Aproape 10.000 de candidați s-au înscris anul acesta la examenul de rezidențiat. Dintre aceștia, peste 8.200 au obținut punctajul minim de promovare. FOTO: Inquam Photos / Mălina Norocea

Aproape 10.000 de candidați s-au înscris anul acesta la examenul de rezidențiat. Dintre aceștia, peste 8.200 au obținut punctajul minim de promovare. FOTO: Inquam Photos / Mălina Norocea
20/11/2026
„Aș pleca din țară. Nu aș mai sta.” Ce fac cei peste 1.300 de tineri care au trecut rezidențiatul, dar riscă să nu aibă unde să-l facă
Te pregătești câte opt ore pe zi pentru examenul care ar trebui să-ți asigure continuarea pregătirii medicale și primul salariu ca medic. Promovezi examenul și te bucuri. Apoi, câteva zile mai târziu, „ți se taie aripile”, pentru că, deși ai obținut punctajul de trecere, s-ar putea să nu existe un loc pentru tine în sistem.
Este situația în care se află peste 1.300 de candidați care au promovat examenul de rezidențiat din 15 noiembrie 2026, la Medicină, dar care riscă să rămână fără un loc în care să-și continue pregătirea.
- Anul acesta, la concursul național de rezidențiat s-au înscris 9.969 de candidați din domeniile Medicină, Medicină Dentară și Farmacie. Dintre aceștia, 8.202 au obținut punctajul minim de promovare, însă Ministerul Sănătății a scos la concurs numai 5.217 locuri și 266 de posturi. Diferența este de 2.719 candidați promovați peste numărul pozițiilor disponibile.
- La Medicină, unde s-au înscris 7.180 de candidați, 6.066 au promovat examenul, dar sunt disponibile doar 4.481 de locuri și 265 de posturi. Asta înseamnă că numărul celor care au obținut punctajul minim de promovare îl depășește cu 1.320 pe cel al locurilor și posturilor scoase la concurs.
- Pentru cei care nu vor prinde un loc, una dintre variante este să susțină din nou examenul anul viitor. Alții iau deja în calcul plecarea din România.
- După șase ani de facultate, Georgiana nu a luat din prima examenul de rezidențiat. Până a încercat din nou, a lucrat într-un salon de înfrumusețare. Anul acesta a dat iar examenul, l-a luat, însă acum s-a trezit în fața riscului de a nu prinde un loc într-un spital pentru rezidențiat, a povestit pentru PressOne.
- Peste 500 de candidați s-au organizat într-un grup pentru a cere Ministerului Sănătății suplimentarea locurilor la rezidențiat. A fost lansată și o petiție online, semnată de aproape 2.000 de persoane, prin care se solicită ca toți candidații care au promovat examenul să aibă șansa de a obține un loc. Duminică, 22 noiembrie, ar trebui să înceapă repartiția candidaților pe locuri și posturi.
600 de candidați între Georgiana și locul pentru care a învățat un an
După absolvirea facultății de Medicină, viitorii medici trebuie să urmeze între patru și șase ani de rezidențiat, în funcție de specialitatea aleasă. FOTO: Inquam Photos / George Călin
Când a aflat că a promovat examenul de rezidențiat, Georgiana a crezut că poate, în sfârșit, să lase în urmă lunile petrecute învățând și să se pregătească pentru următoarea etapă: alegerea specialității în care urma să lucreze. Era a treia oară când susținea examenul, iar de data aceasta făcuse din pregătire principala ei ocupație. Numai că, trei zile mai târziu, când a văzut clasamentul național, bucuria s-a transformat în dezamăgire. Promovase, dar exista posibilitatea să nu ajungă nici măcar la repartiție.
Georgiana are 27 de ani, este din județul Olt și a absolvit Facultatea de Medicină din Craiova în 2024. La primele două examene de rezidențiat recunoaște că nu a reușit să se pregătească suficient. Anul acesta, însă, a decis să-și dedice aproape tot timpul învățatului.
Între timp, după șase ani de facultate, Georgiana a ajuns să lucreze într-un salon de înfrumusețare, unde se ocupa de epilare definitivă și tratamente corporale. A continuat să lucreze acolo până în vara acestui an, când și-a dat demisia pentru a se concentra pe examen, iar în lunile care au urmat, a învățat câte opt-nouă ore pe zi.
Avem nevoie de ajutorul tău. Dacă aceste articole te ajută, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta și tu pe noi, mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
„Este nevoie să renunți la foarte multe lucruri din viața ta pe parcursul anului în care te apuci de învățat. Este foarte stresant (...) Mai ales în ultimele trei luni, am renunțat la ieșiri, în sensul că încercam să ies o dată sau de două ori pe săptămână la cumpărături. În rest, nu ieșeam absolut deloc”.
La examen, Georgiana a obținut peste pragul minim de promovare, numai că, potrivit propriilor calcule, aproximativ 600 de candidați o despart de ultimul loc disponibil.
„Nici nu știu să descriu exact momentul în care am realizat situația. Te simți dezamăgit, pentru că ai muncit atât, când cu câteva zile înainte eram foarte fericită. Efectiv, ți se taie aripile când vezi o chestie de genul la alte câteva zile”, povestește Georgiana.
Își dorește să devină medic de familie și să rămână în România. Dacă nu va prinde un loc la repartizare, spune că va încerca din nou anul viitor. Până atunci, ia în calcul să se întoarcă la salonul de înfrumusețare, pentru a avea din nou un venit.
Georgiana se numără printre candidații care s-au organizat pentru a cere Ministerului Sănătății suplimentarea locurilor. În așteptarea unui răspuns, spune că tensiunea se resimte și în familiile lor.
„Suntem toți stresați. Este vorba și de noi, este vorba și de cei de acasă, care se stresează pe lângă noi. Toată lumea este într-o criză continuă. Probabil, până nu se va afla ceva și nu va lua legătura cineva din minister cu noi – sau cel puțin să iasă, să ne spună ceva, să ne liniștească –, nu se vor regla lucrurile”.
La mănăstiri, în adăposturi de noapte și într-o stare de anxietate permanentă. Cum arată, de fapt, independența pe care statul spune că a redat-o miilor de oameni pe care i-a scos din centrele pentru adulți cu dizabilități
Graba cu care statul a scos mii de adulți cu dizabilități din centrele rezidențiale se traduce, pentru mulți, într-o viață fără plase de siguranță, cu teamă de viitor.
Expert, despre investigația PressOne privind controlul parlamentar asupra SRI: „S-a aprins lumina în cămară”
Investigația PressOne aduce date concrete despre modul în care funcționează controlul parlamentar asupra SRI, spune Marian Zulean, specialist în studii de securitate.
„Aș pleca din țară. Nu aș mai sta”
Spre deosebire de Georgiana, Teodora, inițiatoarea petiției semnată de mii de persoane, nu se vede învățând încă un an pentru examenul de rezidențiat. Dacă nu va obține un loc la repartizare, spune că preferă să învețe o limbă străină și să-și continue pregătirea medicală în peste hotare. Ar însemna să plece din România la numai câteva luni după ce a terminat facultatea, deși și-ar fi dorit să lucreze ca medic în Satu Mare, orașul din care provine.
Teodora are 25 de ani și a absolvit Facultatea de Medicină din Oradea în 2026. Spune că a ales medicina din dorința de a ajuta oamenii, iar pentru examenul de rezidențiat a început să învețe din februarie-martie. Din vară, pregătirea a devenit mai intensă, iar timpul petrecut cu familia și prietenii s-a redus considerabil.
„Examenul ăsta mi se pare că e și un test psihic foarte mare, în sensul că e foarte multă presiune – pui și tu presiune pe tine, și familia, mai e și presiunea socială. Chiar și în puținele momente când ai avea timp pe care să îl petreci cu cei dragi, nu mai ai starea necesară”.
La rezidențiat, Teodora a obținut inițial 586 de puncte, iar după anularea unei grile, punctajul i-a fost modificat la 581 – peste pragul minim de promovare. Își dorea să aleagă medicina de urgență și spune că, în anii anteriori, punctajul obținut i-ar fi fost suficient pentru această specialitate. Din acest motiv, nici nu luase în calcul posibilitatea să promoveze examenul și să rămână fără loc.
La examenul de rezidențiat din 2026, candidații puteau obține maximum 950 de puncte. Pentru a promova, trebuiau să obțină cel puțin 60% din cel mai mare punctaj obținut de un candidat la același domeniu. FOTO: Inquam Photos / Mălina Norocea
Când a fost publicat clasamentul național, reacția ei a fost „o combinație de panică și dezamăgire”. Mai ales că, spune Teodora, situația este greu de înțeles într-o țară în care spitalele se confruntă cu resurse umane limitate.
„Mie mi se pare stupefiant să promovezi un examen și să nu ai un loc de muncă după, în condițiile în care peste tot, toată lumea se plânge de lipsa de medici. Pentru că dacă erau prea mulți medici, dacă prin absurd se întâmpla chestia asta, atunci, da, puteam să înțeleg că se face un triaj”.
Având în vedere cât de dificilă a fost pregătirea pentru examen, dacă locurile la rezidențiat nu vor fi suplimentate, Teodora preferă să își concentreze eforturile pe posibilitatea de a profesa într-o țară precum Germania.
„Aș pleca din țară, nu aș mai sta. (...) Nu aș mai trece o dată prin chestia asta. Aș prefera să învăț o limbă străină și măcar să știu că aș avea siguranța unui loc de muncă, fără să trec prin ce trecem noi acum”.
Teodora speră, totuși, ca Ministerul Sănătății să vină cu un răspuns și cu o soluție, în timp util, pentru candidații aflați în situația ei.
„Aș vrea doar să fim luați în serios și să fim respectați. Chiar dacă știu că după finalizarea rezidențiatului nu îți oferă nimeni siguranța unui post, cred că noi, cei care am ales să facem facultatea în România și am promovat examenul, am merita măcar un loc la rezidențiat”.
Cinci ani în pediatrie și un plan B care s-ar putea să nu funcționeze
Ioana a petrecut ultimii cinci ani pregătindu-se să devină medic specialist pediatru. În octombrie, însă, nu a promovat examenul de specialitate și a fost nevoită să caute alternative pentru a putea continua să lucreze în sistemul medical. Una dintre ele a fost să susțină din nou examenul de rezidențiat, pentru care a avut la dispoziție doar o lună să se pregătească.
A absolvit Facultatea de Medicină din Craiova în 2021 și spune că și-a dorit încă din copilărie să devină medic.
„Personal, consider că m-am regăsit în tot ce înseamnă pediatrie. Pe măsură ce a trecut timpul, pornind de la pandemie, pentru că eu atunci am început rezidențiatul, am trecut prin foarte multe experiențe și consider că este o specialitate potrivită pentru mine. Clar aș dori să profesez pe viitor în această specialitate”.
Pregătirea pentru un nou examen de rezidențiat, la numai o lună după cel de specialitate, a fost dificilă. Ioana recunoaște că timpul nu i-a permis să se pregătească așa cum și-ar fi dorit, mai ales în condițiile în care absolvenții de Medicină încep să învețe cu multe luni înainte de concurs. Chiar și așa, Ioana a obținut punctajul minim necesar promovării, dar se află în situația de a rămâne fără un loc. În cazul ei, al doilea rezidențiat ar fi reprezentat planul B, după examenul de specialitate căzut.
„Bineînțeles că am fost îngrijorată de viitor, am fost copleșită de emoții, dar trebuie să mergem înainte și să căutăm alternative”, povestește Ioana.
S-a implicat și în organizarea candidaților care solicită suplimentarea locurilor la rezidențiat. Spune că, discutând cu ceilalți absolvenți pe grupurile de WhatsApp și Facebook, a descoperit mai multe situații particulare, iar de aici a pornit și încercarea de a atrage atenția autorităților.
Următoarea șansă de a obține titlul de medic specialist pediatru va fi în primăvara anului 2027, când poate susține din nou examenul de specialitate. Ioana speră ca, între timp, autoritățile să găsească soluții pentru cei care riscă să rămână fără posibilitatea de a profesa.
Suplimentarea locurilor la rezidențiat se lovește de limitele spitalelor
După absolvirea facultății de Medicină, cei care obțin un loc la rezidențiat încep o perioadă de pregătire care durează între patru și șase ani, în funcție de specialitatea aleasă. În acest timp, lucrează în spitale, sub supravegherea unor medici cu experiență, specialiști și primari, și parcurg mai multe stagii de pregătire, fiecare cu propriile activități practice și teoretice.
Fiecare rezident are un coordonator responsabil de pregătirea sa, însă acesta nu se ocupă neapărat direct de toate activitățile. Pe parcursul stagiilor, rezidenții lucrează și cu alți medici îndrumători, care îi supraveghează și îi ajută să dobândească experiență în specialitatea respectivă.
O rezidentă în Anestezie și Terapie Intensivă (ATI) din București, care a dorit să rămână anonimă, povestește pentru PressOne că, în cazul ei, aproximativ 15 rezidenți erau repartizați unui coordonator. Acesta era și șef de secție, astfel că nu avea suficient timp să se ocupe personal de pregătirea tuturor. A delegat această responsabilitate unui medic specialist mai tânăr, despre care rezidenta spune că s-a implicat în formarea lor.
„Eu nu pot să mă plâng, pentru că eu am avut parte de studiu. Dar alți rezidenți, de la alte spitale, nu au. Foarte mulți rezidenți se plâng de lipsa de coordonatori, care există doar în teorie (...) și ei trebuie să învețe de la alți rezidenți mai mari. Fură meserie. Cazul meu a fost fericit”, povestește tânăra, care e de părere că un coordonator ar trebui să se ocupe exclusiv de pregătirea rezidenților.
Creșterea numărului de rezidenți dintr-un spital trebuie să țină cont și de posibilitățile acestora de a participa la activități practice. FOTO: Inquam Photos/Virgil Simonescu
Rezidenta mai spune că deficitul de medici se resimte și în spitalele în care se pregătesc viitorii specialiști. Din experiența ei, în anumite specialități ar exista posibilitatea de a primi mai mulți rezidenți. În ATI, de exemplu, consideră că numărul celor aflați în pregătire ar putea crește inclusiv de la 15 la 25 sau chiar 30.
„Dacă s-ar suplimenta locurile deficitare, unde este nevoie de medici și oamenii și-ar alege ATI, medicină de urgență sau chirurgii, atunci, da, nu ar fi o problemă. (...) Ține de specialitate”, explică ea.
Printre specialitățile în care consideră că ar putea fi pregătiți mai mulți rezidenți se numără și ortopedia, cardiologia, pneumologia și gastroenterologia, unde spune că există un volum mare de pacienți. În schimb, în alte specialități, numărul redus de paturi și de activități practice ar putea limita posibilitatea de a suplimenta locurile.
***
Profesorul universitar Bogdan Popescu, medic primar cardiolog și șeful Secției Cardiologie III de la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „Prof. Dr. C. C. Iliescu” din București coordonează aproximativ 50 de rezidenți, distribuiți pe șase ani de pregătire. Consideră că acest număr este potrivit pentru capacitatea instituției, care dispune de patru secții de cardiologie și de resursele necesare pentru diferitele stagii de pregătire.
Potrivit medicului, numărul rezidenților pe care îi poate primi un spital universitar depinde de câți pacienți tratează, de procedurile pe care le efectuează și de personalul disponibil pentru a-i îndruma. Un număr prea mic de rezidenți poate duce la suprasolicitarea celor existenți.
„Iar dacă sunt prea mulți, se diluează pregătirea, pentru că ei nu mai au cum să facă nici fizic volumul și numărul de proceduri prevăzute în curriculă”, explică profesorul.
Acesta spune că, în fiecare an, coordonatorilor li se cere să estimeze numărul de rezidenți pe care îl pot pregăti în promoția următoare. Din acest motiv, o suplimentare cu peste 1.300 de locuri, cât ar fi necesar pentru ca toți candidații promovați la Medicină să obțină o poziție, ar putea depăși posibilitățile de pregătire ale unor centre universitare.
„Dacă zici «mai băgăm încă o mie» peste ce era, probabil că asta depășește capacitatea de formare. Adică una este deficitul de medici în spitale, care e real în anumite zone, și alta este faptul că ei trebuie să intre într-un program de pregătire în anumite condiții, conform curriculei, cu îndrumători”.
Spitalele județene ar putea pregăti rezidenți, dar au nevoie de medici calificați să îi îndrume
O posibilă soluție pentru creșterea capacității de pregătire ar fi implicarea mai multor spitale din afara marilor centre universitare, precum București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, Craiova și Târgu Mureș. În prezent, pregătirea rezidenților este concentrată în 12 orașe din țară, în timp ce multe spitale județene și municipale se confruntă cu lipsa personalului medical.
Rezidenta ATI consideră că prezența rezidenților în aceste spitale ar putea reduce volumul de muncă al medicilor de acolo. Atrage însă atenția că pregătirea nu poate consta numai în lucrul direct cu pacienții, ci trebuie să includă și activități teoretice. În plus, nu orice medic poate deveni automat coordonator de rezidențiat. Pentru a îndeplini acest rol, trebuie să respecte anumite condiții de calificare și experiență profesională, iar spitalele trebuie să dispună de personal medical care să poată asigura pregătirea și supravegherea rezidenților.
„Orice rezident are nevoie și de niște cursuri. Orice rezident are nevoie de știință. Tu nu poți să îl pregătești doar din practică, fără să îi oferi și cunoștințe teoretice”, spune ea.
Una dintre variantele pe care le propune ar fi ca rezidenții care ar lucra în spitale mai mici să poată merge periodic în centrele universitare, pentru câteva zile de cursuri și pregătire suplimentară.
În prezent, pregătirea medicilor rezidenți este concentrată în 12 centre universitare din România. FOTO: Inquam Photos / Cornel Putan
Profesorul Bogdan Popescu consideră, la rândul său, că spitalele județene ar putea contribui la pregătirea viitorilor medici, însă nu toate au resursele necesare, incluzând infastructura necesară, pentru a asigura integral un program de rezidențiat. O variantă ar fi ca rezidenții din anii mai mari să efectueze anumite stagii în aceste spitale, sub supravegherea medicilor de acolo.
„Pe de o parte, spitalul județean, care nu are destul personal, ar avea parte de un ajutor. Pe de altă parte, rezidentul capătă experiență la prima mână din a îngriji pacienți – sigur, supervizat, că nu e încă specialist”.
Medicul dă exemplul unui rezident care și-ar dori să lucreze în viitor la Ploiești. Acesta ar putea efectua un stagiu în spitalul de acolo, să cunoască echipa și condițiile de lucru, iar ulterior să candideze pentru un post, dacă spitalul organizează un concurs.
Totuși, spune că această variantă ar putea funcționa doar pentru anumite stagii și în condiții bine stabilite, astfel încât rezidenții să beneficieze de pregătirea prevăzută în programă.
În privința celor peste 1.300 de candidați care riscă să rămână fără loc, cardiologul consideră că autoritățile ar trebui să găsească și alte soluții. Una dintre ele ar putea fi posibilitatea ca absolvenții de Medicină să lucreze în condiții reglementate, sub supravegherea unor medici specialiști, chiar dacă nu au obținut un loc la rezidențiat.
„Chiar dacă nu ești rezident, nu poți fi șomer, trebuie să poți practica medicina în condiții reglementate. (...) Cred că ar fi o oportunitate, ținând seama că sunt zone clar deficitare, ca număr de medici, și unde acești colegi ar putea ajuta”.
PressOne a încercat să obțină un punct de vedere de la ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, însă până la momentul publicării articolului nu a primit un răspuns.
Editoare: Laura Popa
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this






