Răzvan Filip

După câteva zile de urmărire a discuțiilor din social media și din presă, PressOne și-a propus să facă o centralizare a argumentelor pro și contra cotelor de gen, iar în acest scop am stat de vorbă cu Ionela Băluță, profesoară specializată în studii de gen la Facultatea de Științe Politice, Universitatea București, și Cristina Prună, deputata USR care a contestat public nevoia unei astfel de legi.

În contextul geopolitic actual, cu o Ungarie tot mai revizionistă și ostilă lumii occidentale, dar și-n contextul acestui proiect de lege controversat, considerăm că merită să ne uităm din nou la cum am ajuns aici și la ce ne putem aștepta în viitor de la forțele politice maghiare din România.

PressOne a căutat să afle cât de legitime și realiste îngrijorările societății civile privind privatizarea educației, dar și ce ar însemna pentru România un sistem de educație în care actorii privați ar juca un rol mai proeminent decât în prezent. 

Popești-Leordeni. Blocuri înghesuite unele în altele și înconjurate de betoane, cu aproape zero spațiu verde între ele. Străzi înguste și aglomerate, trotuare și mai înguste sau chiar inexistente. Străduțe sau alei private blocate de bariere sau porți în toată regula, multe dintre ele neasfaltate și pline de gropi care se inundă la prima ploaie mai serioasă.

De ce le este parlamentarilor români atât de greu să formuleze legi capabile să treacă testul contestării la CCR, ținând cont că nu puțini dintre ei sunt licențiați în drept și, dacă nu sunt, au la dispoziție o suită de consilieri de specialitate care i-ar putea sfătui?

PressOne a stat de vorbă cu influenceri gen Z (sau care se adresează unui public gen Z) și experți pentru a-și face o idee despre cum se vede politica în general și conflictul din Ucraina în mod special prin ochii unei generații care este deseori ignorată când vine vorba despre subiecte grele.

Pentru a înțelege ce consecințe economice concrete îi așteaptă pe români pe termen scurt, mediu și lung, PressOne a stat de vorbă cu Cornel Ban, cercetător, doctor în economie și profesor în cadrul Copenhagen Business School.

De două săptămâni încoace, odată cu izbucnirea conflictului armat din Ucraina, bulele naționaliste din România par să fi mirosit o nouă oportunitate: reîntregirea României Dodoloațe.

Atât înainte, cât și după invadarea Ucrainei de trupele rusești, în spațiul public românesc și internațional au început să circule mai multe narațiuni care servesc, într-un fel sau altul, intereselor Kremlinului. 

Ieri seară, pe 24 februarie, PressOne a intervievat o tânără jurnalistă din Kiev pentru a înțelege cum se vede conflictul prin ochii cuiva care face presă în Ucraina. Și pentru că Rusia nu este o țară tocmai prietenoasă cu jurnaliștii critici la adresa Kremlinului, am hotărât să-i protejăm identitatea și să-i folosim doar prenumele. 

Mai mult decât orice, Chiajna este „povestea de succes” a unor dezvoltatori imobiliari care au putut construi oricât, oricum, fără să le sufle nimeni în ceafă.

După ce referendumul pentru schimbarea Constituției a eșuat în 2018, numele sonore ale Coaliției pentru Familie par să fi dispărut. Dar, în realitate, mulți dintre ei doar s-au mutat în tabăra antivaccinistă.

Mii de femei mor anual în România din cauza cancerului de col uterin produs de infecția cu HPV. Din 2008, teoretic, Ministerul Sănătății vaccinează gratuit fetele tinere. Dar campania de vaccinare anti-HVP a fost un eșec constant. Poveștile femeilor care au avut de suferit de pe urma virusului îți arată de ce.

Euroscepticismul nu este nicidecum un fenomen nou: de la aderare și până acum, spațiul public românesc n-a dus lipsă de voci care să semene neîncredere în proiectul european. Doar că doi ani încoace, toate datele arată că un nou slogan a început să prindă aripi: Roexit. Ieșirea totală a României din Uniune. Un Brexit cu specific românesc.

Pot fi blocurile construite în comunism clasate drept monumente istorice? O dezbatere în sensul ăsta a fost lansată deja pe Facebook de șeful instituției care se ocupă de consolidarea seismică a clădirilor din București, Edmond Niculușcă.