Dezastrul de la Praid, cât costă să-ți fie sete în România și cel mai mare proiect pe fonduri europene de la malul mării. Cele mai bune reportaje PressOne din 2025

Laura Popa

Redactor Șef Adjunct

După un mega an electoral, 2025 a găsit redacția PressOne cu bateria nu tocmai încărcată. N-am scăpat complet nici de alegeri, dar au fost mai puține. Iar asta ne-a dat timp să ieșim mai mult în lume, pe teren, acolo unde-i stă bine reporterului. 

2025 a coincis și cu împlinirea a 10 ani de PressOne. Ocazie cu care v-am făcut 10 promisiuni, pentru următorii 10 ani. Una a sunat chiar așa: „Vom publica 10 investigații locale!”

Am promis că vom merge dincolo de Capitală, pentru a ajunge în comunitățile voastre, în România profundă, unde oamenii trăiesc diferit decât ceea ce vedem în jurul nostru, în marile orașe. 

Ne-am ținut de promisiunea această încă din 2025 și vrem să o facem și de-acum încolo. Iar pentru asta avem nevoie să ne susții. Redirecționarea a 3,5% din impozitul tău pe venit către PressOne ne poate ajuta ca și anul acesta să ieșim în lume și să scriem reportaje precum cele de mai jos. 

Iată doar câteva dintre cele mai importante reportaje făcute de echipa noastră anul acesta, datorită sprijinului vostru:

1. Cronica unei prăbușiri anunțate: Praidul este sub apă și sub tăcere

Bianca Felseghi, senior editor, a mers în localitatea Praid la scurt timp după inundațiile din luna iunie care au dus la evacuarea a sute de oameni, precum și la colapsul minei de sare, care nu a mai putut fi salvată, deși despre pericolul prăbușirii se știa încă din 2007. 

Strada Salinei e pustie. 

Ștrandul e pustiu. Șezlongurile de lemn se coc la soare pe prundul din pietricele cu colțuri rotunjite.

Casele par goale, iar mai sus, în buza Muntelui de Sare sunt de-adevăratelea pustii, fiindcă 45 dintre ele au fost evacuate. Oamenii au plecat de cu o seară înainte, nu știu ce or fi luat cu ei, chestii de primă necesitate. Au rămas zidurile. Unele neterminate, cu izolația abia țintuită și la vedere.

2. Râul mort Târnava Mică: Cum a transformat colapsul Salinei Praid o întreagă vale într-o zonă calamitată 

Bianca Felseghi a rămas cu ochii pe subiect, iar o lună mai târziu a revenit în zonă pentru a relata despre consecințele celui mai mare dezastru de mediu de anul trecut: salinitatea extremă cauzată de inundația de la Salina Praid a distrus ecosistemul râului Târnava Mică, iar zeci de mii de oameni au fost nevoiți să primească apă cu porția în plin val de caniculă. 

Apa care vine la robinet e ca la mare, îmi spune o localnică. „După duș e ca și când ai ieșit direct din valuri și nu faci duș”, îmi explică Ilonca și își plimbă mâna pe piele. În casa ei, în care e răcoare, stă cu gălețile la îndemână în sufragerie. E apa pentru aparatul de făcut cafea, apa pentru gătit și pentru băut. Sătenii peste 65 de ani, așa cum e ea, primesc marțea și vinerea baxuri cu apă îmbuteliată de la Primărie de la brandul Aquatique. Și copiii sub 18 ani primesc câte 16 litri o dată.

DOCTORATUL PLAGIAT AL MINISTRULUI JUSTIȚIEI. 140 pagini cu conținut copiat în teza lui Radu Marinescu

Mai mult de jumătate din teza de doctorat în Drept a ministrului Justiției, Radu Marinescu, este plagiată.  Potrivit analizei PressOne, cel puțin 56,68% dintre paginile lucrării cu titlul Sistemul mijloacelor de probă în procesul civil conțin text copiat din alți autori, mai exact 140 de pagini din cele 247 ale lucrării.

Emilia Șercan: Ministrul Justiției, idolul borfașilor. Cum încearcă Radu Marinescu să îngroape cu strategii avocățești plagiatul din propria lucrare de doctorat

Imediat după publicarea anchetei despre plagiatul ministrului Justiției, Radu Marinescu, Emilia Șercan a devenit ținta unei virulente campanii de denigrare online, orchestrată de PSD și alimentată de susținătorii acestora cu probleme penale. Unii dintre ei, pretinși ziariști, alții, patroni de presă cu condamnări penale.

Fermier de pe valea Târnavei Mici cară cu gălețile apă pentru animalele sale. Foto: Raul Ștef

3. VIDEO Sute de milioane de euro pentru cel mai amplu proiect de infrastructură la malul mării:„Utilizăm metode pe care le folosea Ceaușescu în anii '70”

Un reportaj video de la malul mării despre cel mai amplu proiect de infrastructură costieră, realizat din fonduri europene. 

Laura Popa, reporteră, și Lavinia Niță, operator imagine, au mers în Constanța, luând la pas stațiunile în care s-au investit sute de milioane de euro, fonduri europene, pentru proiecte care ar fi trebuit să contribuie la reducerea eroziunii costiere. Rezultatul? 

„Utilizăm acum niște metode anacronice, metodele pe care le folosea Ceaușescu în anii 70.

Vorbesc de această betonare, artificializare excesivă a plajelor. În Europa, în prezent, se lucrează foarte mult cu măsuri care să lucreze cu natura, nicidecum împotriva naturii.” 

Cei peste 240 de km de litoral românesc au fost afectați, de-a lungul timpului, de procesul de eroziune costieră, care a făcut că anumite plaje să se îngusteze

4. „Un pensionar nu-i va cere lui ChatGPT să-i facă tema la mate”. Poate însă inteligența artificială să-i vindece de singurătate pe vârstnicii români?

Alina Zibrițchi a ieșit în parcurile din București și a stat de vorbă cu bătrânii despre cum ar putea inteligența artificială să-i ajute să facă mai bine față singurătății.

Pe Ion și Maria i-am întâlnit în parcul Crângași. Își făceau plimbarea de dimineață. Amândoi au telefoane mobile performante și au auzit de ChatGPT. Mai mult, cu ajutorul copiilor au și folosit de câteva ori aplicația. „Poate să ne răspundă la orice. Noi nu ne pricepem, dar copiii ne-au arătat. Funcționează mai bine decât Google, nu ezită deloc”, spune Ion.

În România, opțiunile de socializare pentru vârstnici rămân limitate: sursa foto: ID 163817484 © Premat | Dreamstime.com

5. „Nicio zi cu aer bun”. La Sebeș măsurătorile de la primărie și cele de la județ arată că localnicii trăiesc pe altă planetă

Bianca Felseghi a mers în Sebeș pentru a vedea cum se măsoară poluarea aerului, în contextul în care crește numărul celor care acuză că se sufocă, dar senzori sunt mereu pe verde. 

Vorbim într-o încăpere în care există două purificatoare de aer care merg. Odată ce deschidem geamurile ca să ni se arate unde e amplasat senzorul de pe fațada casei, care măsoară poluarea, cele două aparate din casă ne semnalează că aerul de respirat a căpătat o calitate mai proastă.

Măsurătorile APM Alba și cele realizate de Primăria localității (care deține de asemenea un laborator mobil) au fost luni de zile diametral opuse FOTO: PressOne

6. ÎntreVecini aduce oamenii de la bloc împreună: „E un sentiment fain să știi că poți apela la un vecin dacă ai nevoie de ajutor”

Ana Tepșanu a relatat despre cum se organizează comunitățile locale și cum oamenii de la bloc pot ajunge să colaboreze și să se susțină reciproc.

Irina și Alex povestesc despre cum mulți dintre ei sunt ca o mare familie, merg unii pe la alții, își aduc de mâncare când gătesc ceva bun, ba chiar au petrecut și Revelionul împreună. Cu ajutorul ÎntreVecini și-au renovat scara blocului, dar au fost puși în legătură și cu o altă organizație, care le-a adus artiști care au făcut murale superbe, cu mesaje ecologice, pe blocurile din cartier.

Comunitatea Pridvorului: „Ne-am împrietenit unii cu alții. Oameni care suntem de zeci de ani în bloc și care doar ne știam, acum suntem foarte buni prieteni.”

7. Cât costă să-ți fie sete într-un restaurant din România?

„Între robinet și sticlă, cât costă să-ți fie sete într-un restaurant din România?”, e întrebarea pe care și-a pus-o Bianca Dragomir. Așa că a intrat în mai multe locuri cu mâncare din București pentru a descoperi în câte dintre ele primește apă gratis, așa cum spune legea. 

Ritualul de vânzare a fost peste tot același: «Vă rog, îmi aduceți o apă? Vreţi apă plată sau minerală? Mică sau mare?» Într-un singur loc din București, ospătarul a anticipat întrebarea mea și mi-a luat-o înainte: Vă aduc o apă? Da, și inima mea a tresărit. Degeaba. Nu, nu voia să îmi aducă apă din partea casei. A continuat, apoi, ritual aproape hipnotic: Plată sau minerală? Mică sau mare? 330 ml – 10 lei. În meniu era trecută la „Diverse băuturi.” 

Foto: ID 14766062 | Water Tap © Elena Elisseeva | Dreamstime.com

8. Satul olandez pentru bătrâni cu demență: poate fi Hogeweyk un model de îngrijire pentru o Europă care îmbătrânește? 

Ingrid Ștefan a vrut să vadă în ce condiții ar putea un model de bune practici în îngrijirea bătrânilor cu demență ar putea fi replicat și-n alte țări. 

De pe terasa restaurantului din apropiere se aud râsete, iar pe geamul frizeriei, părul alb al unei cliente prinde forma unei tunsori bob. La o simplă plimbare, ai crede că te afli într-un cartier obișnuit olandez, cu case tipice din cărămidă roșie și plăcuțe albastre cu numele străzilor.

Doar recepția de la intrarea în cartier dă de gol faptul că ești în Hogeweyk, primul „sat” din lume pentru persoanele cu demență avansată.

Foto: Be Advice / De Hogeweyk / Vivium Zorggroep

___

Formularul pentru redirecționarea a 3,5% din impozitul pe venit poate fi găsit aici. Îți ia doar 1 minut să-l completezi, nu te costă nimic, iar pe noi ne ajută să continuăm să ne facem treaba și mai bine. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€