Reportaj. Cronica unei prăbușiri anunțate: Praidul este sub apă și sub tăcere

Bianca Felseghi

Senior Editor

Strada Salinei e pustie. 

Ștrandul e pustiu. Șezlongurile de lemn se coc la soare pe prundul din pietricele cu colțuri rotunjite.

Casele par goale, iar mai sus, în buza Muntelui de Sare sunt de-adevăratelea pustii, fiindcă 45 dintre ele au fost evacuate. Oamenii au plecat de cu o seară înainte, nu știu ce or fi luat cu ei, chestii de primă necesitate. Au rămas zidurile. Unele neterminate, cu izolația abia țintuită și la vedere. 

Curți în care câini leneși ridică privirile doar-doar s-or întoarce stăpânii lor. 

Pe artera principală trec din când în când mașini de intervenție. Unele duc pompieri. Altele polițiști. Altele jandarmi. Navighează cu geamurile coborâte și coatele atârnând afară. Așteaptă. Un polițist român și un jandarm ungur păzesc o curbă. E ca începutul unui banc. 

Dig improvizat în localitatea Praid. Foto: Raul Ștef

În dreptul bazinului Praid e o bornă a Viei Transilvanica, drumul care traversează inclusiv ceea ce se numește Terra Siculorum, Ținutul Secuilor. Pe ea, sculptorița Alexandra Asaftei a lăsat impresia unui episcop catolic, care duce în mână un rozariu cu cruce. Mai sunt trei alte borne care arată calea, într-una doi călugări par să asiste la nașterea unei stele, într-alta o madonă de piatră ține în brațe o mască umană, iar într-alta un personaj fără chip s-a cocoțat pe tronul lumii, ca și când chiar el ar conduce destinele oamenilor și ale naturii după propria voință. 

La fel ca-n regiunile miniere din Valea Jiului, Baia Mare sau Oltenia, la Praid simți atmosfera aceea de liniște aparentă, în care credința în Dumnezeu se amestecă cu o permanentă frică. Cu așteptarea. Cu moartea intermitentă, care stă să vină cu fiecare șut care intră în adâncul pământului și se roagă să vadă iarăși, încă o zi, lumina.  

Deocamdată la Praid se petrece o moarte mică. Cea care planează, adusă de incertitudine și de revoltă. Comunitatea așteaptă soluțiile propuse de experți pentru a salva ce se mai poate din Salina inundată în ultimele săptămâni până la nivel catastrofal: activitatea economică, turistică au fost sistate, iar tavanul minei aflat sub rezervația Muntele de Sare riscă să se prăbușescă. 

Colapsuri ale tavanului Salinei și rămășițele albiei pârâului Corund capitonate cu folie, ca să oprească infiltrațiile în subteran. Foto: Raul Ștef

Soluţia tehnică de urgență propusă a fost de captare şi tranzitare a pârâului Corund - cursul de apă care a inundat Salina, și realizarea unei devieri a cursului, care să împiedice continuarea acumulării de apă din subteran. Pârâul ar urma să fie captat în niște conducte cu diametrul de 2 metri. Lucrările pot întâmpina greutăți majore, fiindcă terenul din jurul Muntelui de Sare este instabil și apar în permanență sufoziuni, adică pământul colapsează căscând gropi cu dimensiuni impresionante. 

Defrișări pentru cărbune. Cum au fost tăiate peste 470 de hectare de pădure pentru extinderea unor mine din Gorj

În ultimii șase ani, peste 470 de hectare din fondul forestier național au fost oferite de guvern, fără compensare, Complexului Energetic Oltenia (CEO) pentru extinderea sau deschiderea unor noi cariere de cărbune. În aceeași perioadă, România și-a asumat, prin PNRR, eliminarea treptată a producției de energie pe bază de lignit și huilă, precum și închiderea etapizată a minelor până în decembrie 2032.  

Deși incendiile de vegetație se înmulțesc, în Europa numărul pompierilor scade

Incendiile de vegetație devin un fenomen tot mai amplu și mai grav în toată Europa, însă numărul pompierilor angajați în fiecare țară este tot mai mic.

O a doua provocare este eliberarea apei captive în subteran, care dizolvă stratele de sare și poate provoca colapsul general al întregii structuri. Această sarcină prezintă riscuri mari de mediu, fiindcă volumul care trebuie evacuat este enorm, fiind estimat pe 30 mai 2025 la aproximativ șase milioane de metri cubi de apă. Primarul localității, Nyágrus László, explica la acea dată: cantitatea este echivalentă cu umplerea a circa 3.000 de bazine olimpice sau a unui lac cu o suprafață de 60 de terenuri de fotbal și o adâncime de 10 metri. De atunci au trecut deja alte 4 zile, în care apa s-a infiltrat în caverne, deși nu cu același debit supradimensionat.

O informare publicată de Prefectura Harghita arată că debitele Corundului au fost în scădere, dar și că prognoza hidrologică arată că în următoarele 2 zile (pe 4 și 5 iunie), apele vor crește, dublându-și valorile.

Cu cât apa infiltrată rămâne în subteran mai mult, cu atât salinitatea ei crește. Autoritățile trebuie să lucreze contratimp, a declarat pentru PressOne György Deák, care este geolog la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului. 

Versant de sare din zona Muntelui de Sare, fostă rezervație naturală acum distrusă. Foto: Raul Ștef

În 2007 el a publicat alături de mai mulți colaboratori un studiu despre „Abordarea riscului de infiltrare a apelor de suprafață în vechile mine de sare din România”. 

Acum 18 ani, cercetătorii ofereau deja indicii despre potențialul distructiv al infiltrațiilor apelor pârâului Corund în Salina Praid. 

„În România, apele de suprafață din apropierea minelor de sare subterane reprezintă un risc semnificativ pentru stabilitatea lucrărilor miniere. Astfel de probleme apar în numeroase exploatări saline, precum Slănic Prahova, Târgu Ocna și Praid.

În această lucrare, autorii prezintă o metodă de abordare a acestei probleme în cazul minei de sare Praid, printr-un demers de cercetare axat pe prevenirea riscului generat de infiltrarea apelor de suprafață în lucrările miniere vechi.

Sunt propuse activități de monitorizare pentru a preveni daunele cauzate de infiltrarea apei pârâului Corund în corpul de sare subteran, fenomen care ar putea compromite sau chiar provoca prăbușiri în zona sanatoriului din salină, precum și în minele vechi și noi” (fragment din studiul publicat de Deák în 2007). 

Într-o convorbire telefonică cu reporterul PressOne, György Deák a precizat că cercetarea sa a vizat mai multe perimetre de exploatare a sării, printre care Ocnele Mari, Târgu Ocna, Ocna Mureș și Praid și că au fost făcute simulări numerice care au prognozat colapsul acestor exploatații aflate în administrarea Salrom - a societății române a sării.

Autoritățile caută soluții urgente pentru oprirea infiltrațiilor și eliberarea cavernelor pline cu apă. Foto: Raul Ștef

Între timp, după 2007, au avut loc mai multe incidente majore de surpare a cavităților de sub orașele cu trecut minier. În 2009, la Ocnele Mari, tavanul a început să colapseze. În caverna afectată se aflau circa un milion de tone de saramură. În 2010, un supermarket din Ocna Mureș a fost înghițit de un crater, în aprilie 2024, la Slănic Prahova o stradă dintr-un cartier locuit aflată pe acoperișul exploatației de sare s-a căscat sub privirile trecătorilor în cratere de mari dimensiuni, în timp ce la Târgu Ocna, tot anul trecut în noiembrie, vizitatorii au fost evacuați de urgență fiindcă un bloc uriaș de piatră s-a desprins din tavan într-o zonă în care se aflau vizitatori.

Deák a precizat că expertiza lui a fost cerută de fiecare după ce un astfel de incident avea loc, în timpul procedurilor de remediere de urgență a situațiilor de risc. Cercetătorul a mai spus că el personal este preocupat în acest moment de identificarea de soluții la Praid și nu de găsirea unor vinovați pentru ceea ce „nu s-a făcut la timp”. A spus încă că în opinia sa „responsabilitatea Salrom este foarte mare” cu privire la situația de la Praid pe care a caracterizat-o ca fiind „cu risc catastrofal”.

Ce a mai rămas din salina de la Praid. Foto: Raul Ștef

Analizele de laborator făcute de echipa Deák cu probe de apă luate din pârâul Corund, a cărui concentrație de sare era foarte crescută, indicau încă de atunci „un potențial ridicat de dizolvare a rocii sărate de către apele de suprafață ale pârâului Corund în zona de impact”.

Marți dimineața, mai multe localități din judeţul Mureş au intrat în stare de alertă pentru o perioadă de 30 de zile, după ce inundarea Salinei Praid de către pârâul Corund a crescut salinitatea râului Târnava Mică. Corundul este afluent al Târnavei Mici, care la rândul ei se varsă în râul Mureș. 

„Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă informează că în urma infiltraţiilor masive de apă din pârâul Corund, Salina Praid a fost complet inundată, iar activitatea acesteia a fost închisă definitiv în data de 29 mai 2025. Acest incident a afectat echilibrul hidrogeologic din zonă, iar ca efect secundar, s-a constatat o creştere a salinităţii în apa râului Târnava Mică. Valorile înregistrate au fost de aproape două ori mai mari decât limita admisă pentru apă potabilă la priza de captare Târnăveni. Această sursă deserveşte aproximativ 39.000 de persoane, iar specialiştii monitorizează în mod continuu calitatea apei”, spune Prefectura Mureș într-un comunicat.

Apa nu va fi sistată, însă nu este potabilă. Ulterior, Administrația Bazinală de Apă Mureș a luat măsura de a evacua controlat apă din acumularea de la Bezid județul Mureș, pentru diluarea concentrațiilor ridicate de sare din râul Târnava Mică. Autoritățile locale au mai anunțat că sunt în căutare de soluții pentru identificarea potențialelor locații de stocare a apelor care vor fi extrase controlat din mină, atunci când situația o va impune.

Într-o ședință extraordinară, Guvernul a aprobat 300.000.000 lei pentru refacerea habitatului minei și compensații pentru agenții economici afectați.

Curtea Salrom cu saci pregătiți pentru ranforsarea digurilor în caz de inundație. Foto: Raul Ștef

Într-o notă explicativă publicată pe site-ul Salrom privind situația financiară a societății pe anul 2024, sunt specificate mai multe investiții realizate la Salina Praid, printre care și cheltuieli de mediu. 

Investiția „Lucrările de primă urgență în vederea punerii în siguranță a Minei Praid față de Pârâul Corund” nu a fost considerată un obiectiv prioritar. 

Cheltuielile efectuate la Salina Praid în anul 2024 au vizat lichidarea unei avarii din galeria principală de acces, lucrări de impermeabilizare a incintei vechi și lichidarea unor goluri de sufoziune (surpări), curățirea și amenajarea unor drenaje, protecția zăcământului din galerile de drenaj Varga și Saros, consolidarea fundației acoperișului puțului Iosif, executarea unor analize chimice pe probe de apă, plăți către Apele Române pentru apa de mină utilizată în procesul tehnologic.

În documentul citat se precizează că în decursul anului 2024 au fost realizate lucrări de protecţie şi refacere a mediului în valoare totală de 6.012.818 lei și că la Salina Praid valoarea programată a investițiilor ar fi fost 1.556.500 lei. Dar s-au realizat investiții în valoare de 4.428.462 lei. 

Lucrările de punere în siguranță ale Minei prin montarea unei fașe în albia pârâului au costat 1.997.643,49 lei (circa 400.000 euro), o măsură care s-a dovedit insuficientă în fața unui debit crescut al cursului de apă, umflat în urma cantității mari de precipitații din ultimele săptămâni din aprilie-mai 2025. 

Un alt document public, un Raport de sustenabilitate, arată că Salromul era conștient că Salina Praid era amenințată de inundații. În document sunt listate trei inundații care au avut loc în ultimii 3 ani, pe 23.07.2022, 20.02.2023 și 18.04.2024. 

Foto: Raul Ștef

Digurile aliniate de-a lungul arterei centrale a micii așezări, în apropiere de Muntele de Sare „locul unde e baiul” (unde a avut loc inundația și surpările) au fost ranfordate cu saci umpluți cu nisip. Într-o curte lăsată cu poarta larg deschisă, în caz de intervenție, proprietarul și-a securizat și grătarul din curte sperând să nu fie luat de ape. Pe o tarla dintre case, o barză pășește tacticos cu un ochi la scala montată în albia Corundului, care monitorizează creșterea frontului apei.

Topografii circulă în puncte corelate cu hărți numai de ei cunoscute și iau pulsul subpământului, încercând să preîntâmpine posibile surpări. Pe garduri stau afișe care avertizează asupra întâlnirilor cu ursul. Dar asta pare să fie o amenințare pentru speriat copiii în fața marelui rău cu care comunitatea stă acum față în față.

În perimetrul Salrom-ului un utilaj mută dintr-o parte într-alta sacii rămași nedistribuiți în ceea ce pare un exercițiu de inutilitate.

Toți oficialii sunt „în teren”, astfel că senzația e de clipă suspendată, fiindcă nimeni, la o adică, nu poate fi găsit în nicio instituție. Oamenii speră, totuși, că factorii de decizie sunt măcar acum acolo unde trebuie.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€