Laura Popa
Reporter
Laura Popa a terminat științe politice și acum lucrează în radio, după ce a lucrat în presa scrisă. Îi place să iasă pe stradă cu reportofonul și să-i întrebe pe oameni ce mâncare le amintește de copilărie sau când au fost ultima oară fericiți. Iubește viața la bloc, în Pantelimon, unde pereții sunt prea subțiri și poveștile foarte ușor de auzit.
Defrișări pentru cărbune. Cum au fost tăiate peste 470 de hectare de pădure pentru extinderea unor mine din Gorj
În ultimii șase ani, peste 470 de hectare din fondul forestier național au fost oferite de guvern, fără compensare, Complexului Energetic Oltenia (CEO) pentru extinderea sau deschiderea unor noi cariere de cărbune. În aceeași perioadă, România și-a asumat, prin PNRR, eliminarea treptată a producției de energie pe bază de lignit și huilă, precum și închiderea etapizată a minelor până în decembrie 2032.
Tichete pentru menajere și bone. După aproape două luni, o nouă reformă doar pe hârtie: „N-am auzit de așa ceva”
De la 1 ianuarie 2024, în România a intrat în vigoare legea prestatorului casnic - adică acea persoană care vine la noi acasă și ne ajută la curățenie, de exemplu, dar nu este angajată, și care, de multe ori, este plătită la negru.
Povestea unui fost dependent de jocuri de noroc în România: De multe ori mă trezeam în cazinou. Ajunsesem să nu-mi mai doresc să trăiesc
O poveste care ar putea fi a mii de români care își joacă zilnic viața la păcănele, sub ochiul atent al statului român, preocupat mai degrabă de beneficiile economice ale industriei decât de binele cetățenilor săi.
The not-so-green Romania. The state delays settlements for photovoltaic panels by 2 years
PressOne reviews the main dysfunctions in the production, consumption and distribution of energy from renewable sources, as revealed by discussions with consumers and data provided by official sources at the request of our editorial office.
În România, violența domestică și violurile în cuplu sunt în creștere. Peste 288.000 de plângeri, date descentralizate și legislație incompletă
Numărul infracțiunilor de violență domestică înregistrate în România a crescut cu peste 19 mii de cazuri în ultimii cinci ani, arată răspunsul Inspectoratului General al Poliției (IGPR), furnizat redacției la solicitarea PressOne.
Energia verde de pe bloc. Cum ar putea România să producă electricitate și căldură pe terasele blocurilor comuniste
În România există aproximativ 100.000 de blocuri care ar putea să producă energie verde, conform datelor Institutului Național de Statistică. Soluția stă în montarea unor panouri fotovoltaice pe terasele blocurilor.
"Professional reconversion has failed when miners are retrained as barbers". Romanian counties receiving over €2 billion from the EU for more green
In addition to EU structural and investment funds, from 2021 Romania also has access to money from the Just Transition Programme. What does this programme mean, how much money can Romania actually receive and what is it earmarked for?
De ce am respirat aer toxic la început de an în București. Șeful Gărzii de Mediu: Avalanșele de artificii au influențat calitatea aerului
În primele minute ale noului an, bucureștenii au respirat un aer „extrem de rău”. PressOne a consultat mai mulți specialiști pentru a înțelege cum s-a ajuns în situația asta și care sunt efectele asupra sănătății.
Parc urban în Prelungirea Ghencea? Locuitorii din sectorul 6 ar putea avea mai mult spațiu verde, dar se lovesc de un zid birocratic
Situat între bd. Timișoara, Valea Largă și Prelungirea Ghencea, spațiul verde de mărimea Parcului Herăstrău aparține statului și este lăsat de izbeliște de câțiva ani. Așa că locuitorii din zonă cer construirea unui parc.
„Reconversia profesională a eșuat acolo unde minerii au fost recalificați în frizeri”. Județele care primesc peste 2 miliarde de euro de la UE pentru mai mult verde
Pe lângă fondurile europene structurale și de investiții, din 2021 România are acces și la banii din Programul de Tranziție Justă. Ce înseamnă acest program, câți bani poate primi România și pentru ce sunt alocați?
Numărul fumătorilor din România, mult subevaluat? „Vom avea o generație de mari dependenți de nicotină la 16 ani”
2 din 10 români fumează zilnic, susțin datele oficiale, pe care România le raportează apoi pentru statisticile europene. În realitate însă procentul ar putea fi cu mult mai mare, avertizează la PressOne specialiști în domeniu. Marea Britanie vrea să elimine fumatul până în 2030, iar în Franța se discută adoptarea unui nou plan antifumat, prin care se urmărește creșterea prețului unui pachet de țigări la 13 euro și interzicerea fumatului în parcuri și plaje. În România, 12,4% dintre fumători devin dependenți înainte să împlinească 14 ani.
România, o țară care întârzie mereu la întâlnire. De ce statul român nu atrage mai multe fonduri europene, deși are nevoie de bani
După 16 ani, nivelul PIB/cap locuitor al României este aproape de cel al Ungariei și Poloniei, salariu mediu net a ajuns la 4.593 de lei și în țară au intrat peste 62 miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Bani ar fi fost însă și mai mulți, dar statul român n-a reușit să-i atragă pe toți. PressOne explică de ce.
Cum și-au „clonat” pro-rușii din Moldova candidații la alegerile locale. Victorie parțială pentru partidul Maiei Sandu
PressOne a vrut să afle cine sunt adevărații câștigători ai alegerilor locale din Republica Moldova și ce înseamnă pentru președinta Maia Sandu și proeuropeni rezultatele scrutinului de duminică. Chiar dacă la aceste alegeri diaspora nu a votat, scorurile de la locale sunt un posibil indiciu despre direcția în care ar putea să o ia Moldova în anii următori.
Ce înseamnă pentru România lipsa unui DNA al pădurilor: „Nu putem cere unui polițist dintr-un sat să constate infracțiuni de mediu”
Proiectul de lege privind înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu a primit recent aviz negativ din partea comisiei juridice din Camera Deputaților, într-o ședință la care societatea civilă nu a fost lăsată să participe. „DNA-ul pădurilor” ar fi urmat să se ocupe exclusiv de dosarele care implică infracțiuni de mediu. Procurori specializați ar fi eliberat astfel și instanțele de judecată din România de mii de dosare care ajung să fie soluționate cu întârziere, în cele mai fericite situații.