsit nenumărate persoane interesate să-și înscrie titlul de doctor în CV și chiar pe cartea de vizită. 

[Istoria, complicitățile și anomaliile care au dus la crearea acestei ne-științe poate fi citită aici]. 

Statistic, Școala Doctorală în OPSN a produs cele mai multe teze de doctorate plagiate dintre cele susținute în Academia de Poliție. 

Lista celor care poartă responsabilitatea compromiterii totale a învățământului doctoral în Academia de Poliție este prea lungă - însă, pe scurt, pot fi incluși pe ea toți rectorii instituției, toți șefii școlii doctorale, toți conducătorii de doctorat, toți referenții care au recenzat lucrările științifice, toți evaluatorii CNATDCU care au acordat titluri de doctor unor teze evident plagiate, toți secretarii de stat responsabili de învățământul superior și, nu în ultimul rând, toți miniștrii Educației. 

Interesele

Ipoteza pe care am lansat-o la începutul lunii aprilie, când scriam că mușamalizarea tezelor de doctorat plagiate la Academia de Poliție a fost o decizie instituțională, luată de frica imploziei, prinde contur tot mai mult. 

Tot atunci, enumeram părțile implicate în războiul surd dus în subteranele Ministerului de Interne și ale Academia de Poliție și explicam că cei mai afectați de un proces corect de verificare a tezelor de doctorat ar fi cadrele didactice de la Academia de Poliție care au tezele de doctorat plagiate - și pentru care un verdict de plagiat echivalează cu încheierea carierei academice.

Însă, dincolo de profesorii din Academia de Poliție cu teze plagiate, cei care au interese ca verificarea tezelor de doctorat să nu se facă sunt mult mai mulți: 

  • plagiatorii cu funcții, care sunt speriați de consecințele unui verdict de plagiat;
  • profesorii care au coordonat plagiate, care ar putea să-și piardă dreptul de îndrumare și o sursă consistentă de venit;
  • protectorii plagiatorilor, care preferă ca aceștia să rămână manevrabili;
  • o pleiadă de chestori din conducerea MAI și de ofițeri din serviciul secret al ministerului, care joacă aproape la vedere în acest război, pentru a-și consolida puterea și influența;
  • conducerea Ministerului de Interne, care fie se poate folosi de acest pretext pentru a regla o serie de conturi, fie poate juca corect ca să facă ordine în sistem.

Urgia

Cel puțin zece cadre didactice din Academia de Poliție riscă să își piardă întreaga carieră academică dacă în final vor primi decizii de plagiat în tezele de doctorat din partea CNATDCU. 

Verificarea tezelor de doctorat cu softul de identificare a similitudinilor a indicat faptul că lucrările lor științifice au procente foarte mari de text identic cu alte surse disponibile în mediul online. 

Printre aceste cadre didactice se numără doi conferențiari universitari și opt lectori de la toate celelalte facultăți existente în Academie. 

Marian Porojanu este decanul Facultății de Jandarmi din Academia de Poliție și a devenit doctor în anul 2010 cu o lucrare cu titlul "Privatizarea serviciilor de Securitate. Implicații și determinări asupra securității naționale"

Analiza primelor 100 de pagini din teza acestuia, pe care am făcut-o la Biblioteca Academiei de Poliție în luna mai, arată că aproape tot conținutul pe care am apucat să îl verific este plagiat, toate sursele fiind identificate online. 

Pe listă sunt incluși și 16 angajați în Ministerul Afacerilor Interne (MAI), începând cu un fost consilier al ministrului Carmen Dan și un fost șef al Jandarmeriei Române, continuând cu soțul șefei Școlii Doctorale din Academia de Poliție și cu cinci comisari șefi (unul dintre ei conduce Direcția Generală Anticorupție din MAI) - și încheind cu ofițeri din diverse direcții ale ministerului.

Cinci dintre cei incluși în lista celor 58 lucrează în sistemul judiciar. Printre ei, doi judecători de la Inspecția Judiciară - care au printre atribuții cercetarea disciplinară a magistraților din România și, la solicitarea CSM, "verificări privind condiția bunei reputații pentru judecătorii și procurorii în funcție". Cap de listă e chiar cel care conduce Inspecția Judiciară, Lucian Netejoru, despre care PressOne a scris în 2018 că și-a plagiat aproape toată teza de doctorat.

Alte șase cadre didactice de la facultăți de Drept din cadrul unor universități private au fost identificate cu procente mari de similitudine. De exemplu, Gheorghe Bică este profesor și prorector al Universității "Spiru Haret", Facultatea de Drept și Administrație Publică, Craiova. 

În final, teze suspecte de plagiat au susținut, la Academia de Poliție, oameni din sistemul de sănătate, diplomație și instituția publică anti-discriminare - dar și un preot paroh, doi avocați și un notar public.

Raportul 

Ancheta Corpului de Control al MAI, care s-a întins pe un interval de două luni, a vizat modul în care la nivelul Academiei de Poliție s-a făcut verificarea cu softul de identificare a similitudinilor a tezelor de doctorat susținute în perioada 2011-2018, demers anunțat public încă de anul trecut de ministrul de Interne Carmen Dan și de fostul rector Adrian Iacob, și formalizat la 31 octombrie 2018 printr-o decizie a Consiliului de Administrație al Academiei. 

333 de teze de doctorat au fost susținute la instituția de învățământ superior a Ministerului de Interne în intervalul 2011-2018 în cele două domenii doctorale existente în Academia de Poliție, Ordine Publică și Siguranță Națională și Drept.

Cu toate acestea, în mod real, doar 82 de teze de doctorat din cele 333 au fost trecute prin programul antiplagiat în cadrul procesului de verificare anunțat public - deși fostul prorector și purtător de cuvânt al Academiei de Poliție, Mihail Marcoci, a anunțat într-o conferință de presă din noiembrie 2018 că s-au verificat 149 de teze. 

Diferența de la 82 la 149 este dată de acele teze de doctorat susținute în anii 2017 și 2018, care au fost trecute prin softul de verificare a similitudinilor după ce această procedură a devenit obligatorie prin Hotărârea de Guvern nr. 134/2016 - și a căror verificare nu a mai fost reluată. Acest lucru a putut fi stabilit de Corpul de Control prin compararea datelor la care au fost generate rapoartele de similitudine pentru toate cele 149 de teze trecute prin programul  antiplagiat. 

În perioada 2011-2016, la Academia de Poliție au fost susținute în total 262 de teze de doctorat, iar dintre acestea au fost verificate cu softul de verificare a similitudinilor, așa cum am scris deja, doar 82 de lucrări (31,3%). 

Din cele 82 de lucrări științifice, softul de verificare a similitudinilor a constatat o depășire a pragului de alertă în cazul a 61 de teze, ceea ce reprezintă un procent de 74,3% teze potențial plagiate din totalul celor verificate. 

Spun "potențial plagiate" pentru că Comisia de Etică nu a examinat toate rapoartele de similitudine emise de soft pentru a evalua dacă este sau nu vorba despre plagiat. 

Din raportul Corpului de Control reiese că mușamalizarea tezelor plagiate a fost făcută pe direcția Școala Doctorală - Comisia de Etică. De altfel, Comisia de Etică a intrat în atenția presei și a opiniei publice anul acesta după ce a emis două verdicte revoltătoare de neplagiat în cazul chestorului Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, și a chestorului Cătălin Ioniță, șeful Direcției Generale Anticorupție (DGA) din MAI. 

Niciun demers al Școlii Doctorale sau al Comisiei de Etică nu putea fi făcut fără girul fostei conduceri a Academiei de Poliție. Dacă de la nivelul conducerii ar fi venit un semnal clar că se dorește o clarificare a suspiciunilor de plagiat, toată lumea ar fi înțeles că trebuie să acționeze în mod corect. Însă cum s-ar fi putut întâmpla așa ceva, în condițiile în care chiar rectorul sub conducerea căruia s-a derulat procesul de verificare a tezelor și-a obținut titlul de doctor cu o teză plagiată? 

***

Întregul proces de verificare a celor 82 de teze este, însă, unul chestionabil. 

Experții Corpului de Control al MAI au constatat că din totalul de 82 de teze trecute prin softul antiplagiat, pentru 10 au fost analizate doar rezumate ale tezelor, nu tezele în integralitatea lor, iar pentru alte 14 s-a făcut o verificare parțială, deoarece programul de verificare a similitudinilor are o limită de caractere care poate fi expertizată. De exemplu, dacă softul poate analiza doar 200 de pagini, iar o teză avea 400 de pagini, atunci verificarea s-a făcut parțial, doar pentru numărul de pagini permis de program. 

Toate aceste lucruri sugerează faptul că și aceste 24 de teze analizate ar putea fi plagiate. Un asemenea rezultat ar fi de-a dreptul catastrofal, pentru că, astfel, toate tezele susținute în intervalul 2011-2016 la Academia de Poliție ar putea fi plagiate.

Din cele 61 de teze în cazul cărora s-a constatat o depășire a pragului de alertă, 41 au fost susținute în Ordine Publică și Siguranță Națională și 20 în Drept

Departamentul Studii Doctorale a sesizat Comisia de Etică în data de 28 ianuarie 2019 pentru 58 din cele 61 de cazuri în care rapoartele de similitudini generate de softul antiplagiat au depășit pragul de alertă de 30% pentru coeficientul 1 de similitudine, respectiv 10% pentru coeficientul 2 de similitudine.

  • Coeficientul 1 de similitudine reprezintă procentul din text cu toate frazele similare descoperite de program în alte documente disponibile online.
  • Coeficientul 2 de similitudine determină procentul din text cu fragmente similare care depășesc 25 de cuvinte consecutive. 

Anterior deciziei de verificare a tuturor tezelor de doctorat, coeficientul de similitudine stabilit în Academia de Poliție era de 25% pentru coeficientul 1 de similitudine, respectiv 5% pentru coeficientul 2 de similitudine. Creșterea pragului de alertă admis de la 25% la 30% a fost aprobată, cu unanimitate de voturi, la 31 octombrie 2018.

Pentru celelalte 3 teze în care s-a depășit pragul de alertă admis și pentru care nu a fost sesizată Comisia de Etică, fosta conducere a Academiei de Poliție a explicat că în două situații raportul de similitudine a fost generat pentru rezumate ale tezelor - nu pentru tezele integrale - iar pentru cea de-a treia situație, Comisia de Etică nu a fost sesizată dintr-o eroare, care a fost îndreptată abia în 20 mai 2019. 

Sesizarea CNATDCU, respinsă

În luna mai, când deja Corpul de Control era în pline cercetări la Academia de Poliție, Comisia de Etică a transmis la CNATDCU o adresă prin care cerea verificarea a doar 5 din cele 58 de teze de doctorat suspecte de plagiat. Una dintre aceste teza aparține chiar unui cadru universitar - Irina Mihaela Bakhaya, lector de la Departamentul de limbi străine din cadrul Facultății de Frontieră.

Procentele de similitudine din cele 5 teze de doctorat reclamate la CNATDCU sunt uriașe: variază între 45,5% și 89,2% pentru primul coeficient și între 30,2% și 48% pentru al doilea coeficient.

  1. Gheorghe Dragomiroiu"Elemente de drept comparat în materie penală, administrativă și fiscală din domeniul jocurilor de noroc - analiza infracționalității", susținută în 2011, coordonator Alexandru Boroi, 89,2% coeficient de similitudine 1, 48,0% coeficient de similitudine 2.
  2. Niculae Gamenţ, "Managementul cercetării criminalistice a infracțiunilor informatice", susținută în 2013, coordonator Ștefania  Georgeta Ungureanu, 78,4% coeficient de similitudine 1, 45,0% coeficient de similitudine 2.
  3. Irina Mihaela Bakhaya (Botez), "Dimensiunea socio-economică a terorismului cibernetic cu impact asupra siguranței naționale", susținută în 2016, coordonator Ioan Dascălu,  74,9% coeficient de similitudine 1, 52,4% coeficient de similitudine 2.
  4. Genica Crucianu (Totolici), "Protecția penală a domiciliului și a vieții private", susținută în 2012, coordonator Alexandru Boroi,  62,2% coeficient de similitudine 1, 33,7% coeficient de similitudine 2.
  5. Pavel Hălmăgean, "Managementul prevenirii și combaterii criminalității în domeniul protecției mediului înconjurător", susținută în 2011, coordonator Costică Voicu,  45,5% coeficient de similitudine 1, 30,2% coeficient de similitudine 2.

***

În ședința din 16 mai, Consiliul General al CNATDCU a decis că adresa prin care Academia de Poliție cerea CNATDCU verificarea celor 5 teze de doctorat cu coeficienți uriași excede cadrul legal. CNATDCU susține că nu a fost sesizată de Comisia de Etică cu privire la existența unor situații de plagiat în aceste teze, ci a cerut CNATDCU să verifice dacă acele teze sunt plagiate. 

Mai exact, CNATDCU reclamă faptul că Comisia de Etică nu și-a asumat în mod deschis să se pronunțe dacă tezele lui Dragomiroiu, Gamenț, Bakhaya, Cucianu și Hălmăgean sunt plagiate, ci a spus că în cele 5 teze s-a depășit pragul de similitudine al instituției și a cerut CNATDCU să verifice și să constate dacă sunt sau nu plagiate. 

În mod normal, o sesizare a CNATDCU, mai ales atunci când vine din partea unei instituții de învățământ superior, trebuie să includă dovezile în baza cărora a fost formulată. În plus, acea adresă ar fi trebuit să fie însoțită de o propunere de menținere sau retragere a titlului, semnată de către rectorul universității.

Toate aceste elemente au lipsit din adresa Comisiei de Etică a Academiei de Poliție, motiv pentru care Consiliului General al CNATDCU a decis să comunice acest lucru în mod oficial și să ceară Academiei exprimarea unui punct de vedere. 

De ce au fost reclamați cei trei la Parchet? 

Trei persoane din Academia de Poliție care au avut de-a face cu procesul de verificare a tezelor de doctorat au fost reclamate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals și neglijență în serviciu. 

Cei trei sunt Marius Ștefan Mihăilă, șeful Comisiei de Etică din cadrul Academiei de Poliție, Remus Tamaș, secretarul Școlii Doctorale, și Cătălin Doroș, șeful structurii informatice din Academia de Poliție.

  • Marius Mihăilă a condus Comisia de Etică, organism care a refuzat să se pronunțe asupra sesizărilor în cazul celor 58 de teze de doctorat reclamate de Departamentul de Studii Doctorale din Academia de Poliție. Mai mult, aceeași Comisie de Etică a emis verdicte rușinoase de neplagiat pentru fostul rector, Adrian Iacob, și pentru șeful DGA, Cătălin Ioniță. 
  • Remus Tamaș, secretar în Departamentul de Studii Doctorale din Academia de Poliție, a fost persoana responsabilă de introducerea lucrărilor științifice în softul de verificare a similitudinilor. Așa cum arată Corpul de Control, în soft au fost introduse zeci de rezumate ale unor teze sau doar bucăți de teze - și nu tezele integrale, singurele care ar fi putut conduce la rezultate relevante. 
  • Cătălin Doroș, șeful structurii informatice a Academiei de Poliție, era persoana care avea acces la softul de verificare a similitudinilor - despre care există indicii că a fost folosit în mod incorect cu scopul de a proteja anumite persoane suspecte de plagiat. 

Doctori în tergiversare: o cronologie

Raportul Corpului de Control al ministrului Afacerilor Interne vine la capătul a trei ani încheiați de promisiuni, temporizări, tergiversări și declarații contradictorii. 

25 IULIE 2016: "Verificăm toate tezele"

Rectorul Academiei de Poliție, Daniel Torje, anunță că va analiza toate tezele de doctorat susținute la Academia de Poliție. Anunțul vine după ce Comisia de Etică a instituției constată un plagiat multiplu în lucrarea primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, despre care PressOne scrisese în exclusivitate - cu două luni înainte - că este plagiată integral. Torje îi cere să efectueze evaluarea directorului de-atunci al Școlii Doctorale, Adrian Iacob, care avea să-i fie succesor în funcția de rector începând primăvara lui 2018. În mai 2019, rectorul Adrian Iacob - despre care PressOne a scris recent că a plagiat masiv în teza de doctorat - a demisionat, fiind pus sub acuzare pentru instigare șantaj.

30 MAI 2018: "Verificăm doar tezele din 2007-2011"

La aproape doi ani de la anunțul lui Torje, ministrul de Interne Carmen Dan reconfirmă faptul că tezele de doctorat vor fi verificate, invocând controlul promis de fostul rector al Academiei de Poliție. Torje fusese înlocuit, cu o lună înainte, de Adrian Iacob, acesta din urmă fiind ales de comunitatea din Academie. Sursele noastre susțin că ministrul Dan i-a fixat ca prioritate noului rector, într-o discuție, să verifice doar tezele de doctorat susținute în perioada 2007-2011 (deci nu toate tezele, așa cum anunțase fostul rector Daniel Torje).

28 SEPTEMBRIE 2018: Ministrul fixează un termen-limită

Ministrul Carmen Dan anunță că "raportul privind verificarea tezelor doctorale de la Academia de Poliție va fi prezentat pe 15 noiembrie"; spune că a discutat cu rectorul Academiei și că acesta are "toată disponibilitatea" să facă publice rezultatele verificărilor.

31 OCTOMBRIE 2018:  Academia de Poliție sfidează cererea ministrului de Interne

Consiliul de Administrație al Academiei de Poliție stabilește, printr-o hotărâre, să fie verificate tezele din intervalul 2011-2017 - sfidând solicitarea ministrului de Interne, care ceruse verificări pentru intervalul 2007-2011. Hotărârea este dată cu doar două săptămâni înainte de termenul de 15 noiembrie, la care - conform promisiunii făcute de ministru - urma să fie prezentat raportul de verificare.

19 NOIEMBRIE 2018: Prea multe întrebări fără răspuns

Fostul prorector Mihail Marcoci - în prezent demisionar, după ce a fost pus sub sub urmărire penală de DNA pentru instigare la șantaj - declară într-o conferință de presă că 55 de teze de doctorat din cele 149 verificate din perioada 2011-2018 au coeficienți de similitudine care depășesc pragul admis, ceea ce ar putea însemna plagiat. La acea conferință de presă, deși se presupune că prezenta presei niște date ale unui control încheiat parțial, Marcoci nu poate răspunde la întrebări esențiale:

      • Câte teze s-au susținut, în total, în Academia de Poliție în perioada 2011-2017? 
      • Câte teze s-au susținut la Școala Doctorală în Drept în perioada 2011-2017?
      • Câte teze s-au susținut la Școala Doctorală în Ordine Publică și Securitate Națională în perioada 2011-2017?
      • Câte teze susținute anterior anului 2011 există în format word în sediul Academiei de Poliție?
      • Câte dintre tezele verificate aparțin unor angajați ai Ministerului de Interne?

21 MARTIE 2019: Un comunicat ultra-discret

Consiliul de Administrație al Academiei decide cu unanimitate de voturi, la solicitarea conducerii MAI, cu scopul "clarificării tuturor alegațiunilor apărute în presă și în mediul on-line", să verifice tezelor de doctorat ale rectorului, prorectorilor, decanilor și șefilor de servicii din instituție. Hotărârea este postată într-o secțiune greu vizibilă de pe site-ul Academiei sub forma unui comunicat de presă în care se precizează că verificarea tezelor celor menționați "se va face indiferent de anul când au fost susținute sau de universitatea unde au fost finalizate aceste studii".

25 MARTIE 2019: Dezvăluire de presă - teza rectorului Iacob, plagiată masiv

PressOne publică, în exclusivitate, o analiză a tezei de doctorat a rectorului Adrian Iacob în care arată că cel puțin 70% din conținut este plagiat. Referitor la teza sa de doctorat, Iacob ne declară: "Eu voi citi mâine articolul, iar toate aspectele sesizate de dumneavoastră vor pleca spre Comisia de Etică a Academiei, pentru a fi verificate".

26 MARTIE 2019: Portițele de scăpare

Pe site-ul Academiei de Poliție, în aceeași secțiune puțin vizibilă, apare un nou comunicat de presă prin care se anunță că rectorul Iacob a solicitat Comisiei de Etică și Deontologie Universitară declanșarea verificărilor de specialitate "în raport cu normele juridice și metodologice în vigoare la data susținerii tezei", după cum se precizează în comunicat - deci nu în raport cu normele de etică academică. Formularea prevestește ansamblul de portițe juridice prin care Comisia de Etică va încerca să argumenteze că tezele nu au fost plagiate, întrucât au respectat "normele juridice și metodologice". Nimic despre normele etice, însă. 

5 APRILIE 2019: Un anunț și un contra-anunț

O zi cu schimb de replici prin intermediul comunicatelor de presă între ministrul de Interne și conducerea Academiei de Poliție: 

a. Ministerul de Interne anunță, printr-un comunicat de presă, că a trimis Corpul de Control la Academia de Poliție având în vedere că "în aproape șase luni" au fost evaluate și s-au emis puncte de vedere pentru doar 6 lucrări de doctorat, motiv pentru care "se impune o evaluare a modului de organizare a acestui proces". Cercetarea declanșată de ministrul Carmen Dan este una administrativă: Corpul de Control al MAI nu are competența de a verifica, din punct de vedere academic și etic, conținutul tezelor de doctorat. Poate stabili însă, cu exactitate, unde există suspiciuni privind corectitudinea verificărilor:

      • câte teze au fost susținute în Academia de Poliție de la înființare și până acum;
      • câte teze în format fizic există în Academia de Poliție și câte lipsesc;
      • câte teze în format electronic există în Academia de Poliție și câte nu există, deși ar trebui;
      • câte teze aparțin unor angajați ai Ministerului de Interne;
      • cum sunt setați parametrii de funcționare ai softului de verificare a similitudinilor folosit de Academia de Poliție, Sistem Antiplagiat;
      • cum funcționează Comisia de Etică din Academia de Poliție. 

b. Într-o declarație de presă, prorectorul Mihail Marcoci îi răspunde ministrului Dan că nu este vorba despre "aproape șase luni", așa cum preciza Ministerul de Interne în propriul comunicat, ci de doar 17 zile de verificări. În realitate, între anunțul ministrului Dan din 30 mai 2018 și descinderea Corpului de Control la Academie trecuseră 310 zile, nu 17. Rezultatul cercetărilor făcute de Corpului de Control arată că, de fapt, verificarea s-a făcut, efectiv, în doar 4 zile.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.