Un ziarist de investigații blochează titlul de doctor al fostului ministru Liviu Pop

"Domnule doctorand, stimați invitați, distinși membri ai prezidiului, permiteți-mi să vă comunic decizia luată în unanimitate de către comisia pe care astăzi o prezidez.

Dată fiind existența unor posibile suspiciuni de similitudine sau plagiat în teza de doctorat a doctorandului Pop Liviu Marian, suspendăm ședința de astăzi până în momentul în care domnul doctorand împreună cu domnul conducător de doctorat vor decide reparcurgerea pașilor obligatorii pentru susținerea tezei de doctorat și o rugăm, de asemenea, pe doamna Emilia Șercan, dacă are amabilitatea să ne pună la dispoziție elementele care astăzi au concurat la luarea deciziei.

Domnule doctorand, ne pare rău, dar cred că cel mai bine, atât pentru instituția pe care o reprezint, dar și pentru dumneavoastră, este ca nicio suspiciune să nu existe, să nu planeze asupra activității dumneavoastră și asupra activității conducătorului de doctorat. Declar ședința publică închisă. Vă mulțumesc!", anunță profesorul universitar Adrian Iacob, rectorul Academiei de Poliție.

Nu e o scenă de film, nici rodul imaginației cuiva.

Se întâmplă aievea, la București.

E miercuri, 11 iulie, în jurul orei 14, suntem în sala de conferințe a Colegiului Național de Afaceri Interne (CNAI) de la Academia de Poliție, la finalul ședinței publice în care Liviu Marian Pop, fost ministru al Educației, și-a susținut teza de doctorat în Ordine publică și Securitate Națională.

Urmează un huruit de scaune trase, câteva strângeri fugare de mână și nicio amabilitate, nimic, nici măcar pe fugă.

"Recunosc că am mai mari emoții acum decât atunci când am depus jurământul militar"

Săptămâna trecută, am depus o cerere oficială pentru a participa la susținerea publică a tezei lui Liviu Marian Pop, având în vedere că Academia de Poliție are regim de unitate militară.

Tot săptămâna trecută am solicitat să văd lucrarea, în incinta bibliotecii Academiei. Ambele cereri mi-au fost aprobate.

Marți, 10 iulie, după ce am studiat, timp de 4 ore, teza de doctorat a fostului ministru, mi-a fost limpede: pagini întregi din lucrare nu respectă normele academice de citare, care presupun utilizarea ghilimelelor și trimiterea către surse oficiale.

După nici 24 de ore, intram din nou în curtea Academiei de Poliție pentru a asista la susținerea publică a tezei.

Când încă nu se făcuse ora 11, Liviu Marian Pop, însoțit de o domnișoară, a apărut pe holul lung al CNAI, sprijinindu-se în două cârje.

Comisia și-a făcut intrarea cu o întârziere aproape de 10 minute. A fost condusă de Adrian Iacob, rectorul Academiei de Poliție, iar cei patru referenți au fost: Țuțu Pișleag, conducătorul de doctorat al lui Liviu Pop, Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice, Ioan Crăciun, președintele Comisiei de Științe Militare a Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), și George Țical, profesor universitar la Universitatea "Andrei Șaguna" din Constanța.

După introducerile formale, Liviu Pop, care e profesor de matematică la bază, a început să își prezinte teza, intitulată "Migrația forței de muncă. Implicații asupra securității naționale".

Și-a cerut scuze că nu poate sta în picioare din cauza celor trei operații la un genunchi, spunând că va trebui, probabil, să suporte și o a patra intervenție.

Vizibil emoționat, cu mâinile și vocea tremurânde, Pop îi mai cerea din când în când însoțitoarei sale să dea un slide înainte sau înapoi.

După nici 15 minute, fostul ministru și-a încheiat prezentarea, lucru total neuzual, având în vedere că timpul alocat doctorandului este de o jumătate de oră.

"Recunosc că am mai mari emoții acum decât atunci când am depus jurământul militar", s-a confesat Pop cu vocea încă nesigură, după ce își ceruse scuze pentru "greșeli" și "bâlbe".

Amenințarea lui Pișleag: "Dacă tot v-ați autoinvitat la susținere"

A luat apoi cuvântul coordonatorul său, profesorul Țuțu Pișleag, care a umplut timpul neconsumat de doctorandul său cu o prelegere despre migrație și globalizare, pe care era evident că o ține pentru mine și pentru încă o colegă din presă aflată în sală.

Între timp, membrii comisiei au început să-și piardă răbdarea rând pe rând.

George Țical butona telefonul pe sub masă, iar Adrian Iacob și Nicolae Istudor scriau de zor mesaje cu aparatul la vedere.

Liviu Pop mâzgălea o foaie, iar cu mâna stângă își ținea fruntea ca să evite orice contact vizual cu "presa".

Fără să spună care sunt punctele tari și cele slabe, fără să facă o evaluare calitativă și critică a tezei, Pișleag a anunțat că susține calificativul "Foarte bine".

45 de minute a vorbit coordonatorul lui Liviu Pop. Înainte de a încheia, mi-a transmis câteva amenințări deloc voalate, pe motiv că "tot v-ați autoinvitat la susținere".

"Într-un război, este bine să fim prudenți, să fim atenți. Relațiile de comunicare sunt relații de putere și forță. Care pe care", a mai spus Pișleag.

Rectorul ASE, Nicolae Istudor, și-a început intervenția cu o mărturisire: era pentru prima oară în calitate de referent într-o comisie de susținere a unei teze de doctorat.

Deși competențele sale sunt din economia agrară și alimentară, el a împărțit felicitări, spunând că teza este una bine aleasă din perspectiva "securității naționale".

Concluziile și propunerile lucrării au fost apreciate în mod particular de către rectorul ASE.

"Calificativul va rezulta și din prezentarea domnului ministru", a încheiat Istudor, după ce a spus că este de acord cu acordarea titlului de doctor lui Liviu Pop.

Profesorul Ioan Crăciun, de la Universitatea Națională de Apărare "Carol I", președintele Comisiei de Științe Militare din CNATDCU, și-a început discursul împărțind felicitări fără rezerve doctorandului.

Totuși, Crăciun a fost singurul membru al comisiei care a avut și două observații critice. Astfel, el a spus că subiectul tezei ar fi trebuit să fie tratat și din perspectiva "securității societale", dar și că unele fraze erau încâlcite și greu de înțeles.

Și Crăciun a apreciat concluziile și propunerile lucrării. La final, a recomandat acordarea titlului de doctor.

Ultimul referent a fost profesorul George Țical. El a reușit să găsească în teza lui Liviu Pop aspecte care nu există – partea de metodologie utilizată.

În teza fostului ministru nu există nici un capitol, subcabitol sau măcar o frază în care să se explice metode de cercetare utilizate. "Metoda logică, metoda comparativă și metoda analitică" au fost enumerate de către George Țical.

"A formulat propuneri printr-o accentuată notă de originalitate", a mai spus, în final, profesorul Țical, care a recomandat și el acordarea titlului de doctor.

Liviu Pop își ținea în continuare mâna stângă la frunte și părea apăsat de toate problemele lumii, deși referatele fuseseră pozitive, iar felicitările fuseseră împărțite înainte de deliberarea comisiei.

Liviu Pop, la susținerea de miercuri, 11 iulie. Foto: Emilia Șercan

În continuare, rectorul Academiei de Poliție le-a cerut membrilor comisiei să îi adreseze întrebări doctorandului, așa cum prevede procedura.

Niciuna dintre întrebări nu i-a creat vreo dificultate lui Liviu Pop, unele fiind fără legătură cu teza, astfel că acesta a început să-și recapete siguranța în voce.

"Personal, recomand publicarea tezei de doctorat, bineînțeles, respectând furcile caudine ale colegilor mei care v-au făcut recomandări", a punctat profesorul Adrian Iacob.

Și tot cum cere procedura, el a întrebat dacă există întrebări din public.

În acest punct am decis să intervin.

Amenințarea profesorului Pișleag m-a determinat să spun că teza are elemente de plagiat, deși intenționam să scriu acest lucru doar în articol, împreună cu relatarea ceremoniei.

"Nu știu cum să iau ceea ce ați spus, că «este bine să fim prudenți și atenți». Nu știu dacă este o recomandare sau o amenințare. O să trec peste și o să îmi fac meseria.

Dincolo de faptul că sunt ziarist, sunt și cadru didactic, coordonez lucrări de licență și de disertație, am susținut o teză de doctorat și știu ce înseamnă cercetare științifică.

Am venit aici ca să văd cum patru profesori universitari, printre care un rector și președintele Comisiei de Științe militare din CNATDCU, fac tumbe pentru a da un titlu de doctor pe baza unei teze care are elemente de plagiat".

Asta am spus.

Rectorul Adrian Iacob a reacționat spunând că, potrivit raportului de analiză a tezei cu un soft antiplagiat, în lucrarea lui Liviu Pop există un "coeficient de similitudine 1 și 3" de 14,2% și un "coeficient de similitudine 2 și 4" de 5,2%.

"Acest procent este unul corect, care respectă procentul pe care noi l-am impus prin hotărâre de Senat", a adăugat el.

Stupoare. Academia de Poliție legalizează procentul de plagiat printr-o decizie administrativă?

"Aveți un procent impus prin hotărâre de Senat?", am întrebat.

"30% la coeficient 1, pe care vrem să-l reducem la 20% în viitorul an universitar".

Înainte să văd teza în format fizic la biblioteca Academiei de Poliție, îi verificasem rezumatul, care este un document public, cu softul TurnitIn, care este cel mai performant soft de identificare a similitudinilor.

Procentul indicat de TurnitIn, analizând doar rezumatul, este de 25%. (Raportul TurnitIn poate fi citit integral aici.)

După ce am indicat câteva dintre paginile plagiate (despre care veți citi mai jos), am mai spus că acele concluzii și propuneri din teză, apreciate de toți membrii comisiei, și pe care unul dintre referenți le descria chiar ca fiind "originale", sunt plagiate integral, cuvânt cu cuvânt.

"Nu am copiat și nu am plagiat niciodată", a intervenit Liviu Pop înainte ca membrii comisiei să se retragă pentru deliberare.

Fostul ministru a mai spus că sursele sunt indicate la subsol: "Am spus clar, la finalul fiecărei fraze, trimiterea".

A recunoscut însă că concluziile lucrării sunt "luate" dintr-un raport și că nu îi aparțin. Apoi a insistat că a făcut trimitere de subsol, chiar dacă nu a folosit ghilimele.

"Vreți să punem ghilimele? Le punem peste tot!", și-a vărsat năduful Liviu Pop.

După acest schimb de replici, comisia s-a retras pentru deliberare. În acele minute, fostul ministru a mai spus că a citat exact așa cum îl sfătuise coordonatorul tezei.

Urmarea o știți.

Bursier din fonduri europene

Liviu Marian Pop a devenit doctorand la Academia de Poliție, în domeniul Ordine publică și securitate națională, la data de 1 octombrie 2014, informație prezentată în exclusivitate de PressOne.

El a fost bursier POSDRU pe perioada studiilor doctorale, în cadrul unui proiect de cercetare coordonat de Universitatea Națională de Apărare, în care Academia de Poliție a fost partener.

Datorită acestui proiect, a fost unul dintre cei 36 de doctoranzi ai Academiei de Poliție care a primit, timp de o jumătate de an, o bursă lunară de circa 1.800 lei.

În niciun caz nu va fi o teză plagiată, asta vă pot garanta”, declara în urmă cu un an, pentru PressOne, profesorul Țuțu Pișleag, coordonatorul de doctorat a lui Liviu Marian Pop.

Liviu Pop era atunci ministru al Educației. Între timp, el a plecat de la conducerea ministerului, și-a reluat activitatea de senator, iar din 1 februarie 2018 este președintele Comisiei pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senatul României.

Și-a finalizat și teza de doctorat, care are 209 pagini fără bibliografie și se intitulează, cum spuneam, "Migrația forței de muncă. Implicații asupra securității naționale".

În urma unei solicitări la Academia de Poliție, marți, 10 iulie, am avut la dispoziție fix patru ore pentru a studia teza la biblioteca instituției.

În decursul celor patru ore am fost supravegheată de un angajat al Academiei, care nu s-a mișcat de lângă mine.

Înainte de a vă prezenta elementele de plagiat pe care le-am descoperit, am urmărit dacă teza respectă cele mai importante criterii pentru a fi validată.

1. Există concordanță între temă, titlu și conținut?

Teza lui Liviu Pop ar trebui să îmbine, după cum arată titlul, trei elemente: forța de muncă, migrația și securitatea.

Primele trei capitole vorbesc despre relația dintre forța de muncă și migrație, însă al patrulea se concentrează pe "Dimensiunea economică și fiscală a securității naționale prin factorul forței de muncă", așa cum arată și titlul său.

Nicăieri în acest capitol nu se vorbește despre modalitatea în care securitatea națională este afectată de migrația forței de muncă.

2. Are o structură clară?

Teza fostului ministru al Educației nu are niciunul dintre elementele esențiale care compun o teza:

(1) corpus de cercetare;
(2) metodologie;
(3) cercetarea propriu-zisă;
(4) elemente de noutate.

Fără toate aceste elemente la un loc, nu se poate vorbi despre o teză de doctorat.

Se poate spune că este o cercetare bibliografică, însă acest lucru este făcut fără o substanță critică și fără să aducă vreun elemente de noutate, din moment ce doar trece în revistă ce au scris alți cercetători despre tema aleasă.

3. Tema este cel puțin conexă cu specialitatea îndrumătorului?

Profesorul Țuțu Pișleag, îndrumătorul lui Liviu Marian Pop, este specializat în chestiuni care țin de jandarmerie, partea covârșitoare a lucrărilor sale fiind dedicate acestei ramuri din structura de ordine publică.

Nu este specialist în forță de muncă sau în migrația acesteia. De altfel, deși teza este susținută la Academia de Poliție în domeniul Ordine publică și siguranță națională, lucrarea, în sine, nu reușește să facă vreo conexiune cu acest domeniu.

Iată cuprinsul tezei lui Liviu Pop:

4. Referenții sunt specialiști în domeniu?

Niciunul dintre cei patru referenți nu este specialist în forță de muncă sau în migrația forței de muncă, astfel încât să poată evalua critic și profesionist această teză de doctorat.

Adrian Iacob este rectorul Academiei de Poliție și membru al Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), controversata instituție înființată de fostul vicepremier Gabriel Oprea și de fostul director al SRI George Maior.

Țuțu Pișleag este profesor la universitatea privată Danubius din Galați și conducător de doctorate la Academia de Poliție. A predat mulți ani la Academia de Poliție, fiind și decanul Facultății de Poliție în perioada 2008–2011.

Pișleag a făcut parte din mai multe comisii de susținere a unor teze de doctorat la Academia Națională de Informații a SRI, printre care cea a generalului (r) Florian Coldea și a generalului SRI Dumitru Dumbravă.

Trei dintre tezele pe care Pișleag le-a recenzat sunt plagiate: cea a fostului premier Mihai Tudose, a fostului primar Neculai Onțanu și cea a judecătoarei Florica Diaconescu, care are decizie definitivă de retragere a titlului de doctor din partea CNATDCU.

Pișleag a mai făcut parte și din comisia de concurs pentru postul de conferențiar universitar pe care fostul premier Mihai Tudose l-a susținut în 2013 la Academia SRI, așa cum a relatat PressOne, post pe care însă nu l-a ocupat niciodată.

George Țical predă din 2017 la Universitatea "Andrei Șaguna" din Constanța, după ce, timp de 20 de ani, fusese cadru didactic la Academia de Poliție. În acest moment mai este doar conducător de doctorat în Ordine publică și siguranță națională la Academia de Poliție.

Țical este și el membru titular al ASSN, iar în 2015 a fost membru în comisia de susținere a tezei de doctorat a lui George Antoniu Pișleag, lector universitar la ANIMV și fiul lui Țuțu Pișleag.

Comisia de susținere a tezei lui Liviu Pop. Primul din stânga este Țuțu Pișleag. Foto: Emilia Șercan

Nicolae Istudor este actualul rector al Academiei de Științe Economice (ASE), ales în 2016. Din 2012 este președintele Comisiei de Științe Economice și Administrarea Afacerilor din cadrul CNATDCU.

Prezența sa în comisia de concurs a lui Liviu Marian Pop este cel puțin bizară, fiindcă el este specialist în economia și tehnologia producției agricole și alimentare, iar toate lucrările pe care le-a publicat sunt din aceste domenii.

De când Istudor este rector, ASE a interzis în mod abuziv accesul la tezele de doctorat aflate în biblioteca instituției. Această decizie este ilegală, având în vedere că atât Legea educației, cât și Codul Studiilor Doctorale prevăd explicit faptul că tezele sunt publice și pot fi consultate la bibliotecile instituțiilor de învățământ unde au fost susținute.

Ioan Crăciun este profesor la Universitatea Națională de Apărare (UNAP). Începând din 2016 este membru al Comisiei de Științe Militare, Informații și Ordine Publică din cadrul CNATDCU, iar de anul trecut este președintele comisiei.

La această Comisie există 16 sesizări de plagiat privind teze de doctorat, unele vechi de doi ani, referitor la care nu s-a luat nicio decizie. Printre acestea se numără teza fostului premier Mihai Tudose, a lui Bogdan Licu − procuror general adjunct al României, și a lui Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.

Susținerea publică a tezei este doar o primă etapă în procesul de obținere a titlului de doctor.

După susținere, teza ajunge la CNATDCU, unde este analizată de către Comisia de Științe Militare, Informații și Ordine Publică, care îi verifică originalitatea și decide dacă teza întrunește toate elementele enumerate mai sus.

Ca atare, faptul că Ioan Crăciun a făcut parte din comisia de susținere a tezei lui Liviu Pop îl plasează pe acesta în incompatibilitate.

Doctorandul Pop, față în față cu comisia de susținere. Foto: Emilia Șercan

Liviu Pop citează din Soros

Pagini întregi din teza de doctorat a lui Liviu Marian Pop sunt plagiate. El nu folosește cele două elemente specifice citării, ghilimelele și trimiterea către sursa originală.

În unele situații se face doar trimitere către sursa originală, fără a fi folosite ghilimelele, în altele sunt indicate surse care nu corespund realității sau nu există nici ghilimele, nici trimitere.

Există mai multe cazuri unde înainte de paragrafele copiate sunt folosite formulări de tipul "în opinia noastră", "putem afirma" etc.

Am descoperit în teză texte traduse din engleză în română, dar și multe greșeli, dezacorduri, erori de scriere sau de punctuație. (De exemplu, cuvântul "repercusiuni" este scris de două ori ca "repercursiuni", atât în Introducere, cât și la pagina 20. Un dezacord evident se află la pagina 176: "în viziunea noastră, noțiunea de simetrie și asimetrie au o semnificație diferită în cadrul".)

În Introducerea tezei, Liviu Marian Pop face o predicție sumbră pentru următorii 20 de ani: exodul forței de muncă din România către alte state europene "nu va putea fi suplinit decât de milioanele de emigranți veniți mai ales din Pakistan, Siria și Bangladesh, chiar și din Afganistan".

O apariție inedită în teză este un citat din George Soros, miliardarul american pe care PSD l-a făcut responsabil pentru protestele din ultimul an și jumătate:

"Alți specialiști (n.r. – George Soros) consideră că «interdependența care rezultă din globalizare poate genera efecte benefice, dar poate obliga unele societăți la reorganizare dureroasa și poate genera eșecuri de reorganizări. Globalizarea oferă un grad de libertate individuală pe care niciun stat nu-l poate asigura. Concurența liberă la scară globală a eliberat talentele antreprenoriale și creative și a accelerat inovațiile tehnologice. Totodată, globalizarea a produs o alocare defectuoasă a resurselor între bunuri private și cele publice»". (George Soros, "Despre globalizare", editura Polirom, 2002).

Lucrarea lui Liviu Marian Pop lasă senzația de "teză cu de toate":

  • la pagina 79 vorbește despre traficul de ființe umane, fiind greu de făcut o legătură cu forța de muncă sau migrația;
  • între paginile 125 și 134 scrie despre megalopolis-uri (acesta fiind, de altfel, un subcapitol în care copiază și însăilează din mai multe surse online), iar
  • la paginile 186-187 vorbește despre terorism și conflicte religioase.

Dovezile

Un prim paragraf copiat am identificat în Introducerea tezei. Este preluat dintr-un articol apărut în data de 1 mai 2017 în revista "Capital".

Mai departe, conținutul de la paginile 66 și 67 ale tezei este plagiat din lucrarea "Piața muncii și migrația forței de muncă în context european", scrisă de Diana Mihaela Tîrcă. Deși face trimitere către acest text, Pop nu folosește ghilimele. Mai mult, copiază inclusiv notele de subsol indicate de autoare.

Textul de la pagina 73 este tradus cuvânt cu cuvânt, iar pe alocuri reformulat după un articol de pe site-ul Forced Migration Online.

Conținutul de la pagina 84 până la 91 este tradus pe sărite (diverse propoziții, paragrafe și enumerări) din cartea The Economic and Fiscal Consequences of Immigration.

De exemplu, la pagina 84 scrie "deși acest studiu se concentrează asupra Statelor Unite, creșterea numărului populațiilor străine este un fenomen internațional care se regăsește în toate țările dezvoltate". Anterior acestei propoziții nu face însă referire la niciun studiu.

Un alt articol din care copiază fostul ministru este "Migraţia şi perspectivele demografice" de Alina Ioana Dida, conținutul aflându-se la paginile 143-144.

La paginile 145 și 146, Liviu Pop schimbă sursa din care copiază cu articolul "Factors Influencing Migration and Population Movements – Part 1". La pagina 146, deși face o trimitere printr-o notă de subsol indicând un raport al ONU, în respectivul document nu sunt menționate informațiile trecute în notă.

La paginile 191 și 192, Pop copiază articolul "Globalizarea contemporană și formele sale de manifestare" de pe site-ul de referate Răsfoiesc.ro. Inclusiv notele de subsol, unele chiar consistente, sunt copiate cuvânt cu cuvânt din același text.

Cele patru pagini de Concluzii ale tezei sunt copiate aproape în totalitate, cuvânt cu cuvânt, din studiul Politica privind piața muncii și ocuparea forței de muncă, elaborat în 2005 în cadrul proiectului Phare "Formare inițială în afaceri europene pentru funcționarii publici din administrația publică centrală", implementat de Institutul European din România în colaborare cu EUROMED – Euro Mediterranean Networks din Belgia.

Deși Pop nu copiază propoziții sau fraze consecutive, aproape întreg conținutul este preluat din această sursă, inclusiv repetițiile agasante:

  • promovarea formării profesionale continue;
  • prin promovarea beneficiilor formării profesionale continue;
  • implicarea mass-media și a partenerilor sociali în promovarea formării profesionale continue;
  • monitorizarea implementării strategiei pentru dezvoltarea formării profesionale continue.

Contribuția originală a lui Pop la Concluzii se remarcă printr-o serie de formulări cel puțin bizare:

"Totodată se vor lua măsuri (n.r. – de către cine?) pentru reducerea discrepanțelor dintre cele două sexe pe piața muncii".

"Totodată, opinăm prin acest demers științific că teza de doctorat urmărește să facă o radiografie mai clară a demersurilor ce trebuie întreprinse, astfel încât să fie stopată migrația spre țările puternic dezvoltate din punct de vedere economic".

Ministrul Pop și plagiatul lui Ponta

În mai 2012, Liviu Pop a fost numit ministru delegat pentru Dialog Social în primul Cabinet condus de Victor Ponta. Timp de două luni, a asigurat și interimatul la Educație, în plin scandal legat de acuzaţiile de plagiat aduse premierului.

Scandalul s-a amplificat după ce, în iunie 2012, CNATDCU a decis că Ponta și-a plagiat lucrarea de doctorat și a propus Ministerului Educației retragerea titlului de doctor.

Însă Liviu Pop a emis un ordin de ministru prin care a decis reorganizarea CNATDCU, arătând că această entitate n-ar avea competență în cazul deciziilor legate de plagiat.

Potrivit "noii ordini" instaurate de el, doar Consiliul Naţional de Etică putea emite un astfel de verdict. Tot el s-a ocupat de schimbarea componenței Consiliului.

Astfel, problema plagiatului lui Victor Ponta a mai trenat 4 ani. Abia în 2016, CNATDCU a stabilit verdictul, iar ministrul Mircea Dumitru a semnat ordinul prin care fostului premier i se retrăgea titlul obținut în 2003.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează