ÎntreVecini aduce oamenii de la bloc împreună: „E un sentiment fain să știi că poți apela la un vecin dacă ai nevoie de ajutor”

Ana Tepșanu

Colaborator

Am copilărit la Bârlad, într-un bloc cu patru etaje și două scări, unde toată lumea se știa cu toată lumea. Am avut o gașcă de copii alături de care am crescut și care m-a învățat cât de importanți sunt prietenii. Și acum, când mă duc în vizită la ai mei, văd cum sentimentul de comunitate a rămas, de la prietenia dintre vecini, la ajutorul pe care și-l dau la nevoie sau la faptul că-și împart din prăjiturile sau cozonacii pe care-i fac de sărbători. Odată venită la București, am realizat că nu e chiar simplu ca oamenii să fie oameni unii cu alții, să se vadă sau chiar să se salute pe scara blocului. 

ÎntreVecini este o organizație non-profit care-și dorește să schimbe lucrurile în plan național și care-și dedică timpul creșterii calității vieții comunitare prin colaborare și proiecte de impact local. S-au lansat cu un proiect pilot în 2022, iar în prezent au ajuns la peste 100 de comunități din România, unde mii de oameni s-au implicat în mod direct în proiecte sociale, ecologice și educaționale. 

ÎntreVecini - cine sunt, ce vor și cum te ajută

Povesteam despre o copilărie într-o eră fără internet, într-un oraș de provincie, unde mă puteam juca fără probleme în fața blocului și cei din jur știau „a cui sunt” și de unde să mă ia. În ziua de azi, internetul, pandemia, contextul economic, politic, social, viața în sine, ne-au făcut pe mulți să fim din ce în ce mai închiși, grăbiți și lipsiți de atenție la ce avem în jur.

Nu e doar o sintagmă poetică, ci chiar un adevăr. Mă uit cum în scara blocului oamenii trec unii pe lângă alții, uneori fără să-și dea seama că mai există cineva în apropierea lor, sau cum pur și simplu nu salută, fie din nepăsare, fie din neatenție. În fața blocului, pe trotuar, există parcare de mașini, urmată de altă parcare făcută pe carosabil. Nu se joacă nimeni afară - nici n-ar fi în siguranță să se joace.  

Comunitatea a avut mereu un rol în bunăstarea socială, în sentimentul de apropiere și chiar umanitate, dar am pierdut aceste beneficii în ultimii ani. A crescut sentimentul de însingurare (o statistică a Comisiei Europene pe 2022 arată cu 13% dintre respondenți se simt singuri mai tot timpul), dar și ideea că trebuie să ne descurcăm singuri pentru că nu ne ajută nimeni. Orașele mari și aglomerate sunt primele care simt efectele și chiar dacă provincia mai conservă din spiritul de demult, cetățenii devin tot mai înstrăinați unii de alții, mai ales într-o societate unde statul nu-i pune pe primul loc.

Din fericire, există cei care-și doresc schimbarea, de la oameni simpli la grupuri de inițiativă civică sau ONG-uri, și care fac acțiuni concrete pentru asta.

„Credem că schimbarea începe de la mic la mare, chiar în fața ușilor noastre de la intrare. Motivăm, ghidăm și finanțăm grupuri de vecini să implementeze proiecte de impact la ei în cartier. Ne dorim ca 20% din populația României să fie implicată în proiecte de comunitate până în 2030. În prezent susținem 55 de comunități în 21 de județe, cu impact în rândul a peste 10.000 de români”, explică Sabina Mihăilescu, general manager în cadrul proiectului ÎntreVecini.

ÎntreVecini s-a lansat în 2022 cu ajutorul unui proiect-pilot din Sectorul 6, prin care și-au dorit să demonstreze că o astfel de inițiativă poate fi implementată în orice tip de vecinătate. Primii care au beneficiat de fonduri au fost cei din Comunitatea Apusului, condusă de Nadia și Aurel.

Nadia s-a întors în România, după câțiva ani petrecuți în Australia, și și-a dorit să reproducă în blocul ei (imobil de patru etaje, construit înainte de cutremurul din ‘77, unde media de vârstă este 40+) spiritul de comunitate pe care l-a văzut acolo. „Au aplicat la ÎntreVecini, au trecut prin program, iar astăzi sunt printre primele 3 blocuri prosumatoare din țară, au propria grădină comunitară, unde cresc legume, și unul din puținele compostoare de la bloc din București.”

În 2023, ONG-ul a ajuns în șase comunități și a replicat cu succes proiectul inițial, iar în 2024 au avut 55 de comunități din 21 de județe și au organizat peste 150 de activități. Incubatorul de Comunitate este programul lor intensiv de dezvoltare pentru comunitățile aflate la început de drum, unde oamenii se pot înscrie, de două ori pe an, pentru a beneficia de sprijinul asociației. În prezent, după înscrierile din martie, ÎntreVecini a ajuns la 100 de comunități din România. 

Comunitatea Pridvorului: „La vecin te duci prima dată”

La mijloc de februarie am fost într-un cartier din București, la Comunitatea Pridvorului, pentru a vorbi cu vecinii care au aplicat la Incubatorul de Comunitate ÎntreVecini și a vedea cum s-au schimbat concret lucrurile în urma demersului. Sorin Șega, administratorul blocului, alături de locatarii Irina și Alex, mi-au povestit cât de bine se simt acum că se cunosc toți cu toți, ba chiar sunt foarte buni prieteni. 

De ce nu-și permit tinerii din România o locuință? Statul nu construiește, iar dezvoltatorii imobiliari și speculanții profită

Prețurile caselor și chiriilor din România au crescut constant după ce economia globală a început să-și revină din Marea Recesiune (criza financiară din 2008). Tot mai mulți tineri din România constată că devine tot mai dificil să spere la o locuință pe care să o numească „a lor”.

Poluarea aerului: 20+ de măsuri care ne pot aduce rapid un aer curat în oraș

Poluarea aerului este cauzată aproape exclusiv de om. Adică de fiecare dintre noi și de activitățile noastre. Asta este cheia pentru înțelegerea măsurilor care trebuie luate urgent dacă vrem să respirăm aer curat în orașele din România.

Sorin a aflat pe internet despre program și, cu ajutorul unei alte vecine, a aplicat pentru fonduri și îndrumare. Irina, mutată destul de recent în bloc, tânără, își dorea să existe un sentiment de prietenie între locuitori. Alex s-a alăturat și el, iar încet și sigur lucrurile au început să se miște. Pe lângă faptul că au beneficiat de panouri fotovoltaice, au primit și bani pentru a pune în aplicare diferite activități, cât și suport din partea unui voluntar al asociației. 

Primul eveniment pe care l-au organizat a fost de Halloween, în 2023, iar cei mici au fost primii care s-au arătat entuziasmați. „Ajungi mult mai ușor la adulți prin copii”, zice Sorin. A urmat împodobitul bradului de Crăciun, ca în 2024, cu aprobările de rigoare de la primărie, să închidă o stradă dintre blocuri, și să petreacă o zi afară, cu mâncare, jocuri, muzică. „Pe măsură ce s-au făcut lucruri, s-au alipit și cei mai sceptici. Ne-am împrietenit unii cu alții. Oameni care suntem de zeci de ani în bloc și care eventual ne știam, acum suntem foarte buni prieteni”, adaugă administratorul. 

Irina și Alex povestesc despre cum mulți dintre ei sunt ca o mare familie, merg unii pe la alții, își aduc de mâncare când gătesc ceva bun, ba chiar au petrecut și Revelionul împreună. Cu ajutorul ÎntreVecini și-au renovat scara blocului, dar au fost puși în legătură și cu o altă organizație, care le-a adus artiști care au făcut murale superbe, cu mesaje ecologice, pe blocurile din cartier.

Cei trei sunt foarte entuziasmați de ceea ce au reușit să facă, se simt mai liniștiți, mai conectați cu cei din jur, dar au și sentimentul unui scop. Îmi spun că „la vecin te duci prima dată” dacă ți se sparge o țeavă, ai nevoie de o sculă sau de un ajutor imediat. Poate părea o idee naivă în ziua de azi, dar lor pare să le iasă, chiar dacă determinarea și motivația de a genera schimbare trebuie să rămână constante. Nu le-a fost ușor să-i convingă pe cei din jur că ei nu trebuie să facă nimic pentru a se bucura de avantajele unui proiect ca ÎntreVecini. 

Mulți s-au arătat circumspecți sau n-au timpul pentru a se implica activ, dar mobilizarea din jur, creată de câteva voci esențiale în transformare, au făcut diferența. Sorin, Irina și Alex mi-au zis că răbdarea este esențială pentru cei care vor o schimbare, că poate dura ani de zile ca cei din jur să se afilieze ei, dar că dorințele și acțiunile lor nu sunt lipsite de recompense. ÎntreVecini le-a dat imboldul și resursele să pună în practică ceea ce-și doresc, iar treptat comunitatea prinde contur, oamenii sunt mai activi, încep să se bazeze unii pe alții, să aibă încredere unii în alții, iar asta le schimbă nu doar starea psihică, cât și viața.

Incubatorul de Comunitate - cine poate aplica și ce poți face cu fondurile primite

La Incubatorul de Comunitate poate aplica orice grup de minimum 3 vecini, plus președintele asociației de proprietari, care locuiesc într-un bloc din România. Înscrierile au loc de două ori pe an, în primăvară și în toamnă, iar apelurile sunt publice. Durata proiectului este de 12 luni, iar ÎntreVecini oferă: 1.500 euro pentru proiectele comunitare, training pentru un facilitator comunitar dedicat, workshop-uri lunare cu experți în dezvoltare comunitară, cât și mentorat, inspirație și acces la o rețea națională de comunități similare. 

Din 2022 și până în prezent, cei care s-au înscris au făcut tot felul de activități, de la amenajarea scării blocului și ateliere pentru copii sau grădinărit, la sesiuni de sport, ateliere de apicultură, picnicuri, colectare și donare de haine, cursuri de prim ajutor sau proiecții de filme și picturi murale. 

„În afara apelurilor, avem sesiuni de informare regulate unde răspundem la întrebările oamenilor și îi ajutăm să rezolve diverse situații legate de dezvoltarea comunitară, avem ghiduri pe site cu rezolvarea diverselor probleme legate de viața la bloc, avem un newsletter cu informații și un grup de Facebook pe care participanții în program schimbă bune practici”, adaugă Sabina.

Organizația înseamnă o echipă de 41 de oameni, dintre care 30 sunt voluntari. Motivul pentru care s-au implicat este unul comun și anume faptul că toți își doresc să se simtă mai bine în locul în care trăiesc și să aibă relații autentice cu vecinii lor. La nivel micro, zice managerul, dorințele pot fi diferite. Părinții aplică deoarece își doresc ca cei mici să aibă spirit civic, iar cartierul să fie mai sigur și mai verde pentru ei, cuplurile tinere vor să socializeze mai mult cu vecinii lor și să-și modernizeze spațiul, iar seniorii simt nevoia să-și transmită din cunoștințe mai departe, dar și să se simtă utili în comunitate, după ce ies la pensie. 

„Scopul nostru este ca fiecare comunitate să devină autonomă și să dobândească, de-a lungul anului pe care îl petrec împreună cu noi, abilitățile care s-o ajute să-și susțină demersul de dezvoltare comunitară pe o perioadă nedeterminată. Fiecare grup de vecini are un facilitator comunitar care trece printr-un parcurs de învățare și e susținut de echipa ÎntreVecini. Există o comunicare permanentă între noi și comunități pentru a lucra fix pe nevoile lor. Facilitatorii (90% fac deja parte din comunitate) primesc experiențe de învățare personalizate, care să îi ajute să răspundă nevoilor specifice din comunitățile lor. Pentru unii e vorba despre sprijin pe partea de parteneriate, pentru alții mai degrabă pe motivarea vecinilor, depinde foarte mult de particularitățile fiecărei comunități”, continuă ea.

Comunitatea La Broscuțe: „E un mare plus să știi că poți conta pe un vecin”

În vara lui 2023, Teodora, Luisa și Mădălina au văzut pe Instagram câteva ad-uri ÎntreVecini, așa că n-au stat mult pe gânduri până să se înscrie la concurs, pentru comunitatea lor din Cvartalul Panduri. „Ne-a surâs ideea panourilor fotovoltaice, dar, mai mult decât atât, ne-a entuziasmat posibilitatea de a organiza evenimente care să întărească sentimentul de comunitate între vecini”, adaugă ele.

A devenit prima comunitate din sectorul 5 care s-a bucurat de sprijin și finanțare din partea organizației, iar rezultatele nu au încetat să apară. Prim lor activitatea a fost în octombrie 2023, în cadrul Bazarului de Cotroceni, când mai mulți vecini și-au unit forțele și s-au organizat cu standuri, unde au vândut biscuiți, prăjituri, haine, dar și obiecte decorative vintage; scopul a fost strângerea de bani pentru sterilizarea și vaccinarea pisicilor din comunitate. 

„Au fost aproape 10 activități, una mai interesantă decât alta. Preferata noastră rămâne «Cinema Scara» — o proiecție de Halloween pentru copii și nu numai, organizată la finalul unui concurs de dovleci și costume. Vecinii au urmărit un film în aer liber, în grădina din fața blocurilor noastre, așezați pe scaune pliante sau întinși pe păturici”, povestesc femeile. 

Un alt event, Serata Seniorilor, le-a permis celor care locuiesc aici din vremea în care au fost construite blocurile (1957-1960) să povestească despre cum era comunitatea în trecut, dar și amintirile lor preferate.

„Toate inițiativele au avut un impact pozitiv, ne-au ajutat să ne cunoaștem mai bine și să construim relații de încredere. E un sentiment fain să știi că poți apela la un vecin dacă ai nevoie de ajutor. În plus, am realizat împreună lucruri frumoase și de durată, cum ar fi grădina cu flori sau căsuțele pentru pisici, de care se bucură toată lumea, chiar și cei care nu au participat direct la evenimente. Cât despre seniori, i-a ajutat să iasă mai mult din casă și să aibă companie, dar și pe cei nou-veniți, care s-au integrat mai ușor și au simțit că aparțin comunității”, explică organizatoarele.

Nu a fost un proces ușor, deoarece este greu să aduci la un loc oameni cu stiluri de viață diferite, program de muncă variat și priorități personale distincte, mai ales într-o comunitate mare, de aproape 200 de apartamente. Participarea a fost mai simplă la activități unde vecinii pot fi spectatori – concerte, proiecții de film – dar devine o provocare atunci când e nevoie de voluntari activi pentru organizare și implementare. Până acum, un grup mic a preluat responsabilitatea mobilizării și organizării, iar asta face dificilă implicarea constantă. 

„O idee bună pentru viitor ar fi să avem lideri care să se schimbe la câteva luni, susținuți de un grup mai mare de sprijin. O altă provocare este menținerea entuziasmului pe termen lung – iarna, de exemplu, comunicăm și ne vedem mai puțin. Asta și pentru că nu avem un spațiu comun în care să ne întâlnim în număr mare.”

Cele trei subliniază cât de important este rolul unei comunități pentru nivelul de trai, de la faptul că oferă un mediu sigur, la cel în care deschide posibilitatea de socializare, iar prietenia lor este un efect direct. „E un mare plus să știi că poți conta pe un vecin să-ți preia un colet când nu ești acasă, să-ți hrănească pisica sau să-ți ude plantele când pleci într-o vacanță. Rezolvarea problemelor comunitare devine mult mai eficientă atunci când muncim împreună, iar ideile fiecăruia contribuie la soluții bune pentru toți”, spun ele.

Comunitatea Crivățului: „Avem mai multe șanse de reușită atunci când acționăm împreună, nu separat”

Andreea Gurlui locuiește în sectorul 3 și în toamna lui 2024 a hotărât, alături de alte cinci persoane, să se înscrie în cadrul proiectului. „Am făcut acest pas din dorința de a avea o comunitate de vecini mai unită, o comunitate în care să ne cunoaștem, să ne ajutăm, să ne respectăm mai mult”, explică ea. Primul eveniment comunitatea Crivățului a fost de Crăciun, atunci când vecinii au împărțit bunătăți și rețete, au ascultat și cântat colinde, au vorbit despre ÎntreVecini, iar la final au avut și o tombolă cu premii. 

„Cel mai recent am ținut evenimentul din cadrul modulului Unitate, cu ocazia căruia din ne-am adunat din nou în jurul unei mese și am confecționat mărțișoare cu specific literar, pentru doamnele din comunitate. Totodată am inaugurat la fiecare scară câte un avizier comunitar și o mini-bibliotecă”, continuă ea. 

Andreea este bucuroasă de impactul inițiativei și își dorește ca toți vecinii să vadă că o comunitatea unită este benefică pentru fiecare membru al ei. „În orice inițiativă avem mai multe șanse de reușită atunci când acționăm împreună, nu separat. De exemplu, în relația cu autoritățile locale, cu siguranță vom fi ascultați mai atent dacă o sugestie vine de la 20 de locatari. Când cineva are nevoie de sprijin, e mult mai bine să fie auzit de o întreagă comunitate, pentru că atunci va avea șanse mai mari să îl primească”, continuă ea.

Gurlui mărturisește că planurile sale nu sunt lipsite de provocări, mai ales că este și președinte al asociației, ceea ce face mai dificilă echilibrarea treburilor administrative și ale problemelor blocului cu activități „extra”. „Este nevoie de un lider care să aducă oamenii împreună și să facă propuneri, dar odată ce se alătură mai multe persoane care aduc inițiative și idei conexe, deciziile se iau în echipă.”

Provocări și sprijinul autorităților: „Autoritățile locale își doresc schimbarea la fel de mult ca cetățenii”

Inițiativele ÎntreVecini au un impact pozitiv asupra cetățenilor, însă nu sunt ocolite de provocări. „Nu prea avem încredere în vecinii noștri, în autorități sau în noi înșine că putem schimba lucrurile în mai bine. E un aspect la care noi lucrăm intens cu vecinii din program - recâștigarea încrederii în abilitățile noastre și în cei din jur. Cred că noi, românii, ca o consecință a unui spirit civic pe care nu îl exersăm foarte des, nu prea înțelegem care sunt drepturile noastre ca proprietari/chiriași și nu prea ne implicăm activ în viața administrativă a blocului, ceea ce ne limitează contextele în care putem aduce schimbarea la noi în comunitate”, spune Sabina Mihăilescu.

În alt plan, adaugă ea, există și un defetism al oamenilor și așteptarea ca, odată intrați în program, lucrurile să se schimbe peste noapte. Provocarea, subliniază managerul, este nu a-i convinge să se implice activ, pentru că mulți își doresc asta, ci de a rămâne consecvenți în demers, fără a pune presiune pe ei, în încercarea de a rezolva în două săptămâni ce n-a funcționat în 40 de ani. 

Autoritățile locale sunt și ele un element esențial în proces, iar Sabina susține că își doresc schimbarea la fel de mult ca cetățenii, numai că sunt copleșiți de volumul de muncă pe care îl au. Ea aduce în discuție ineficiența instituțională, motiv pentru care nu reușesc să implementeze astfel de inițiative fără sprijinul societății civile. 

„Noi am fost mereu bineveniți la discuțiile cu autoritățile locale și am și creat proiecte în parteneriat cu câteva din ele (proiecte europene cu Sector 6, un model de finanțare pentru ONG-uri cu Sector 2 care nu s-a mai concretizat, până la urmă, pe fondul alegerilor, dar pe care ne propunem să îl reluăm anul ăsta). Nu cred că am întâlnit vreo primărie care să refuze să ne primească să discutăm sau să ne ajute să diseminăm apelul de proiecte, și am contactat aproape toate primăriile de oraș din țară”, spune ea.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€