„Un pensionar nu-i va cere lui ChatGPT să-i facă tema la mate”. Poate însă inteligența artificială să-i vindece de singurătate pe vârstnicii români?

Alina Zibrițchi

Doamna Maria* e pensionară. Stă la masa din bucătărie și vorbește spre telefon: „Cum e vremea pe acolo?”, întreabă, în timp ce apasă încet  ecranul cu degetele tremurând. Râde când primește răspunsul: „În Zalău, vremea este parțial însorită, cu vreo 26 de grade”. Ai zice că interacționează cu o prietenă. De fapt, stă de vorbă cu ChatGPT, pe care i l-a instalat nepoata ei. Pentru Maria, ChatGPT nu e doar un instrument – devine o companie. 

Peste 1,3 milioane de vârstnici din România locuiesc singuri. Într-o țară unde fiecare al treilea bătrân trăiește în singurătate, întâlnirea dintre bunici și inteligența artificială începe să spună o poveste ceva mai complexă despre singurătate, dar și despre felul în care tehnologia pătrunde acolo unde ne e încă greu să credem că are loc.  

Pe TikTok prinde contur trendul #grandmaandchatgpt. Tinerii din întreaga lume își învață bunicii să utilizeze aplicația ChatGPT cu scopul de a umple chiar și golul singurătății. Mulți dintre cei care fac asta în prezent, s-ar fi speriat acum câțiva ani de modul în care AI reușește să devină o prezență constantă în viața noastră. Și pe bună dreptate. Până de curând, nici nu ne imaginam că un sistem ar putea conversa natural sau genera imagini la cerere.

În același timp, în România, opțiunile de socializare pentru vârstnici rămân limitate: nu există centre unde seniorii s-ar putea adresa doar pentru a-și satisface nevoia de comunicare. Centrele de vârstnici sunt văzute mai degrabă ca soluții pentru persoanele care nu mai pot locui singure din cauza problemelor de sănătate sau a vârstei înaintate. În prezent, în țară există peste 740 de azile de bătrâni acreditate, potrivit Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Doar 16% dintre acestea sunt de stat. Restul – private. Tarifele pentru pornesc de la 5.000 de lei. În condițiile în care valoarea pensiei medii în România e de aproximativ 2.700 de lei, pentru mulți bătrâni azilele private sunt un lux pe care nu și-l pot permite.

Ce le rămâne vârstnicilor lăsați (involuntar) singuri de copiii și nepoții lor? Ar putea fi ChatGPT o soluție pentru cei care, deși sunt  într-o stare bună de sănătate fizică, simt totuși nevoia de a avea un interlocutor, fie el bazat pe inteligența artificială? 

La nivel global, ChatGPT raportează peste 100 de milioane de utilizatori cu vârste între 50 și 75 de ani. Pentru a înțelege dincolo de cifre, am discutat cu câțiva oameni vârstnici, situați la poli opuși, despre relația lor cu  la inteligența artificială. 

Vreme, știri și probleme casnice 

Pe Ion și Maria i-am întâlnit în parcul Crângași. Își făceau plimbarea de dimineață. Amândoi au telefoane mobile performante și au auzit de ChatGPT. Mai mult, cu ajutorul copiilor au și folosit de câteva ori aplicația. „Poate să ne răspundă la orice. Noi nu ne pricepem, dar copiii ne-au arătat. Funcționează mai bine decât Google, nu ezită deloc”, spune Ion. 

Cei mai mulți dintre vârstnici sunt tentați să folosească ChatGPT pentru a-l întreba despre vreme, știri, dar și despre cum să rezolve unele probleme casnice. Nu văd aplicația ca pe un pericol și sunt siguri că în momentul în care vor învăța s-o folosească, o vor face responsabil. 

Ar putea fi ChatGPT o soluție pentru cei care, deși sunt într-o stare bună de sănătate fizică, simt totuși nevoia de a avea un interlocutor, fie el bazat pe inteligența artificială? sursa foto: ID 70580859 © Sanjagrujic | Dreamstime.com

„Nu cred că ne-ar putea provoca dependență. La anii noștri știm deja care sunt limitele și nici nu folosim atât de mult telefoanele. Le-am luat mai mult ca să comunicăm pe video cu copiii. Acum că au apărut și astfel de programe, e bine să le învățăm și noi”, a adăugat Maria.

Totuși, cei doi s-au arătat destul de sceptici în legătură cu folosirea ChatGPT pentru satisfacerea nevoii de comunicare: „Ne-am dori să nu fie cazul să facem asta”.

„În România e greu să fii bătrân și bolnav, dar nu mă interesează roboții”

De mai bine de șapte ani, Mihai își plimbă în fiecare dimineață prietenul necuvântător pe lângă Lacul Morii. Folosește un telefon mobil cu butoane care e de aceeași vârstă cu câinele. El nu a auzit de ChatGPT și nici nu a vrut să presupună ce ar însemna această denumire. Petrece mult timp citind ziare și rezolvând integrame. Tehnologia nu-l sperie, dar preferă să rămână la ceea ce îi este familiar. 

„Nu mă prea interesează roboții sau alte lucruri. Îl am pe Graff de când m-am pensionat. L-am educat bine, știe multe comenzi și e foarte deștept. Câinele îmi ține de urât, nu telefonul”, relatează Mihai.

Anchetă: Omul de afaceri Beniamin Gonț construiește încă 2 blocuri de lux la Sinaia, lângă pădure și vinde mai multe locuințe decât îl lasă legea. Legături cu firme abonate la bani publici

Omul de afaceri Beniamin Gonț vinde apartamente de lux la Sinaia, în trei imobile pe care le-a construit prin încălcarea normelor urbanistice și cu complicitatea autorităților locale. 18 apartamente sunt vândute sub umbrela MRS Residence, deși legea îi permite dezvoltatorului să construiască cel mult 12 locuințe. PressOne publică informații și documente care arată inclusiv cum MRS Residence și Beniamin Gonț știu de faptul că ocolesc legea. 

Cățelușa Fanta a rămas fără 22 de dinți, motanul Tomi n-a scăpat. O stomatoloagă fără drept de practică veterinară, acuzată că a mutilat animale de companie la Cluj

Lipsa unor reglementări clare privind actele medicale asupra animalelor a permis unui medic stomatolog să efectueze timp de mai mulți ani intervenții dentare pe animale de companie, în clinici veterinare acreditate, chiar dacă ea nu avea drept de practică veterinară. Unele animale au fost mutilate.

Bătrânul locuiește singur și, deocamdată, spune că îi este bine așa. Încearcă să ducă un mod de viață activ,  își dorește mult să nu ajungă neputincios: „Vin copiii să mă vadă când au timp. Eu, știți cum e, aș vrea să mor cât sunt în forță, să nu ajung țintit la pat și să fiu o povară pentru ei. În România e greu să fii bătrân și bolnav”.

Între beneficii și dependență  

Deși mulți dintre românii cu care am vorbit sunt încă sceptici în a-l avea pe ChatGPT drept prieten virtual, un fel de soluție la singurătate, în afară tendințele par să meargă în această direcție. Pentru a înțelege dacă chatboții ar putea fi o soluție sigură pentru cei care trăiesc  singuri, dar și cum ar putea influența ChatGPT comportamentul vârstnicilor pe termen lung, am discutat cu Vlad Stroescu, medic psihiatru, și Mihai Bran, medic psihiatru și psihoterapeut.

În condițiile în care AI a devenit o prezență constantă în viața noastră de doar doi-trei ani, încă nu avem la dispoziție studii elaborate care să ne arate cu exactitate implicațiile unei relații de acest tip, consideră cei doi specialiști. 

Însă, ca orice altă aplicație, ChatGPT poate aduce atât beneficii asupra sănătății mintale, cât și pericolul dezvoltării unei dependențe, a explicat Vlad Stroescu pentru PressOne. „În primul rând, telefoanele de orice fel pot provoca dependență și este absolut normal.. La cele  moderne apare un pericol în plus – aplicațiile. Dar, la fel de bine, „ChatGPT ar putea contribui la dezvoltarea creativității, atenției și a gândirii cognitive în rândul bătrânilor care îl utilizează responsabil.”

Un alt aspect important constă în faptul că bătrânii se raportează diferit la aplicațiile bazate pe AI, comparativ cu tinerii, și atunci și repercursiunile pot fi mai mici, adaugă psihiatrul. „Un pensionar nu-i va cere lui ChatGPT să-i facă tema la mate și nici nu-l va pune să scrie referate, pentru că el nu are nevoie de asta. Nu-i va spune nici să realizeze un task de la muncă. Lucrurile se simplifică mult în cazul lor, pentru că ei vor întreba lucruri mai banale și atunci riscul de a le fi afectate cumva capacitățile intelectuale scade considerabil.”

Folosit pentru divertisment, ChatGPT nu le dăunează vârstnicilor (în afara riscului de dependență), însă nu e clar, încă, dacă aplicația îi va ajuta cu adevărat să lupte cu singurătatea.

Mihai Bran nu exclude scenariul în care, peste câțiva ani, acest instrument va fi folosit  chiar și în azilele de bătrâni sau în alte instituții responsabile de îngrijirea vârstnicilor. Până atunci, mai ales în cazul celor mai în vârstă , rămâne în continuare importantă interacțiunea fizică. 

„Trebuie ca noi, cei tineri, să le acordăm suficient timp părinților și bunicilor noștri. Nu există lucru mai frumos decât amintirile comune și, atunci când creăm aceste amintiri, putem încerca să-i introducem și pe ei în lumea tehnologiei moderne”, a punctat psihiatrul.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€