Rectorul Academiei de Poliţie a plagiat peste două treimi din teza sa de doctorat

Rectorul Academiei de Poliție "Alexandru Ioan Cuza" din București, profesorul universitar Adrian Iacob, a plagiat circa 70% din teza de doctorat susținută în 2007 la instituția pe care azi o conduce.

El deține simultan poate cele mai multe titulaturi oficiale întâlnite la o persoană din învățământul universitar militar.

Este profesor și rector al Academiei de Poliție, are gradul de chestor de poliție, este membru titular al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN) și, nu în cele din urmă, este vicepreședinte al Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică din CNATDCU – organismul abilitat, printre altele, să verifice sesizările de plagiat în tezele de doctorat.

Lucrarea care i-a adus lui Adrian Iacob titlul științific de doctor în Ordine publică și Siguranță națională − și care i-a dat, deci, posibilitatea să urce în ierarhia Academiei − este o înșiruire de paragrafe, pasaje sau pagini copiate din alți autori.

Coordonator de doctorat i-a fost profesorul Costică Voicu, care în 2007 deţinea funcția pe care o ocupă azi Adrian Iacob: rector al Academiei de Poliție.

De altfel, Voicu este unul dintre fondatorii domeniului de doctorat Ordine publică și Siguranță națională, alături de Gabriel Oprea și de Ioan Dascălu. Cu toate că nu corespunde vreunei științe, acest domeniu a dat nu mai puțin de 313 doctori de la înființarea sa, în anul 2002.

Nu doar teza de doctorat a lui Adrian Iacob încalcă normele de integritate academică. Am descoperit alte patru cărți semnate de el care sunt confecționate din lucrări apărute anterior, ceea ce indică situații de autoplagiat.

În recentul interviu pentru PressOne, când a fost întrebată dacă un rector care a plagiat mai poate rămâne în funcție, ministrul Ecaterina Andronescu a răspuns retoric prin alte două întrebări: Câtă autoritate ai tu, ca rector, în fața comunității academice? Ce autoritate ai să împingi universitatea în direcția potrivită?

Verificările interne de la Academia de Poliţie

Săptămâna trecută, într-o secţiune deloc vizibilă de pe site-ul Academiei de Poliție a apărut un comunicat de presă care anunță verificarea tezelor de doctorat ale rectorului, prorectorilor, decanilor și șefilor de servicii.

Potrivit comunicatului, Consiliul de Administrație al Academiei de Poliție a luat această decizie cu unanimitate de voturi, la solicitarea conducerii MAI, cu scopul "clarificării tuturor alegațiunilor apărute în presă și în mediul on-line".

"Verificarea antiplagiat a tezelor de doctorat a (sic − n.r.) persoanelor sus-menționate se va face indiferent de anul când au fost susținute sau de universitatea unde au fost finalizate aceste studii", se mai precizează în comunicat.

Referitor la acest demers, rectorul Adrian Iacob ne-a dat următoarea declaraţie în cursul zilei de duminică, 24 martie:

"Am dorit să se elimine orice suspiciune cu privire la mine, personal, și cu privire la persoanele care ocupă funcții de conducere în instituție".

În ceea ce priveşte teza sa de doctorat, a spus doar atât: "Eu voi citi mâine articolul, iar toate aspectele sesizate de dumneavoastră vor pleca spre Comisia de Etică a Academiei, pentru a fi verificate".

*

Până acum, zece lucrări de doctorat susținute la Academia de Poliție au fost devoalate de presă ca fiind plagiate.

La finalul lui 2018, conducerea instituţiei a anunțat declanșarea unui proces de verificare a tezelor, după ce ministrul de Interne, Carmen Dan, solicitase cercetarea lucrărilor pentru care s-a acordat titlul de doctor în intervalul 2007-2011.

În final, perioada verificată a fost 2011-2017 − și nu cea indicată de ministru, 2007-2011. De ce s-a ales acest interval și nu a fost respectată cerința ministrului?

Un răspuns oficial nu există, însă în acest interval și-au susținut tezele de doctorat majoritatea profesorilor care predau azi la Academia de Poliție.

În noiembrie 2018, prorectorul Mihail Marcoci anunța că 55 dintre cele 149 de teze analizate − susținute în perioada 2011-2017 la Academia de Poliție − "ar putea fi plagiate".

Potrivit unui răspuns oficial primit de la Biroul de Presă al Academiei de Poliție, în intervalul 2011-2017 au fost susținute 287 de teze de doctorat.

Totuși, în analiza internă au intrat doar 149 dintre cele 287.

Întrebat de ce nu au fost verificate toate cele 287, prorectorul Marcoci a spus că 54 dintre ele nu există în format word în arhiva Academiei de Poliție, iar alte 84 au fost susținute în anii 2016 și 2017, când analizarea tezelor cu un program de verificare a similitudinilor era obligatorie.

Potrivit lui Marcoci, celor 54 de doctori ale căror teze nu au fost găsite în format word, Academia de Poliție le-a trimis adrese oficiale prin care li se cere să trimită instituţiei câte un exemplar electronic.

Cine este Adrian Iacob

Profesorul Adrian Iacob este un produs 100% al Academiei de Poliție.

A absolvit în 1998 Facultatea de Științe Juridice din cadrul Academiei, iar în aprilie 1999 a devenit preparator universitar. A fost apoi asistent (2000-2004), lector (2004 -2007), conferențiar (2007-2016), iar din 2016 este profesor universitar și conducător de doctorate.

Titlul de doctor l-a obținut în 2007, după care a început ascensiunea sa în ierarhia academică, dar și în conducerea Academiei de Poliție.

A fost numit mai întâi șeful catedrei de Ordine Publică (2007-2011), iar din 2011 și până în 2016 a condus, din poziția de decan, Facultatea de Poliție, cea mai importantă din cadrul Academiei.

În 2017 a fost numit director al Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat, adică structura care conduce cele două școli doctorale din Academia de Poliție – Drept și Ordine publică și Siguranţă națională.

Din 2018 este rectorul Academiei de Poliție, poziție în care a fost numit de actualul ministru de Interne, Carmen Dan. Tot ea este cea care, cu ocazia zilei de 1 decembrie 2018, l-a avansat la gradul de chestor de poliție.

Adrian Iacob este și membru în controversata Academie de Științe ale Securității Naționale (ASSN), instituție înființată de Gabriel Oprea și de George Maior. (Detalii, aici.)

Prin statut, membrii ASSN ar trebui să fie personalități cu realizări notabile în domeniul științelor militare. În cazul său, o bună parte din opera științifică este o însăilare de lucrări plagiate și autoplagiate.

Calitatea de membru în ASSN îi aduce lui Adrian Iacob un salariu lunar, pentru tot restul vieții sale, de 2.700 de lei. Potrivit declarației de avere, el a încasat, doar de la ASSN (care sunt tot bani publici), 16.200 de lei în 2015, 32.400 de lei în 2016 și 34.204 de lei în 2017.

Așa cum spuneam în debutul acestui articol, Adrian Iacob este și vicepreședinte al Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică din CNATDCU.

În calitate de membru al acestei comisii, el se pronunță asupra sesizărilor de plagiat care vizează teze de doctorat susținute la Academia de Poliție, la Academia SRI sau la Universitatea Națională de Apărare "Carol I".

Mai mult, ia decizii de păstrare sau de retragere a unor titluri de doctor asupra cărora planează suspiciunea de plagiat.

Plagiatul

Teza cu care Adrian Iacob a obținut titlul de doctor în 2007 se intitulează "Criminalitatea organizată și cooperarea polițienească între state".

Lucrarea are 277 de pagini, fără bibliografie. A fost publicată în volum tot în 2007, la editura Sitech din Craiova, dar sub titlul "Lupta împotriva criminalității organizate".

Pentru analiza tezei am folosit o copie în format Word, pe care am comparat-o cu volumul publicat în 2007.

La fel ca alte persoane care au plagiat în tezele de doctorat, Adrian Iacob a copiat inclusiv notele de subsol indicate în textele originale.

Mai mult, el a preluat chiar și grafia din textele originale − cuvinte și propoziții îngroșate, publicate cu italice sau subliniate, dar și alte însemne.

Un alt amănunt care atrage atenția: 50 dintre cei 63 de autori străini trecuți în bibliografie sunt puși "din burtă", ei nefiind menționați în cuprinsul lucrării.

Plagiatul se definește ca preluarea conținutului sau ideilor altor persoane și însușirea lor fără citare.

Citarea trebuie să conțină două elemente, întrunite simultan: marcarea cu ghilimele a pasajelor preluate și atribuirea fiecăruia sursei de unde a fost preluat.

În teza rectorului Adrian Iacob am întâlnit mai multe situații în care el face trimitere către sursele de unde a plagiat, însă fără a marca prin ghilimele conținutul copiat.

Ba, mai mult, în unele situații a indicat eronat paginile originale, pentru a masca faptul că a copiat.

Dovezile pe care le-am adunat arată că circa 70% din teza de doctorat a rectorului Adrian Iacob este plagiată.

Inclusiv Introducerea tezei este plagiată de la paginile 11-12 ale volumului "Globalizarea traficului de copii", coordonat de Ion Chipăilă și apărut în 2006 la editura Sitech din Craiova – volum care ridică, la rândul său, suspiciuni certe de plagiat.

ORIGINAL. Pagina 11 din cartea "Globalizarea traficului de copii", coordonator Ion Chipăilă.

PLAGIAT. Pagina 7 din teza lui Adrian Iacob.

Capitolul I

Conținutul primei pagini din Capitolul I al tezei, intitulat "Conceptul de criminalitate organizată", l-am regăsit plagiat în foarte multe teze de doctorat și articole științifice, inclusiv în teza Laurei Codruța Kövesi.

Această pagină se repetă în nu mai puțin de trei cărți semnate de Adrian Iacob împreună cu alți autori, plus în teza sa de doctorat.

Tocmai pentru că acest conținut există și în alte lucrări, am încercat să-i descopăr sursa originală.

Cea mai veche sursă am găsit-o în cartea "Drept polițienesc și contravențional", semnată de Stancu Șerb, Constantin Drăghici, Dragoș-Andrei Ignat și Adrian Iacob − carte apărută în 2003 la editura Tritonic.

Coperta volumului semnat de Stancu Șerb, Constantin Drăghici, Dragoș-Andrei Ignat și Adrian Iacob.

Pagina 220 din cartea semnată de Stancu Șerb, Constantin Drăghici, Dragoș-Andrei Ignat și Adrian Iacob.

Aceeași pagină apare în deschiderea cărții "Crimă organizată", semnată de Adrian Iacob și Constantin Victor Drăghici, publicată în 2006 la editura Tritonic.

Coperta cărţii "Crima organizată".

Pagină din cartea "Crima organizată".

Teza de doctorat a lui Adrian Iacob, publicată sub titlul "Lupta împotriva criminalității organizate" la editura Sitech din Craiova, conține și ea aceeași pagină la Capitolul I.

Coperta volumului care conţine teza lui Adrian Iacob.

Pagina 9 din teza lui Adrian Iacob.

Pagina 10 din teza lui Adrian Iacob.

Rectorul Adrian Iacob semnează împreună cu Constantin Victor Drăghici şi volumul "Cooperarea polițienească între state în domeniul crimei organizate", apărut în 2009 la editura Sitech din Craiova.

Și acest volum începe cu aceeași pagină.

Coperta volumului "Cooperarea poliţienească între state în domeniul crimei organizate".

Pagina 9 a volumului "Cooperarea poliţienească...".

O parte din conținutul tuturor acestor pagini este copiată de la paginile 127-128 ale volumului "Dreptul internațional penal și infracțiunile internaționale", semnat de Grigore Geamănu și apărut în 1977 la editura Academiei Române. Inclusiv notele de subsol din cartea lui Geamănu sunt copiate.

De exemplu, paragraful de mai jos, care ar putea trece drept un citat preluat din Ştefan Glaser, este, de fapt, un fragment copiat cuvânt cu cuvânt din Geamănu.

"Un alt jurist, Ștefan Glaser, consideră infracțiunea internațională ca fiind «un fapt contrar dreptului internațional și atât de vătămător pentru interesele apărate de acest drept, încât statele de comun acord îi atribuie un caracter criminal, cerând totodată și reprimarea penală»".

Secțiunile II, III, IV și V din Capitolul I al tezei, adică 44 de pagini una după alta, sunt plagiate integral din volumul "Globalizarea traficului de copii", coordonat de Ion Chipăilă și apărut în 2006 la editura Sitech.

Căutând sursa originală a primului capitol din teza rectorului Adrian Iacob, am descoperit un alt lucru interesant. Porțiunile din cartea plagiată de Iacob sunt, la rândul lor, plagiate.

Astfel, am găsit dovezi care arată că în volumul "Globalizarea traficului de copii" au fost plagiate, cu precădere, alte două cărți.

Este vorba despre "Combaterea crimei organizate. Evoluție tipologii, legislație, particularități" (volumul 1), semnată de Damian Miclea în 2004 la Editura Ministerului Administraţiei și Internelor, și despre "Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor", de Costică Voicu, Adriana Voicu și Ioan Geamănu, apărută în 2006 la editura Pildner & Pildner din Târgoviște.

În ecranul de mai jos puteţi derula cele 44 de pagini din capitolul 1 al tezei lui Adrian Iacob care sunt plagiate.

Pe margine am notat sursele originale. Citatele copiate sunt marcate cu galben şi cu verde, pentru a le diferenţia sursele.

Volumul "Globalizarea traficului de copii" nu este menționat în nici o notă de subsol din cele 45 de pagini consecutive plagiate și nici în bibliografia tezei.

Pagina 1/45

Capitolul II

Capitolul II al tezei, intitulat "Principalele forme de manifestare ale criminalității organizate", este plagiat după același tipar, dar din alte surse.

Secțiunea I din acest capitol, "Terorismul ca formă de manifestare a criminalității organizate", conţine porţiuni copiate pe sărite din volumul "Terorismul internațional", semnat de Gheorghe Carp și apărut în 2005 la Editura Ministerului Administrației și Internelor.

Conținutul de la pagina 57 și de la paginile 61-65 ale tezei este copiat de la paginile 24, respectiv 41-47 din volumul "Terorismul internațional".

Secțiunea a III-a din capitolul II − "Spălarea banilor proveniți din infracțiuni" − are fragmente copiate din lucrarea "Criminalitatea organizată în domeniul afacerilor", semnată de Costică Voicu, Adriana Camelia Voicu și Ioan Geamănu, apărută în 2006 la Editura Pildner & Pildner.

Mai exact, conținutul de la paginile 73-77 ale tezei este o însăilare de pasaje copiate pe sărite de la paginile 35, 37-38, 40, 45, 67, 68, 69 din "Criminalitatea organizată...".

ORIGINAL. Pagina 35 din volumul "Terorismul internaţional", de Gheorghe Carp.

PLAGIAT. Pagina 61 din teza lui Adrian Iacob.

Capitolul III

Capitolul III al tezei lui Adrian Iacob, intitulat "Cooperarea polițienească între state pentru prevenirea și combaterea criminalității organizate", este plagiat din câteva surse predilecte.

În Secțiunea a II-a, intitulată "Inițiative și preocupări ale organismelor internaționale pe linia prevenirii și combaterii criminalității organizate", conținutul de la paginile 104-107 este plagiat parțial de la paginile 8-13 ale cărţii "Instrumente ale cooperării internaționale în domeniul valorificării mijloacelor criminalistice de probațiune", semnată de Ioan Hurdubaie și apărută în 2006 la editura Era din București.

O altă carte din care a copiat rectorul Academiei de Poliție (paginile 108-109) este "Criminalitatea și organizațiile internaționale", semnată de Ion Suceavă și Florin Coman, apărută în 1997 la editura Romartexim din București (paginile 84, 85, 92, 93, 96).

Din următoarea secțiune a tezei, a III-a, intitulată "Cooperarea judiciară internațională în materie penală", alte zeci de pagini sunt copiate din următoarele două volume:

"Cooperarea polițienească în România", semnat de Mihai Gheorghe Stoica și de Constantin Cristian Cătuți, apărut în 2006 la editura Paper Print Invest din București (de la paginile 30-32 şi 33);

"Instrumente ale cooperării internaționale în domeniul valorificării mijloacelor criminalistice de probațiune", semnat de Ioan Hurdubaie, 2006, editura Era din București (de la paginile 49-53, 60-70, 73-81, 86-90, 93-103, 107-108, 112-121).

Secțiunea a IV-a a capitolului III − "Cooperarea polițienească între state pe plan internațional și pe continentul european" − este și ea copiată parțial din următoarele volume:

"Cooperarea polițienească în România", semnat de Mihai Gheorghe Stoica și Constantin Cristian Cătuți, apărut în 2006 la editura Paper Print Invest din București (de la paginile 47-50, 67-90, 84-85, 88 şi 89);

"Criminalitatea și organizațiile internaționale", semnat de Ion Suceavă și Florin Coman, apărut în 1997 la editura Romartexim, din București (de la paginile 199-200);

"Drept polițienesc și contravențional", semnat de Stancu Șerb, Constantin Drăghici, Dragoș-Andrei Ignat și Adrian Iacob, apărut în 2003 la editura Tritonic (de la paginile 264-267, 270-271).

ORIGINAL. Pagina 9 din volumul "Instrumente ale cooperării internaționale...", de Ioan Hurdubaie.

PLAGIAT. Pagina 105 a tezei lui Adrian Iacob.

Capitolul IV

Porțiuni consistente care sunt plagiate se găsesc și în Capitolul IV al tezei de doctorat semnate de Adrian Iacob, intitulat "Rolul și contribuția României în realizarea cooperării polițienești între state pentru prevenirea și combaterea criminalității internaționale organizate".

De exemplu, în secțiunile I, a II-a și a III-a am descoperit zeci de pagini plagiate din lucrarea "Cooperarea polițienească în România", semnată de Mihai Gheorghe Stoica și Constantin Cristian Cătuți (de la paginile 51-52, 98, 100-101, 103, 105-109, 111-113, 114-117, 118, 119-121, 156, 157).

Capitolul V

Capitolul V al tezei, intitulat "Elemente specifice de perspectivă privind cooperarea polițienească între state", este și el plagiat în bună măsură tot din cartea "Cooperarea polițienească în România", semnată de Mihai Gheorghe Stoica și Constantin Cristian Cătuți.

Conținutul acestei ultime părți a lucrării de doctorat este copiat prin intercalarea unor paragrafe din cartea lui Stoica și Cătuți (de la paginile 125-127, 129-130, 128, 127, 167, 169, 95-96, 139-140, 165-176, 164).

În acest video puteţi vedea, pe repede înainte, toate pasajele plagiate din teza lui Adrian Iacob (marcate cu galben şi verde):

Autoplagiatul

Profesorul Adrian Iacob nu a plagiat doar în teza sa de doctorat. Și alte lucrări de-ale sale sunt plagiate sau autoplagiate.

O primă carte care ridică suspiciuni este "Crimă organizată", pe care o semnează împreună cu Constantin Victor Drăghici, și care a apărut în 2006 la editura Tritonic.

Cuprinsul lucrării, sub diferite forme, se regăsește și în alte cărți publicate ulterior.

În acest volum există câteva pagini al căror conținut se repetă. De exemplu, textul de la paginile 16-18 se repetă în mod identic de la pagina 64 la pagina 68.

O parte din textul acestei cărți a fost preluat în cuprinsul tezei, prin intercalări de paragrafe, pagini, subcapitole și capitole.

De la început și până la pagina 128, conținutul cărții "Crimă organizată" este reluat în mod identic în cartea "Cooperarea polițienească între state în domeniul crimei organizate", semnată tot de Adrian Iacob și Constantin Victor Drăghici, apărută în 2009 la editura Sitech din Craiova.

Cuprinsul volumului "Crima organizată".

Cuprinsul volumului "Cooperarea poliţienească între state...".

Autoplagiatul este una dintre formele grave de încălcare a eticii universitare.

Se comite un autoplagiat când un autor publică o lucrare (articol științific, studiu, capitol de carte sau chiar carte) de două sau de mai multe ori, fără a menționa că respectivul text a fost publicat anterior și fără a-l însoți cu elemente de identificare din jurnalul sau volumul unde a apărut prima dată.

Autoplagiatul compilat

Acesta este doar un prim caz de autoplagiat comis de rectorul Academiei de Poliție.

Introducerea de la teza sa de doctorat este copiată, tot pe post de introducere, în cartea "Instrumentele cooperării polițienești", pe care Adrian Iacob a publicat-o în 2014 (adică 7 ani după susținerea tezei), tot la editura Sitech din Craiova.

Primul capitol din această carte, de la pagina 11 la pagina 52, este identic cu primul capitol din teza de doctorat.

Capitolul II din această carte (de la pagina 53 la 65) este identic cu Capitolul I din cartea "Prevenirea criminalității", pe care Adrian Iacob a semnat-o alături de Constantin Victor Drăghici, și care a apărut la editura Sitech (de la pagina 7 la pagina 26).

Capitolul III din "Instrumentele cooperării poliţieneşti" (de la pagina 66 la 100) preia identic conținutul de la paginile 64-112 din volumul "Crimă organizată".

Capitolele IV și V din "Instrumentele cooperării..." (de la pagina 109 la pagina 130) sunt copiate din teza de doctorat, publicată sub titlul "Lupta împotriva criminalității organizate" (de la pagina 59 la 96).

Și capitolul VI (de la pagina 131 la pagina 148) este copiat tot din teza de doctorat, de la pagina 101 la 122.

De asemenea, capitolul X (de la pagina 204 la pagina 210) este copiat ad litteram tot din teza de doctorat a lui Adrian Iacob (de la pagina 267 la 275).

*

O situație de autoplagiat se găsește şi în alte două lucrări ale rectorului Academiei de Poliție.

Primele două capitole (de la pagina 7 la pagina 97) din cartea "Prevenirea criminalității", semnată de Adrian Iacob și Constantin Victor Drăghici, publicată în 2008 la editura Sitech, sunt copiate ad litteram, de la pagina 83 la pagina 140, în cartea "Activități polițienești în operații multinaționale", semnată de Luca Iamandi, Adrian Iacob și David Ungureanu, publicată tot la editura Sitech din Craiova și tot în 2008.

*

Constantin Victor Drăghici este comisar-șef de poliție și lector universitar la Academia de Poliție "Alexandru Ioan Cuza". El deține funcția de director adjunct al Colegiului Național de Afaceri Interne, o structură din cadrul Academiei de Poliție care e construită pe modelul Colegiului Național de Apărare de la UNAp, sau pe cel al Colegiului Național de Informații de la Academia SRI. (Detalii, aici).

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.