Incursiune în lumea pastilelor roșii (2): Cezar Ionașcu dă sfaturi periculoase despre păcălit statul și băncile

Prima parte a acestei serii o regăsiți aici. Astăzi, despre cum înveți la cursurile de bărbăție să păcălești băncile și statul.

După zeci de ore de consumat texte și clipuri anti-sistem, nu mă mir prea tare când printre modulele bonus din Fă Ceva Acum găsesc unul intitulat „Parazitarea băncilor și statelor”. E împărțit în două lecții video care te învață, chipurile, să păcălești ambele entități. 

Cu statul e simplu: în primul rând, trebuie să plătesc cât mai puține taxe. Cu cât dau mai puțini bani către stat, cu atât cresc mai mult în ochii lui Cezar. Mă pot folosi de contabili, de avocați, procese, de ce vreau eu. Să-mi pună poprire pe conturi, dacă vor.

Eu, între timp, pot să-mi fac alte și alte companii, să le încarc pe fiecare cu datorii. Și tot așa. Sigur, în tot timpul ăsta trebuie să fiu om de bun simț și să nu las nicio proprietate materială pe numele meu, mă sfătuiește Cezar. 

Fun fact: Cezar Ionașcu figurează pe platformele de profil cu cel puțin șapte companii pe numele său, majoritatea deschise în ultimii ani. Multe dintre ele sunt deținute împreună cu soția și conțin cuvântul „Matrice” în nume.

A doua cale de parazitare a statului presupune intrarea mea în sistemul bugetar. Iar odată intrat, trebuie să mă pun bine cu mai marii instituției sau ministerului în care lucrez, să mă strecor cu talent printre funcționari de toate felurile și să mă apropii cumva de trezorerie, adică de bani.

Să iau de acolo cât pot, prin aproape orice mijloace, și să mă asigur că îmi rămân destui și pentru avocații ce vor trebui să mă scape de pușcărie. 

„Trebuie doar să nu uiți pe drum pentru ce te-ai dus acolo. Pentru bani. Dacă te duci pentru orice alt motiv, să ajuții oamenii, populația, ești retardat. OK?”, tună Cezar. 

Cu băncile se pot face alte două scheme. Dacă am datorii la ele, Cezar mă îndeamnă să nu le mai dau banii înapoi. Pur și simplu.

Pentru că, spune dascălul meu dichisit, printr-o demonstrație juridică alambicată, eu, un biet muritor, pot demonstra că băncile n-au titlu de proprietate pe banii pe care mi i-a împrumutat, pentru că ei există doar pe hârtie (n.r. de când s-a renunțat la standardul de aur, crede Cezar).

Recunoaşte că niciun judecător nu va accepta un asemenea argument, dar tot mă îndeamnă s-o fac. 

A doua schemă e inspirată de o experiență personală a lui Cezar. La un moment dat, el și o rudă au înființat o companie de consultanță care evalua anual bunurile și activele băncilor. S-au dus la două companii de leasing și o bancă și le-au convins să le dea pe mână toate contractele de evaluare anuală, se laudă Cezar.

Apoi, el și alți trei oameni luau niște valori, le dădeau copy-paste, schimbau niște fotografii și bucăți de text din rapoarte, le plastifiau frumos și le trimiteau înapoi clienților, fiind siguri că e doar o formalitate și n-o să verifice nimeni nimic. 

„Și astfel, în mai puțin de trei luni, cred că în cinci oameni am produs spre 300 și ceva de mii de euro, dacă nu mai bine, spre 400 de mii de euro. De ce? Pentru că erau obligatorii, conform legii, pentru banca pentru care noi lucram. 

Cum s-a întâmplat contractul cu pricina? S-a mers la foarte multe șprițuri și la foarte multe mese până să semneze. Așa că lăsați pedagogia, școala și educația deoparte, faceți bani. E mai înțelept ca orice”, încheie Cezar.

Contactat de PressOne pentru un punct de vedere despre curs și acest modul în special, Cezar Ionașcu susține că tot ce se află în Fă Ceva Curs este de interes privat, nu public, deci nu are ce comenta. Dacă oamenii vor să afle cum se pot îndatora la stat sau bănci, trebuie să cumpere cursul și să treacă prin el modul cu modul, timp de un an. 

Pentru a vedea dacă i-a urmat cineva sfaturile, sap prin live-urile de vara trecută, când a apărut platforma Fă Ceva. Descopăr unul în care, la un moment dat, o doamnă din județul Vrancea îi mărturisește lui Cezar că a oprit orice plată către bancă. Vrea să știe ce trebuie făcut mai departe. Consultantul vestimentar o întreabă dacă în contractele ei cu băncile a garantat cu mașini, case sau alte proprietăți. Da, a garantat. 

„N-ai ce mișca. Contractul cu banca se întrerupe în secunda când nu mai ai niciun fel de proprietate gajată, ipotecată la bancă sau ceva pe numele tău. Poți să faci acest gest brusc, să nu mai plătești la stat sau la bănci, gest pe care-l promovez, în secunda când nu deții proprietăți în România”, explică Cezar. 

Altfel ești șantajabil și poți fi executat prin hotărâre judecătorească, continuă bărbatul. El funcționează doar cu buletinul în România, în rest n-are nimic pe numele său, de asta își permite să oprească plăți. Și atunci, se întreabă un domn din call, cum facem să nu mai avem proprietăți pe numele nostru?

„Îți înțeleg întrebarea perfect, răspunsul nu este la mine, ci în lege. Legea ți-o poate traduce un avocat. Grijile voastre nu le aruncați ca întrebare către Cezar Ionașcu. Răspunsul e în lege, ți-l pot găsi în 5 minute, se numește consultanță juridică, nu mai fac chestia asta”, încheie Ionașcu.

Parcursul meu cu Fă Ceva Acum se încheie după ce-l sun pe Cezar Ionașcu pentru a-l întreba care e treaba cu parazitarea băncilor și statului. Sunt banat aproape instant de pe grupul de Telegram. Cursul e mult mai lung decât ce am reușit să cuprind eu aici și particip la alte două call-uri, pe lângă cele descrise în material. 

În esență, Dan Dobre și Cezar Ionașcu îndeamnă și astăzi oameni vulnerabili (76 erau în grup când am fost dat eu afară), cu tot felul de probleme personale, să viseze la bani, femei, diamante, avioane private și succes fulminant în social media. Să renunțe la prietenii, rudele sau partenerii de viață care nu văd lucrurile cum le vede Cezar. Să se reprogrameze cognitiv după coordonatele vândute de el. 

Rămâne de văzut câți dintre ei vor ajunge să guste cu adevărat din succes și câți vor sfârși datori la bănci și stat.