Teza de doctorat a lui Robert Negoiţă: plagiat integral, de la prima la ultima frază

Teza de doctorat a lui Robert Negoiţă, primarul Sectorului 3, este plagiată de la prima până la ultima frază. Orice înlănţuire de cuvinte din cuprinsul celor 310 pagini ale lucrării care i-a adus titlul de doctor în Ştiinţe Juridice reprezintă munca intelectuală a altcuiva, însuşită de Negoiţă.

Teza este copiată integral din surse care sunt disponibile, în marea lor majoritate, pe internet. "Autorul" nu a folosit ghilimele şi nici nu a indicat sursele de unde a preluat conţinutul.

*

Robert Negoiţă (44 de ani) a devenit doctor în Ştiinţe Juridice în 2012, la Academia de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". Teza i-a fost coordonată de prof. univ. dr. Ioan Dascălu, care e conducător de doctorat asociat la Academia de Poliţie şi a fost decan al Facultăţii de Drept de la Universitatea Bioterra.

Atât Negoiţă, cât şi Dascălu riscă acum să fie acuzaţi de fals în acte publice, deoarece şi-au asumat originalitatea tezei în acord cu prevederile Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 şi ale Codului studiilor universitare de doctorat, printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusă la dosarul de doctorat.

Odată cu adoptarea, în 2011, a Legii Educaţiei promovate de Daniel Funeriu, a fost introdusă obligativitatea semnării unei "Declaraţii pe proprie răspundere privind originalitatea conţinutului tezei de doctorat şi respectarea standardelor de calitate şi etică profesională". O astfel de declaraţie trebuie să semneze atât doctorandul, cât şi profesorul care i-a coordonat teza.

Prin declaraţia respectivă, Negoiţă şi Dascălu s-au angajat că:

"a) această lucrare este rezultatul propriilor activităţi şi realizări;

b) nu conţine porţiuni plagiate, iar sursele bibliografice sunt indicate în teză şi părţile preluate din aceste surse sunt semnalate, în concordanţă cu legislaţia română şi convenţiile internaţionale privind dreptul de autor;

c) teza de doctorat respectă standardele de calitate şi de etică profesională". (Un model de declaraţie puteţi accesa aici.)

1Teza de doctorat a lui Robert Negoiţă se intitulează "Criza economico-financiară şi impactul acesteia asupra echilibrului social".

Deşi abordează un subiect eminamente economic, lucrarea a fost susţinută la Facultatea de Drept a Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza".

L-am sunat pe profesorul Ioan Dascălu, coordonatorul tezei, pentru a-l întreba dacă a observat că lucrarea e plagiată şi de ce a acceptat o dizertaţie pe teme economice la Facultatea de Drept, însă el nu a răspuns apelurilor noastre.

Robert Negoiţă copiază de-a valma texte semnate, printre alţii, de faimosul economist american Nouriel Roubini, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, de Péter Ákos Bod - fost preşedinte al Băncii Naţionale Maghiare, de profesorul de economie Cristian Păun sau de Liviu Turcu, fost spion al Securităţii ceauşiste.

Zeci de pagini din teză reproduc exclusiv articole de presă, apărute pe site-urile Contributors.ro, Cursdeguvernare.ro, Hotnews.ro, Euractiv.ro, Tribuna Economică sau Euro Avocatura.

Un caz special este cel al chestorului Costică Voicu, fost rector al Academiei de Poliţie, pe care Negoiţă îl plagiază, de asemenea, în teza sa de doctorat. Voicu a fost referent în comisia de susţinere a tezei, ceea ce înseamnă că el a avut obligaţia de a-i citi întreaga teză şi de a întocmi referatul prin care a propus acordarea titlului de doctor.

"Foarte bine. Mă şi bucur. Ce anume să vă spun? Da' ce, facem analiză la telefon? În primul rând, nu ştiu cine sunteţi dumneavoastră. De unde să am eu convingerea că sunteţi cine ziceţi că sunteţi?", aşa a reacţionat chestorul Costică Voicu.

În 2012, la scurt timp după izbucnirea scandalului de plagiat privind teza de doctorat a lui Victor Ponta, pe blogul La colţu' străzii a fost publicată o scurtă analiză a rezumatului tezei lui Robert Negoiţă. Concluzia analizei era că peste un sfert din cele circa 30 de pagini disponibile pe internet sunt plagiate.

Absolvent de liceu la 31 de ani

Robert Negoiţă a terminat liceul la vârsta de 31 de ani, în 2003. "Eram prea preocupat să fac bani, decât să mă ocup de şcoală. Cred că la BAC am avut nota 8... Nu-mi mai amintesc", declara el în 2011, pentru Evenimentul zilei.

Însă, când l-a cuprins setea de carte, Robert Negoiţă nu s-a mai oprit până nu s-a văzut cu titlul de doctor pe perete. În acelaşi an, 2004, s-a înscris la două facultăţi, potrivit propriului CV: Facultatea de Drept a Universităţii Bioterra, pe care a terminat-o în trei ani, şi Facultatea de Economie a Turismului Intern şi Internaţional, de la Universitatea Româno–Americană, absolvită în 2008.

După un an de la terminarea celei de-a doua facultăţi, în 2009, Negoiţă era deja înscris la doctorat la Academia de Poliţie. În CV-ul său nu este însă menţionată absolvirea vreunui program de Master.

În România, după adoptarea, în 2006, a sistemului de învăţământ Bologna, diploma de Masterat este o condiţie obligatorie pentru înscrierea la doctorat. Actualul rector al Academiei de Poliţie, Daniel Torje, nu a răspuns la telefon pentru a clarifica acest aspect.

*

Să revenim la conţinutul tezei de doctorat. Robert Negoiţă plagiază de la primele cuvinte din Introducere. Primele două paragrafe sunt copiate, fără a folosi ghilimele, din lucrarea "Crizele şi conflictele contemporane", semnată de comisarul şef de poliţie Marian Valentin Grigoroiu şi apărută în 2006 la Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Prima pagină din Introducerea lui Negoiţă.
Fragment din lucrarea comisarului-şef Grigoroiu.

*

La finalul acestor două paragrafe, Robert Negoiţă face trimitere, prin note de subsol, către două lucrări, una semnată de chestorul Costică Voicu - "Investigarea fraudelor" – curs universitar, alta semnată de Nicolae Ghinea şi Constantin Bolboşanu (devenit doctor sub coordonarea lui Gabriel Oprea) – intitulată "Criminalitatea economico-financiară în Uniunea Europeană".

Ambele lucrări au apărut la Editura Sitech din Craiova în 2010, deci la 4 ani după apariţia lucrării lui Grigoroiu. Acest lucru ridică suspiciuni şi asupra acestor două cărţi, dar nu le-am găsit la Biblioteca Naţională pentru a le analiza.

Întrebat despre acest posibil plagiat, chestorul Costică Voicu ne-a declarat: "Staţi liniştită, că eu nici nu am văzut această carte pe care dumneavoastră o nominalizaţi. Habar n-am cine-i Grigoroiu şi când a publicat-o şi n-am văzut-o în viaţa mea. Dacă nu vezi ceva, n-ai cum să plagiezi. Trebuie să ai cartea în faţă".

Întrebat cum se face că a gândit în aceiaşi termeni ca Grigoroiu, care a scris cartea cu vreo patru ani înainte de cursul său universitar, Costică Voicu a reluat exact aceeaşi idee: "Nu vă faceţi probleme, că nu e niciun plagiat al meu. Eu să-l plagiez pe Grigoroiu? Nici nu ştiu cine este ăsta şi nu am văzut niciodată în viaţa mea cartea lui, atenţie! Ca să plagiezi trebuie să vezi cartea".

Începând cu paragraful patru, Robert Negoiţă copiază, fără a utiliza ghilimele, dintr-un articol semnat de guvernatorul Mugur Isărescu şi încărcat pe site-ul BNR la data de 26 februarie 2009. "Criza financiară internaţională şi provocări pentru politica monetară din România" este titlul textului lui Isărescu, din care Negoiţă copiază cuvânt cu cuvânt două pagini. Cel menţionat de Negoiţă într-o notă de subsol este Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.

Prima pagină din Introducerea lui Negoiţă.
Introducerea lucrării lui Mugur Isărescu.

*

De la pagina 17 până la pagina 21, Robert Negoiţă copiază un alt text semnat de Mugur Isărescu şi prezentat în 2009 în faţa membrilor Academiei Române, intitulat "Nouă lecţii din actuala criză economică". Negoiţă preia şi formulările personale ale lui Isărescu precum "concluzia noastră" (p.17), "sperăm că" (p. 19), "opinăm că" (p. 20).

Pagină din teza lui Negoiţă.
Începutul lucrării lui Isărescu.
Facsimil din lucrarea lui Isărescu.

*

Următorul paragraf din teza lui Negoiţă, aflat la finalul paginii 21 şi începutul paginii 22, este copiat, fără indicarea sursei sau utilizarea ghilimelelor, tot din cartea "Crizele şi conflictele contemporane", semnată de comisarul şef de Poliţie Marian Valentin Grigoroiu şi apărută în 2006 la Editura Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Următoarele trei pagini sunt copiate, fără indicarea sursei sau utilizarea ghilimelelor, din studiul "Criza economică şi capitalismul", semnat de Cosmin Marinescu, Bogdan Glăvan, Bogdan Enache, Gabriel Staicu, şi publicat la Centrul pentru Economie şi Libertate.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Fragment din studiul "Criza economică şi capitalismul".

*

De la pagina 24 şi până la 25, conţinutul este copiat dintr-un text semnat de prof. univ. Raul Volcinschi în ziarul "Jurnalul de Botoşani şi Dorohoi", apărut la data de 24 septembrie 2009 şi intitulat "Când şi cum se va sfârşi criza economică din România".

Continuarea paginii 25, precum şi paginile 26 şi 27 sunt copiate dintr-un alt text de ziar, publicat în Jurnalul Naţional la data de 25 martie 2005 sub semnătura lui Liviu Turcu, fost agent al Departamentului de Informaţii Externe (DIE) al Securităţii. "Cinci mituri referitoare la criza economică mondială" este titlul articolului semnat de Turcu pe care îl preia şi Negoiţă.

Ultimele două pagini din Introducerea tezei sunt copiate tot dintr-un text de presă, intitulat "Patronatele şi sindicatele europene sprijină planul CE de redresare economică", semnat de Valentin Oprea şi apărut la data de 20 ianuarie 2009 pe site-ul newschannel.ro.

Capitolul I, intitulat "Consideraţii privind conceptul de criză economico-financiară", începe cu două pagini copiate din lucrarea "Criza politică şi construcţia instituţională democratică. O analiză comparată  a douăzeci şi opt de constituţii", semnată de prof. univ. dr. Anatol Carpinschi şi de asistentul univ. Dan Andrei Ilaş, ambii de la Universitatea "Al. I. Cuza" din Iaşi.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Facsimil din lucrarea semnată de Carpinschi şi Ilaş.

*

De la pagina 32 şi până la pagina 43, Negoiţă plagiază un fragment accesibil pe internet din cartea "Conceptele şi istoriile lor. Semantica şi pragmatica limbajului social politic", scrisă de Reinhart Koselleck.

Fragmentul este intitulat "Câteva probleme legate de istoria conceptului de criză", care, în ediţia tipărită a lucrării, se află la paginile 176-189. Reinhart Koselleck nu este citat prin utilizarea ghilimelelor şi nici prin trimitere către lucrarea semnată de el.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Facsimil din lucrarea lui Koselleck.

*

Conţinutul de la pagile 43–51 este copiat integral, fără citarea sursei şi indicarea ghilimelelor, din studiul "Răspunsul sociologiei la criza economică", semnat de profesorul Cătălin Zamfir, de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, şi publicat în revista Inovaţia Socială, nr. 1 din 2009.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Facsimil din studiul lui Cătălin Zamfir.

*

De la pagina 53 şi până la 57, conţinutul tezei lui Negoiţă este plagiat din articolul "În criză sau în recesiune – cum trebuie privită problema", publicat în data de 31 august 2009 în revista Axa.

Paginile 57 şi 58 sunt plagiate de pe blogul economistului Cristian Păun, din articolul "Ce este o criză financiară?", postat la data de 13 decembrie 2008.

Conţinutul de la paginile 58–60 din teza lui Negoiţă este identic până la ultima virgulă cu cel de la paginile 169-172 din cursul pentru Masterat "Strategia de securitate internă a Uniunii Europene", publicat de Costică Voicu în 2010.

Singura diferenţă este că în lucrarea de doctorat a lui Negoiţă apar citaţi, cu note de subsol, o serie de autori care nu se regăsesc în cursul lui Costică Voicu, ceea ce indică faptul că şi lucrarea lui Voicu este plagiată din altă sursă. Sursa folosită de Negoiţă indica şi autorii, pe care acesta i-a preluat prin note de subsol, fapt pe care Voicu nu l-a făcut.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Pagină din teza lui Negoiţă.
Facsimil din articolul lui Cristian Păun.
Fragment din articolul lui Cristian Păun.

*

Paginile 64 – 67 sunt copiate dintr-un articol de presă publicat pe site-ul www.stiri-economice.ro, intitulat "Criza economică mondială în 2009", publicat la data de 2 octombrie 2010.

De la pagina 67 şi până la pagina 77, Negoiţă copiază integral textul "Dimensiunea geoeconomică a crizei globale", scris de Sergiu Tămaş şi publicat în 2010 în revista Sfera politicii. Primarul Sectorului 3 a copiat inclusiv notele de subsol din textul original, dar şi intertitlurile acestuia.

După primele două propoziţii, Negoiţă pune o notă de subsol prin care face trimitere la textul lui Tămaş, însă fără a utiliza ghilimele, iar, mai apoi, copiază celelalte zece pagini în bloc, fără a respecta normele uzuale de citare, recunoscute intern şi internaţional.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Facsimil din articolul lui Sergiu Tămaş.

*

De la pagina 79 până la 85, conţinutul este copiat tot din studiul "Criza economică şi capitalismul", semnat de Cosmin Marinescu, Bogdan Glăvan, Bogdan Enache, Gabriel Staicu, publicat la Centrul pentru Economie şi Libertate.

De la pagina 85 la 95, conţinutul este plagiat de pe site-ul Logica Economică, dintr-un articol intitulat "Criza economică", publicat în iunie 2009. Din materialul original sunt plagiate inclusiv cele trei figuri pe care le conţine.

Următoarele pagini, de la 95 la 103, sunt plagiate tot din studiul studiul "Criza economică şi capitalismul", semnat de Cosmin Marinescu, Bogdan Glăvan, Bogdan Enache, Gabriel Staicu, publicat la Centrul pentru Economie şi Libertate. Din această cercetare sunt plagiate inclusiv intertitlurile studiului!

Paginile 105–106 sunt copiate din textul menţionat al lui Liviu Turcu, "Cinci mituri referitoare la criza economică mondială".

De la pagina 113 la 125, conţinutul tezei lui Robert Negoiţă este copiat dintr-un alt text semnat în 2008 de chestorul Costică Voicu, "Criminalitatea şi globalizarea afacerilor", apărut în Revista de Investigare a Criminalităţii, anul I, nr. 1.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Facsimil din textul chestorului Costică Voicu.

*

De la debutul capitolului V, intitulat "Rolul economiei sociale şi politicilor economice în diminuarea impactului crizei economico-financiare", de la pagina 145 la 161, conţinutul tezei este copiat din "Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată", publicat în 2010.

Acest raport a fost realizat în cadrul proiectului POSDRU/14/6.1/S/2 "Economia socială - model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate", al cărui beneficiar este Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Departamentul de Servicii Sociale şi Incluziune Socială.

Proiectul este finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa Prioritară 6
"Promovarea Incluziunii Sociale", Domeniul de Intervenţie 6.1 "Dezvoltarea Economiei Sociale".

De la pagina 161 şi până 167, conţinutul este copiat din studiul "Criza economică şi capitalismul", semnat de Cosmin Marinescu, Bogdan Glăvan, Bogdan Enache, Gabriel Staicu, şi publicat la Centrul pentru Economie şi Libertate. Negoiţă copiază inclusiv cele cinci figuri din textul original.

De la pagina 168 pană la 186, conţinutul este copiat tot din "Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată", publicat în 2010.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Fragment din Raportul de cercetare.

*

De la pagina 186 până la 200, conţinutul este plagiat integral din articolul "Consecinţele deficitului bugetar în România în contextul crizei actuale. Implicaţii asupra pieţei muncii", publicat în Revista de Economie teoretică şi aplicată, Volumul XVIII (2011), No. 2(555), pp. 58-74, sub semnăturile Gabrielei Molănescu şi a Mirelei Ionela Aceleanu, ambele de la Academia de Studii Economice.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Facsimil din studiul Molănescu-Aceleanu.

*

De la pagina 201 la 208, conţinutul este copiat din "Consideraţii privind rolul impozitului din perspectiva protecţiei sociale şi a dezvoltării economico-sociale", publicat de Mihaela Gondoir, de la Universitatea "Petru Maior" din Târgu Mureş, în volumul "Şi noi putem reuşi (2). Sinteze tematice", apărut în cadrul proiectului "ReCADD – Reţea de cluburi pentru promovarea adaptabilităţilor şi dezvoltării durabile". Negoiţă copiază inclusiv abstractul articolului şi tot conţinutul, cu tot cu note de subsol şi figuri.

Următoarele două pagini (209 şi 210) sunt plagiate din articolul "Natura crizelor economice", scris de Péter Ákos Bod în revista Él–Kelet Europa – South-East Europe, International Relations Quarterly, Vol. 1., Nr. 3 din 2010. Péter Ákos Bod este profesor şi şeful catedrei de Politică Economică de la Universitatea Corvinus din Budapesta, fost preşedinte al Băncii Naţionale Maghiare.

O lungă serie de pagini din teza lui Negoiţă este plagiată din articole de presă şi analize economice publicate în mai multe ziare online. Un exemplu este conţinutul de la paginile 209 la 216, preluat din articolul "Franţa - răspuns şoc la criza financiară", semnat de Andrei Sidorov în "Ziarul de Investigaţii", publicat în 13 ianuarie 2009.

Următoarele pagini, de la 216 la 222, sunt copiate din Îndrumarul de Afaceri al Ambasadei României la Lisabona, Biroul de Promovare Comercial-Economică.

Îndrumarul este o prezentare a Portugaliei pentru eventualii oameni de afaceri interesaţi să investească în această ţară, însă, deşi Ambasada pune pe site-ul său o astfel de prezentare în fiecare an, conţinutul textului este identic din 2011 încoace.

După prezentarea Portugaliei, urmează cea a Suediei, copiată din articolul "Suedia pretinde că poate contribui la o soluţie globală a crizei datoriilor", semnat de Maria Cora. Textul a apărut în ianuarie 2011 în ziarul "Curierul Naţional". Conţinutul se regăseşte în teza lui Negoiţă de la pagina 230 la 232.

Robert Negoiţă plagiază în teza lui (de la pagina 239 la 242) şi o serie de pagini din cartea economistului Nouriel Roubini "Economia crizelor. Curs-fulger despre viitorul finanţelor", disponibilă online pe site-ul CriticAtac.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Fragment din textul lu Roubini.

*

Urmează o altă serie de pagini (de la 245 la 250) copiate de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe şi de pe un site de referate şcolare (de la pagina 251 la 257).

De la pagina 259 până la 261 este copiat un articol publicat în data de 14 septembrie 2010 pe site-ul ziare.com, intitulat "Băncile, obligate să aibă capital de rezervă pentru o noua criză", semnat de Alexandru Toreanik. Textul este copiat cu tot cu intertitluri.

De la pagina 262 la 263, conţinutul tezei este copiat de pe site-ul Parlamentului European, dintr-un text intitulat "Guvernanța economică: eurodeputații cer sancțiuni mai aspre pentru deficitele excesive". Şi acest text este copiat cu tot cu intertitluri.

Următoarele circa 40 de pagini, începând cu 264, sunt plagiate din diverse texte publicate pe site-urile euractiv.ro, tribunaeconomica.ro, euroavocatura.ro, cursdeguvernare.ro, sau hotnews.ro.

De exemplu, de la pagina 264 la 266 plagiatul continuă cu o analiză publicată de Corneliu Harea pe site-ul Contributors.ro în data de 3 octombrie 2011.

De la pagina 276 şi până la 278, dar şi de la pagina 289 la 291, conţinutul este plagiat din "Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată", document elaborat în 2010 în cadrul proiectului "Economia socială - model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate", finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.

Textul de la pagina 279 este un articol copiat de pe mediafax.ro.

De la pagina 280 la 289, conţinutul este copiat dintr-un text apărut în 30 aprilie 2011 pe site-ul bizlawyer.ro, sub semnătura Mariei Teodoru, cu titlul "Guvernul a aprobat programul de convergenţă 2011 – 2014 (Dosar)".

Ultimul capitol al tezei, intitulat "Concluzii şi propuneri privind criza economico-financiară şi impactul acesteia asupra echilibrului social", este şi el plagiat, astfel că nici măcar concluziile tezei lui Robert Negoiţă nu sunt originale.

De la pagina 301 la 303 conţinutul este copiat dintr-o analiză semnată de Simona Mătieş şi publicată în 29 ianuarie 2011 pe site-ul cursdeguvernare.ro, intitulată "Forumul de la Davos: trezirea din visul american la o nouă realitate".

De la pagina 303 la 309, conţinutul este plagiat din "Raport de cercetare privind economia socială în România din perspectivă europeană comparată", document elaborat în 2010 în cadrul proiectului "Economia socială - model inovator pentru promovarea incluziunii active a persoanelor defavorizate", finanţat de Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial "Dezvoltarea Resurselor Umane" 2007-2013.

*

Până la apariţia acestui articol, Robert Negoiţă nu a răspuns nici la telefon şi nici la mesajele prin care îi ceream să-şi exprime punctul de vedere.

Pagină din teza lui Negoiţă.
Facsimil din materialul Simonei Mătieş.

Negoiţă, politica şi afacerile

Robert-Sorin Negoiţă este primar al Sectorului 3 din 2012. Şi-a început cariera politică în 2004, când s-a înscris în PSD. A fost, pe rând, vicepreşedinte al Tineretului Social Democrat, vicepreşedinte al PSD, secretar executiv al PSD, preşedinte al PSD Ilfov şi preşedinte al PSD Sector 3.

Acum este secretar regional PSD pe regiunea Bucureşti-Ilfov, după ce, la începutul anului, i-a cedat Gabrielei Vrânceanu Firea conducerea organizaţiei Bucureşti.

La scurt timp după intrarea în politică, numele său a început să apară în topul celor mai bogaţi români. În jurul afacerilor sale au existat însă mai multe controverse, legate de datorii către bugetul de stat; în 2009, acestea erau evaluate la aproximativ 28 de milioane de euro. De altfel, Fiscul i-a scos o serie de proprietăţi la vânzare, în 2011 şi în 2014, pentru a acoperi sumele datorate statului.

În urmă cu două săptămâni, Robert Negoiţă figura în fruntea listei de datornici publicată de ANAF, cu suma de 232 milioane de lei.

Numele lui Robert Negoiţă a apărut în legătură cu mai multe dosare penale. Unul dintre aceste dosare este "Sex cu fotomodele", în care el a fost audiat ca martor. În dosar au fost implicaţi mai mulţi politicieni din PSD.

O dispută care a agitat apele în PSD a avut loc în urmă cu doi ani, când Negoiţă a depus o plângere penală potrivit căreia Sebastian Ghiţă îl ameninţase cu moartea.

În urmă cu două luni, DNA a anunţat că a început urmărirea penală împotriva lui Robert Negoiţă pentru evaziune fiscală în formă continuată.

Robert Negoiţă e primar din 2012. Foto: Facebook

Robert Negoiţă e primar din 2012. Foto: Facebook

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează