Laura Popa
Reporter
Laura Popa a terminat științe politice și acum lucrează în radio, după ce a lucrat în presa scrisă. Îi place să iasă pe stradă cu reportofonul și să-i întrebe pe oameni ce mâncare le amintește de copilărie sau când au fost ultima oară fericiți. Iubește viața la bloc, în Pantelimon, unde pereții sunt prea subțiri și poveștile foarte ușor de auzit.
Numărul fumătorilor din România, mult subevaluat? „Vom avea o generație de mari dependenți de nicotină la 16 ani”
2 din 10 români fumează zilnic, susțin datele oficiale, pe care România le raportează apoi pentru statisticile europene. În realitate însă procentul ar putea fi cu mult mai mare, avertizează la PressOne specialiști în domeniu. Marea Britanie vrea să elimine fumatul până în 2030, iar în Franța se discută adoptarea unui nou plan antifumat, prin care se urmărește creșterea prețului unui pachet de țigări la 13 euro și interzicerea fumatului în parcuri și plaje. În România, 12,4% dintre fumători devin dependenți înainte să împlinească 14 ani.
România, o țară care întârzie mereu la întâlnire. De ce statul român nu atrage mai multe fonduri europene, deși are nevoie de bani
După 16 ani, nivelul PIB/cap locuitor al României este aproape de cel al Ungariei și Poloniei, salariu mediu net a ajuns la 4.593 de lei și în țară au intrat peste 62 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Bani ar fi fost însă și mai mulți, dar statul român n-a reușit să-i atragă pe toți. PressOne explică de ce.
Cum și-au „clonat” pro-rușii din Moldova candidații la alegerile locale. Victorie parțială pentru partidul Maiei Sandu
PressOne a vrut să afle cine sunt adevărații câștigători ai alegerilor locale din Republica Moldova și ce înseamnă pentru președinta Maia Sandu și proeuropeni rezultatele scrutinului de duminică. Chiar dacă la aceste alegeri diaspora nu a votat, scorurile de la locale sunt un posibil indiciu despre direcția în care ar putea să o ia Moldova în anii următori.
Ce înseamnă pentru România lipsa unui DNA al pădurilor: „Nu putem cere unui polițist dintr-un sat să constate infracțiuni de mediu”
Proiectul de lege privind înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu a primit recent aviz negativ din partea comisiei juridice din Camera Deputaților, într-o ședință la care societatea civilă nu a fost lăsată să participe. „DNA-ul pădurilor” ar fi urmat să se ocupe exclusiv de dosarele care implică infracțiuni de mediu. Procurori specializați ar fi eliberat astfel și instanțele de judecată din România de mii de dosare care ajung să fie soluționate cu întârziere, în cele mai fericite situații.
„A mai existat pe vremea lu' Ceaușescu”. Sistemul garanție - returnare și rușinea românilor de a duce sticlele de PET la reciclat pentru 50 de bani
De la 30 noiembrie 2023 ar trebui să funcționeze în România Sistemul de Garanție-Returnare (SGR): pentru fiecare ambalaj de plastic, sticlă sau metal al unei băuturi va trebui plătită o garanție de 50 de bani. PressOne a vrut să afle cât de pregătiți sunt cu adevărat românii să-și schimbe obiceiurile și să pună mai mult accent pe reciclare, dar și cum vor gestiona magazinele mici, care în multe cazuri funcționează într-un spațiu de câți metri pătrați, depozitarea ambalajelor.
România mai puțin verde. Statul întârzie decontarea pentru panouri fotovoltaice și câte 2 ani
În ciuda obiectivelor europene de mediu, guvernul român crește TVA-ul la panouri fotovoltaice la 9%. Prosumatorii și instalatorii se plâng că asta e cea mai mică problemă, de vreme ce tranziția către verde se lovește de un zid când vine vorba de colaborarea cu statul, furnizorii și distribuitorii de energie electrică.
Poliția Siguranță Școlară din România: un ofițer la peste 11 mii de elevi
Din septembrie 2020 există Poliția Siguranță Școlară: 270 de ofițeri care ar trebui să asigure un mediu școlar sigur pentru cei aproape 3 milioane de elevi din învățământul preuniversitar. PressOne a întrebat Inspectoratul General al Poliției Române și alte inspectorate județene de poliție ce au făcut ofițerii direcției Siguranță Școlară în cei trei ani de la înființare.
Când legile nu-și protejează cetățenii, comunitățile locale luptă. Cazul incineratorului de la Giurgiu
O firmă încearcă să construiască un incinerator pentru deșeuri periculoase în două localități din România, dar comunitatea locală se opune. Cum legislația care îi proteja inițial pe oameni a devenit mai permisivă, între construcția incineratorului și voința populației mai stă doar o hotărâre de consiliu local care poate fi atacată în instanță.
Cum supraveghează Garda de Mediu șantierele care poluează aerul. Județele cu ZERO controale în ultimii ani
Șantierele sunt una dintre principalele surse de poluare a aerului din România, conform Gărzii Naționale de Mediu. În context, PressOne a întrebat Garda de Mediu câte controale a desfășurat în perioada 2020-2023 pe șantierele din țară, care sunt cele mai frecvente nereguli și câte amenzi au dat inspectorii de mediu.
Ursula von der Leyen, ultimul discurs despre starea UE. Cât de importanți sunt tinerii la alegerile din 2024
Schimbările climatice, Războiul din Ucraina, relația UE-China, migrația și extinderea spațiului comunitar au fost printre reperele discursului anual despre starea UE, ultimul ținut de actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Ea s-a referit și la tinerii europeni și la felul în care aceștia pot schimba viitorul UE.
Pasajul de la Doamna Ghica le strică somnul locuitorilor din zonă
În prima zi de școală, PressOne a mers să verifice cum se circulă pe Podul Doamna Ghica din București, abia inaugurat, și cum s-au obișnuit locuitorii din zonă cu noua construcție.
Primăria Mediaș schimbă 90 de arbori mai vechi de jumătate de secol cu piatră cubică
Primăria din Mediaș, Sibiu, dorește „modernizarea” centrului istoric, care cuprinde și un parc cu 90 de tei, prin relocarea și aplicarea unor „tăieri de corectare” a arborilor. Ce ar urma să pună în loc? Multă piatră cubică.
Reportaj din Crevedia, după explozii. Localnicii simțeau că „stăteau cu bomba în poartă. Veneau și plecau cisterne din curte”
La mai puțin de 24 de ore de la producerea exploziilor de la Crevedia, oamenii din zonă spun pentru PressOne că erau obișnuiți să vadă cisterne care se alimentau acolo, dar că de fapt nimeni nu știa exact ce se întâmplă în curte.
România arde (IV). Consecințele neașteptate ale depopulării: „Bătrânii nu mai pot lucra. Ca să mai bage și ei câte un leu în buzunar subvenție, vin noaptea și mai pun câte un chibrit”
Pe măsură ce înaintezi spre Carașova, între parcul natural și așezările umane, apar, timid, urmele incendiilor de vegetație care mistuie în fiecare primăvară hectare întregi. Datele din Sistemul European de Informații privind Incendiile Forestiere (EFFIS) arată cum, de exemplu, în primăvara anului 2019 au avut loc două incendii care au durat mai bine de două zile și în care au ars, adunat, peste 1.000 de hectare.
România arde (III). Cum a ajuns țara noastră pe locul doi în UE la incendii de vegetație, cu toate că avem o climă care ne protejează
În 2022, peste 162.000 de hectare au fost afectate de incendii de vegetație în România. Asta ne-a pus pe locul II în UE în topul țărilor afectate de incendii, între Spania și Portugalia, țări din bazinul mediteranean predispuse la așa ceva din cauza climei și a factorilor meteorologici.