Secretele Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale: istoria, falsurile şi membrii neştiuţi

Cea mai opacă instituție de elită a statului român, Academia de Științe ale Securității Naționale (ASSN), este pe cale să se închidă.

Senatul a adoptat luna trecută proiectul de lege privind desfiinţarea ASSN, care urmează să fie votat şi în Camera Deputaţilor, for decizional.

Cu toate acestea, nici acum, după doi ani de la izbucnirea scandalului legat de numele membrilor ASSN, nu se știe care a fost componenţa exactă a instituţiei în aceşti ani de funcționare efectivă.

ASSN se comportă ca o societate secretă, cu toate că membrii săi primesc, până una-alta, o remunerație lunară plătită din bugetul statului.

PressOne a descoperit neconcordanțe în actele publice emise de ASSN, neconcordanțe care conturează ipoteza falsificării unor documente cu scopul de a ascunde calitatea de membru deţinută de anumite persoane.

Unele informații au fost ascunse de către conducerea ASSN cu bună știință, deși Academia a fost obligată de o instanţă a Curţii de Apel Bucureşti să comunice o serie de date publice după ce a pierdut definitiv cele două procese pe care i le-am intentat.

În urma investigațiilor proprii, am descoperit două nume care au fost trecute sub tăcere în documentele publice emise de ASSN: Eduard Hellvig, actualul director al SRI, și Petre Tobă, fost ministru de Interne în guvernul Cioloș.

În declaraţiile de avere însă, cei doi și-au recunoscut calitatea de membru și faptul că au avut venituri de la ASSN.

Pe lista membrilor ASSN, pe care am obținut-o în urma celor două procese câştigate la Curtea de Apel Bucureşti, apar şi nume surprinzătoare, despre care anterior nu se ştia că fac parte din instituţie: George Viorel Voinescu, adjunct al directorului SRI, și Ilie Botoș, fost procuror general al României.

Corelând informaţiile obținute în urma celor două procese cu informaţiile de pe site-ul ASSN și cu cele incluse într-un răspuns la o interpelare a deputatului Cristian Ghinea, reiese că identitatea unei persoane este ținută la secret, în continuare.

Contextul

Demersul de a desființa ASSN pare să fi intrat în linie dreaptă. Luna trecută, Senatul României, în care coaliția PSD-ALDE deține majoritatea, a votat aproape cu unanimitate o propunere legislativă de abrogare a Legii 56/2012 privind organizarea și funcționarea ASSN: 98 de voturi „pentru”, un vot împotrivă și o abținere.

Ironic, iniţiatorul acestui proiect este chiar omul care promulgase legea de înființare a ASSN, fostul președinte Traian Băsescu, în prezent senator PMP.

În termen de 45 de zile de la votul din Senat, propunerea de abrogare a legii pe baza căreia funcţionează ASSN trebuie trimisă la Camera Deputaților, care este for decizional.

Nu există nicio garanție că votul va fi similar în Camera Deputaților. Au fost multe situațiile în care un vot majoritar exprimat într-o Cameră a fost întors în cealaltă. Și la fel de multe situații în care votul s-a negociat, miza fiind politică sau de altă natură.

Şi în acest caz, demersul de închidere a ASSN are, aparent, mai multă legătură cu bătălia politică deschisă pe tema „statului paralel” decât cu faptul că membrii Academiei nu au nimic de-a face cu cercetarea științifică.

Există mai multe motive pentru desființarea ASSN care au fost expuse public în ultimii doi ani:

Un alt motiv ar fi legat de faptul că, de trei ani încoace, după ce George Maior a demisionat ca urmare a numirii sale ca ambasador în SUA, ASSN funcționează cu un președinte interimar – Remus Pricopie, cu toate că funcția de președinte interimar nu este prevăzută în Legea de funcționare a Academiei.

Nu în ultimul rând, cel mai important motiv de desființare ar fi nefireasca situație prevăzută de Legea 56/2012, potrivit căreia ASSN se află în coordonarea Ministerului Apărării, a Ministerului de Interne și a SRI, deși este vorba despre o academie de consacrare, care ar trebui să adune elita științifică și academică din zona științelor militare.

În fapt, singurele contacte între ASSN și cele trei instituții au fost intermediate de Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, Academia de Poliție și Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul”. Acest lucru reiese din răspunsurile oficiale primite de la entitățile menționate.

Totuși, nu motivele enumerate mai sus au cântărit în votul covârşitor din Senat şi nici asprele critici venite din zona societății civile în ultimii doi ani.

Mult mai tare cântărește recenta dispută iscată între Liviu Dragnea, președintele PSD, și George Maior, șeful de facto al ASSN, referitoare la chermezele pe care SRI le-a organizat la vilele sale de protocol.

Audiat la Comisia de control al activităţii SRI, Maior a confirmat prezența lui Dragnea la sindrofiile SRI, în condițiile în care acesta a pornit un război declarativ la adresa colaborării dintre SRI şi DNA şi se erijează în purtătorul de stindard al luptei împotriva „statului paralel”.

Liviu Dragnea nu a făcut nimic altceva decât să se folosească de proiectul de lege depus anul trecut de Traian Băsescu, singura modalitate legală în care Academia poate fi închisă definitiv.

Cum de tocmai Traian Băsescu a inițiat legea de desființare a ASSN − este o întrebare cât se poate de legitimă, având în vedere că cei care au pus la cale înființarea Academiei, Gabriel Oprea și George Maior, i-au fost aliați politici în cele două mandate de la Cotroceni. Ba, mai mult, înființarea Academiei a fost votată din plin de parlamentarii PDL.

Traian Băsescu are, însă, propriile polițe de plătit. Una este îndreptată către fosta conducere a SRI: animozitățile dintre fostul preşedinte, pe de o parte, şi George Maior și Florian Coldea, pe de altă parte, au apărut pe fondul punerii sub acuzare și al arestării Elenei Udrea, dar și al dosarelor deschise Ioanei Băsescu și ginerelui lui Băsescu, Radu Pricop.

Cealaltă poliță este îndreptată spre Gabriel Oprea. Acesta încearcă de circa un an să recapete puterea în partidul său – Uniunea Națională pentru Progresul României (UNPR) – care a fuzionat în 2016 cu partidul controlat de Traian Băsescu, PMP.

Faptul că desființarea ASSN este, în esență, o decizie ce ține mai mult de culisele bătăliei pentru supremația politică, și nu de repararea unei decizii aberante, este întărit de traiectoria din Parlament a proiectului de lege depus de Traian Băsescu.

În 25 ianuarie 2018, guvernul interimar condus de Mihai Fifor dădea aviz negativ inițiativei de desființare a ASSN. Unul dintre argumentele contestate de Guvern pe bună dreptate era faptul că ASSN ar fi acordat diplome de doctorat.

„Atâta timp cât a funcționat, s-au făcut abuzuri prin acordarea de diplome de doctorat, numele ASSN și ale membrilor fondatori fiind implicate în scandaluri publice legate de plagiat”, se precizează în expunerea de motive care susține propunerea legislativă.

În fapt, senatorul Băsescu a confundat ASSN cu ANIMV, adică Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” din subordinea SRI, instituție la care au fost expuse public mai multe cazuri de plagiat coordonate de Gabriel Oprea.

ASSN nu organizează studii doctorale, însă unii dintre membrii săi au fost acuzați că şi-au plagiat tezele. Această confuzie s-a strecurat în expunerea de motive asumată de Traian Băsescu.

La 1 februarie 2018, Claudiu Manda, șeful Comisiei parlamentare de control al activității SRI, a avut o întâlnire neoficială cu George Maior, la care au discutat și chiar negociat data viitoarei audieri a fostului director al SRI.

Liviu Dragnea s-a arătat deranjat de acest lucru: „Nu am înțeles de ce domnul Maior a fost în țară și nu a vrut să vină la comisie”.

Pe 6 februarie, Comisia pentru Apărare trebuia să-şi prezinte raportul cu privire la propunerea legislativă a senatorului Băsescu de desființare a ASSN, însă a cerut o amânare pentru data de 12 februarie. Ulterior, a solicitat o nouă amânare pentru data de 20 februarie şi apoi încă o dată, pentru 5 martie.

Între timp, pe 27 februarie, George Maior a fost audiat în Comisia de control al SRI, unde a afirmat că Liviu Dragnea era un obișnuit al petrecerilor din vilele de protocol ale Serviciului.

Maior a confirmat şi mult-discutatul episod în care actualul președinte al PSD ar fi dus un porc la o petrecere de Crăciun a SRI, pe care l-ar fi tăiat și pregătit personal pentru cei prezenți.

Liviu Dragnea, vârf de lance în lupta cu „statul paralel”, era arătat astfel de Maior ca fiind el însuşi parte a „statului paralel”.

A doua zi după audierea lui Maior, Dragnea declara public: „Domnul George Maior a ascuns foarte multe lucruri ieri, din păcate. Cred că n-a făcut bine”.

Pe 5 martie, data la care Comisia pentru Apărare trebuia să își prezinte, în fine, raportul privind desființarea ASSN, s-a cerut o nouă amânare pentru 6 martie.

Până la urmă, documentul a fost făcut public abia pe 7 martie, ca raport comun al Comisiilor de Apărare şi de Învățământ. Textul este favorabil desființării ASSN.

Multiplele falsuri ale conducerii ASSN

În ultimii doi ani, în jurul ASSN s-au creat tot felul de scenarii şi s-au lansat ipoteze menite să-i construiască o aură de mister.

Nu de puține ori, pentru a-i descrie activitatea, s-au folosit termeni precum masonerie, cupolă sau organizație ocultă.

Interesul pentru ASSN a ajuns să fie cu atât mai mare cu cât numele membrilor săi a fost ținut secret, ceea ce a ridicat de la bun început suspiciuni, având în vedere că este vorba despre presupuși oameni de știință, plătiți cu o indemnizație lunară din bani publici.

Printre puținele lucruri care se știau public la începutul anului 2016 era că Gabriel Oprea a pus umărul la înființarea ASSN, presa folosind de mai multe ori denumirea de „Academia lui Oprea”.

Se mai știa și că George Maior a devenit președintele ASSN la două zile după ce și-a dat demisia din funcția de director al SRI, dar și că, după numirea sa ca ambasador în SUA, președinte interimar al ASSN a fost impus Remus Pricopie, care este unul dintre oamenii săi de încredere.

În martie 2016, în urma repetatelor refuzuri ale conducerii ASSN de a face publice numele membrilor, PressOne a publicat în exclusivitate o listă cu 32 de nume, pe care, o săptămână mai târziu, a completat-o cu încă unul.

Câţiva dintre cei mai puternici și influenți oameni ai momentului au fost identificați, cu ajutorul mai multor surse, ca fiind membri ai ASSN.

Funcțiile pe care le dețineau la acea vreme erau edificatoare:

Deși legea de organizare prevede ca membrii ASSN să fie oameni de știință reputați în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale, mulți dintre ei nu au nicio legătură cu ideea de știință.

Mai mult decât atât, Gabriel Oprea și Petre Tobă fuseseră acuzați că îşi plagiaseră tezele de doctorat. În plus, Oprea fusese acuzat și că a devenit profesor și conducător de doctorat în mod fraudulos.

Procesele împotriva ASSN

În urma refuzului repetat al ASSN de a răspunde la solicitările prin care ceream numele membrilor săi − solicitări formulate în baza Legii 544/2001 a liberului acces la informațiile de interes public −, în februarie 2016 am dat în judecată instituţia, în două procese distincte.

Unul dintre procese viza obținerea numelor celor care erau membri ASSN la data de 8 februarie 2016, iar cel de-al doilea, numele celor care îşi dăduseră demisia din ASSN de la înființarea instituției și până la data la care formulasem solicitarea (25 februarie 2016).

După aproximativ un an și jumătate, am câștigat definitiv și irevocabil ambele procese, însă informațiile pe care le-am primit prin decizie a instanţei nu lămuresc lucrurile. Dimpotrivă, arată un șir de ilegalități comise de reprezentanții ASSN.

Documentele pe care ASSN le-a depus în instanță în ambele procese au fost semnate de o altă persoană decât președintele interimar Remus Pricopie, motiv pentru care am cerut judecătorilor să oblige conducerea Academiei să facă dovada calității de reprezentant atât a lui Remus Pricopie, cât și a persoanei care semnase acte oficiale în numele său.

Am cerut lămurirea calității de președinte interimar folosită de Remus Pricopie, deoarece această funcție nu există în Legea 56/2012 de organizare a ASSN.

În lege se spune că „în cazul în care președintele nu își poate exercita prerogativele pe o perioadă mai mare de 30 de zile, acestea vor fi preluate de către vicepreședinte” (art. 23, alin. 4).

Ambele complete de judecată au considerat că aceste cereri sunt legitime și au obligat ASSN să îmi pună la dispoziție documentele care arătau cum a dobândit Remus Pricopie calitatea de președinte interimar și cine este persoana care a semnat în locul lui actele oficiale depuse la instanță.

Astfel, mi-au fost înmânate o serie de hârtii, care însă nu sunt semnate și ștampilate, însemne esențiale pentru a arăta că actele respective sunt oficiale.

În lipsa acestor însemne, cine garantează că nu au fost redactate ulterior, doar pentru că o instanță a cerut să se facă dovada existenței lor?

Dintr-un document reiese clar încălcarea Legii 56/2012 de organizare și funcționare a ASSN, prin faptul că se precizează că președintele interimar este ales pentru perioada în care George Maior „se găsește la post în SUA”.

Problema este că mandatul de președinte al ASSN, conform legii, este limitat la 4 ani, iar Maior poate să stea la post în Statele Unite mai mult de 4 ani.

Persoana care a semnat actele în locul lui Remus Pricopie este Gheorghe Toma, secretar general al ASSN, fost profesor și conducător de doctorate la Academia Națională de Informații a SRI, un apropiat al lui George Maior și al lui Gabriel Oprea.

În ultimii doi ani, Remus Pricopie a refuzat sistematic să răspundă la telefoanele sau mesajele pe care i le-am trimis pentru a-i cere să lămurească aspecte legate de ASSN. Nu răspuns nici zilele trecute, când l-am sunat și i-am trimis sms.

Cine sunt academicienii ținuți la secret

În luna august 2016, ASSN îşi publica pentru prima dată lista membrilor pe site-ul propriu. Erau menționați 21 de membri titulari și un membru corespondent.

În aprilie 2017, după ce am câștigat primul proces intentat ASSN, am obținut, prin intermediul instanței, lista celor care erau membri ASSN la 8 februarie 2016, data la care cerusem iniţial această listă de la Academie.

ASSN pretindea că, la acel moment, avea 28 de membri titulari și un membru corespondent. Cu șase membri titulari mai mult la 8 februarie 2016 decât în august 2016.

Cei șase erau:

(1) George Viorel Voinescu, adjunct al directorului SRI, care a deținut această poziție și în mandatul lui George Maior;

(2) Ilie Botoș, procuror militar la Înalta Curte de Casație și Justiție, fost procuror general al României și un prieten apropiat al lui Gabriel Oprea;

(3) Florea Oprea, fost secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne, acuzat că a plagiat în lucrarea de doctorat, și el aflat în anturajul lui Gabriel Oprea;

(4) Ion Neagu, avocat, fost senator PSD și patronul Universității „Nicolae Titulescu”, mentorul lui Gabriel Oprea;

(5) Gabriel Liviu Ispas, secretar de stat în Ministerul Educație, și el apropiat al lui Gabriel Oprea, fost membru în comisia de doctorat a ginerelui lui Gabriel Oprea;

(6) Gabriel Oprea, fost vicepremier, inițiatorul legii de înființare a ASSN.

Gabriel Oprea și oamenii săi de încredere s-au retras unul câte unul din ASSN.

În iulie 2016, am câștigat definitiv și irevocabil și cel de-al doilea proces intentat ASSN.

În acest dosar am dat în judecată Academia pentru că refuzase să îmi pună la dispoziție lista persoanelor care și-au dat demisia din ASSN de la înființarea instituției și până la data de 25 februarie 2016.

Instanța a considerat că și aceste date reprezintă informații de interes public. Astfel, am mai obținut un nume în plus, cel al lui Mihail Vasile-Ozunu, director al Colegiului Național de Apărare, și el unul dintre apropiații lui Gabriel Oprea.

Cu toate acestea, cel puțin una dintre cele două liste pe care conducerea ASSN mi le-a furnizat doar pentru că a fost obligată de instanță este incorectă, dacă nu cumva chiar ambele.

Alte două nume ar fi trebuit să se regăsească printre membrii sau demisionarii din ASSN la momentul februarie 2016. Este vorba despre Eduard Hellvig, directorul SRI, și despre Petre Tobă, fost ministru de Interne.

Cei doi au trecut în declaraţiile de avere faptul că au fost membri ASSN, menționând sumele de bani încasate în această calitate. Astfel, Eduard Hellvig scria în declarația din 2016, care cuprindea veniturile din 2015, că încasase de la ASSN suma de 10.869 de lei.

În ceea ce-l priveşte pe Petre Tobă, el susținea în declaraţia de avere din 2016 că, în anul anterior, încasase de la ASSN suma de 8.152 de lei.

De altfel, în 21 martie 2016, PressOne publica în exclusivitate o declaraţie a lui Ovidiu Marincea, purtătorul de cuvânt al SRI, care confirma oficial că Eduard Hellvig fusese membru ASSN.

Marincea preciza atunci că directorul SRI devenise membru ASSN în septembrie 2015, când i s-ar fi comunicat că, în calitatea sa de director al SRI, trebuie să facă parte din Academie, și că ar fi demisionat în decembrie 2015.

Cum Eduard Hellvig a trecut în declarația de avere faptul că a fost membru remunerat al ASSN și, în plus, a confirmat prin intermediul purtătorului de cuvânt că demisionase în decembrie 2015, iar Petre Tobă a completat și el în declarația de avere faptul că a fost membru remunerat al ASSN, înseamnă că conducerea Academiei a comis fals intelectual în acte publice, infracțiune prevăzută de Codul Penal.

Potrivit art. 321, alin. 1 din Codul Penal, „falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar public aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani”.

*

Aceasta nu este singura problemă identificată în actele oficiale întocmite de conducerea ASSN.

În data de 28 septembrie 2017, deputatul USR Cristian Ghinea adresa o interpelare ministrului Apărării, Mihai Fifor, în legătură cu activitatea ASSN. El îi cerea ministrului să-i ofere informații cu privire la numărul membrilor Academiei, anul dobândirii și anul pierderii acestei calități.

În răspunsul datat 1 noiembrie 2017, ministrul Mihai Fifor îi comunica deputatului Cristian Ghinea următoarele:

− La ședința de constituire a ASSN din data de 10.06.2014, numărul grupului de inițiativă a fost de 31 de persoane.

− În data de 22.04.2015, în urma propunerilor Secțiilor Științifice și validării de către Consiliul Științific al ASSN, numărul membrilor titulari a fost de 26.

− Începând cu data de 12.08.2015, numărul membrilor a fost de 33 (32 de membri titulari și 1 membru corespondent).

− În anul 2016, un număr de 10 membri ASSN au renunțat la calitatea de membru ASSN.

− În anul 2017, o persoană a renunțat la calitatea de membru titular ASSN (Gheorghe Calopăreanu – n.r.), iar o alta, la calitatea de membru corespondent (Gigel Paraschiv – n.r.).

Pentru a reconstitui cât mai fidel lista celor care dețin sau au deținut calitatea de membru în ASSN, am întocmit două tabele.

În cele două tabele am trecut și sumele declarate de membri sau de membri demisionari în declarațiile lor publice de avere.

Sumele reprezintă banii încasați în perioada iulie – decembrie 2015 și pe întreg parcursul anului 2016, pentru cei care au avut un mandat complet de membru ASSN sau până la data demisiei.

Sumele aferente anului 2017 nu sunt disponibile, deoarece declarațiile de avere în care vor fi menționate veniturile obținute anul trecut trebuie completate în a doua parte a lunii mai 2018.

Unii membri sau foști membri, cum sunt Sorin Cîmpeanu, Gabriel Oprea şi Ilie Botoș, au donat ASSN banii încasați din indemnizații.

Din analiza celor două tabele, întocmite pe baza informațiilor care se află acum pe site-ul ASSN și a răspunsurilor primite după ce am câștigat cele două procese împotriva ASSN, coroborate cu răspunsul oferit de ministrul Fifor deputatului Cristian Ghinea, reiese că numele unei persoane care a fost membru ASSN este în continuare ținut la secret.

Să fie vorba despre Florian Coldea? Să fie altcineva?

Scurt istoric al ASSN

Deși în ultimii doi ani s-au scris numeroase articole despre ASSN, mai există multe informații necunoscute publicului cu privire la apariția acestei instituții.

Ideea înființării ASSN i-a aparținut lui Gabriel Oprea în 2011. La acea vreme, Oprea era ministrul Apărării Naționale şi se afla în plină ascensiune politică. Partidul înfiinţat de el, UNPR, făcea parte din guvernul de coaliţie condus de Emil Boc.

Pentru constituirea unei astfel de Academii, proiectul legislativ trebuia depus la Senat ca primă Cameră, astfel că Gabriel Oprea a reușit să-l convingă pe senatorul Teodor Meleșcanu, atunci membru PNL, să îl înregistreze. Era aprilie 2011.

Actul mai era semnat, în afară de Oprea și de Meleșcanu, de George Scutaru și de Eugen Bădălan de la PDL, de Eugen Nicolicea, Marian Săniuță, Ion Mocioalcă și Doru Frunzulică de la PSD, precum și de Niculae Mircovici, de la grupul minorităților.

În doar 11 luni de zile, Academia era deja înființată, însă într-o formă diferită de cea imaginată de Gabriel Oprea.

La nicio lună de la înregistrarea proiectului, Consiliul Legislativ emitea aviz favorabil.

În forma inițială a legii, instituția se chema Academia de Științe Militare (ASM) și trebuia sa fie în subordinea Ministerului Apărării, condus la acel moment de Gabriel Oprea.

În septembrie 2011, Guvernul condus de Emil Boc emitea, la rândul său, aviz favorabil pentru înființarea Academiei, sub rezerva însușirii unor propuneri și observații.

Prima observație era ca ASM să se afle sub o coordonare multiplă, care să includă Ministerul Apărării, Ministerul de Interne și SRI.

Guvernul Boc justifica tripla coordonare prin faptul că domeniile Ştiințe militare, Informații și securitate națională și Ordine publică și siguranță națională sunt coordonate de structuri de învățământ aflate în subordinea celor trei entități.

Dacă în forma inițiatorilor se propunea ca ASM să fie finanțată de la buget și din venituri proprii, guvernul Boc a cerut ca ASM să se finanțeze exclusiv din venituri proprii.

Prevederea ca activitatea ASM să fie coordonată și de către SRI şi Ministerul de Interne i-a surâs lui George Maior, care începuse să aibă ambiții academice după ce devenise conferențiar universitar la SNSPA. Așa se explică faptul că, la două zile după ce a demisionat de la conducerea SRI, George Maior a devenit președintele ASSN.

Care este producția științifică a ASSN

ASSN este finanțată de la bugetul de stat după ce, în martie 2015, deputatul Georgian Pop a inițiat un proiect de modificare a Legii de funcţionare a instituţiei. Pop era la acel moment președintele Comisiei de control al activității SRI.

Una dintre principalele modificări propuse de el a fost ca indemnizațiile de membru ASSN să fie plătite din bugetul de stat.

Guvernul nu s-a opus, iar legea a fost votată într-un timp record – doar trei luni, astfel că în iunie era adoptată, iar în iulie 2015, membrii ASSN încasau deja primele indemnizații.

La acel moment, George Maior era președintele ASSN, iar finul său, Victor Ponta, era premier. Gabriel Oprea, naşul de botez al unuia dintre copiii lui Victor Ponta, era vicepremier. PSD deținea majoritatea în Parlament.

În fiecare an, începând din 2015, peste un milion de lei de la bugetul de stat au fost cheltuiţi, prin intermediul Ministerului Educației, pentru plata indemnizațiilor lunare ale membrilor ASSN.

Pentru ce se dau acești bani la ASSN? Care sunt realizările ştiinţifice ale membrilor săi de când există această instituție?

Potrivit site-ului propriu, cel mai recent eveniment organizat de ASSN a fost, în luna martie 2018, o masă rotundă cu tema „Unirea Basarabiei cu România”.

Tot pe site-ul ASSN se regăsesc trei numere ale unei reviste editate de Academie. Primul articol din cel mai recent număr al revistei se intitulează „Propaganda și diplomația publică românească în perioada făuririi marii Uniri”, semnat de Viorel Buța.

Alte două articole din revistă sunt „Ordinea publică – un concept juridic teritorial”, semnat de Țuțu Pișleag, şi „Reducerea riscului la dezastre – o cerință primordială în vederea asigurării dezvoltării durabile”, semnat de Florin Neacșa.

Ce au de-a face aceste teme cu „dezvoltarea științelor din sistemul apărării, ordinii publice și siguranței naționale, în scopul alinierii la cerințele NATO și ale Uniunii Europene”, așa cum cere chiar legea de organizare și funcționare a ASSN?

Cum e coordonată Academia de MApN, MAI și SRI?

Am încercat să aflăm concret modul în care Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne și Serviciul Român de Informații coordonează ASSN.

Răspunsurile celor trei instituţii de forţă sunt relevante: nu există niciun fel de colaborare, darmite coordonare.

Biroul de Presă al MApN ne-a comunicat că ASSN nu a desfășurat niciun proiect sau program de cooperare științifică în parteneriat cu Ministerul:

„Referitor la solicitarea dumneavoastră privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale – ASSN, vă informăm că relațiile dintre MApN, ca una dintre instituțiile coordonatoare, și ASSN s-au desfășurat în cadrul prevederilor Legii nr. 56/2012 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe ale Securității Naționale.

Până în prezent, ASSN nu a desfășurat proiecte și programe de cooperare științifică în domeniul securității și apărării naționale în colaborare cu MApN ori cu alte structuri din subordinea ministerului”.

De la Ministerul Afacerilor Interne nu am primit niciun răspuns.

În ceea ce privește poziția SRI faţă de existența acestei Academii, purtătorul de cuvânt Ovidiu Marincea ne-a declarat:

„Inițiativa legislativă de înființare a ASSN nu a aparținut SRI. Serviciul nu are drept de inițiativă legislativă. Noi nu ne putem pronunța dacă este oportună sau nu înființarea acestei instituții.

De jure, SRI coordonează activitatea de informații, pentru ca există o lege în vigoare. De facto, din ce știu eu, pe partea noastră de responsabilitate nu s-au desfășurat activități, în afară de cele menționate de ANIMV și de suportul juridic”.

Biroul de presă al Academiei Naționale de Informații a SRI ne-a comunicat următoarele:

„SRI are competențe doar pe secvența coordonării științifice a Secției de informații și securitate națională din cadrul ASSN.

În ceea ce privește implicarea SRI în activitatea ASSN, în iunie 2015 a fost lansată spre dezbatere lucrarea «Elemente conceptuale pentru fundamentarea noii Strategii naționale de apărare a țării», destinată definirii și clarificării terminologiei din domeniu (de la conceptul propriu-zis de securitate la cele de risc, amenințare și vulnerabilitate), prin scoaterea în evidență a multiplelor dimensiuni ale conceptelor de securitate.

De asemenea, au fost finalizate 3 reviste ale ASSN, 1/2016, 1/2017, 2/2017. Primul număr a fost lansat odată cu organizarea unei sesiuni de comunicări științifice a ASSN, cu participarea unor instituții de învățământ din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale”.