Energia în mâinile oamenilor. Cum s-a format prima comunitate de energie din România

Laura Popa

Reporter

Românii ar putea avea facturi la energie mult mai mici și să contribuie, în același timp, la tranziția energetică. Cum? Prin reglementarea unui cadru de funcționare a comunităților de energie. Adică a acelor colective care produc, gestionează și consumă împreună energie din surse verzi. 

PressOne a arătat deja cum doar un regulament emis de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei ar putea crea un cadru pentru coagularea comunităților de energie. La nivel european există 9.000 astfel de comunități de energie, în timp ce în România numărul lor abia ajunge la 21, în diferite stadii de dezvoltare. Printre acestea se numără și Cooperativa de Energie, prima comunitate de energie care s-a format în România și care funcționează în baza unor principii democratice, unde fiecare membru reprezintă un vot. În prezent, cooperativa numără peste 900 de membri. 

PressOne a discutat cu Bogdan Stroe, președintele consiliului de administrație, pentru a înțelege ce înseamnă și cum poate funcționa în România o cooperativă de energie, dar și de ce democratizarea accesului la energie este următorul pas al tranziției climatice. 

PressOne: Ce este Cooperativa de Energie și cum a luat naștere, în lipsa unui cadru legislativ dedicat comunităților de energie?

Bogdan Stroe, președinte consiliu administrație: Cooperativa de Energie este organizată după legea cooperativelor europene. Este un pic diferită de legea din România. Practic noi funcționăm în baza unui regulament european al cooperativelor de orice tip, nu numai de energie. Concept care, ulterior, a fost preluat și în directivele care au denumit comunitățile de energie. 

Ca să te înscrii în cooperativă trebuie să cumperi niște părți sociale, ca niște acțiuni, dar  indiferent câte părți sociale ai, fiecare membru are un singur vot. Deci deciziile se iau democratic. Nu poate să vină cineva să preia cooperativă în baza unei majorității. Și principiul acesta se aplică și comunităților de energie. 

Cum s-a înființat cooperativa? 

Noi avem una dintre condiții, pentru noțiunea de cooperativă europeană, să fie membri din mai multe țări, nu dintr-o singură țară. În prezent suntem pe la 970 de membri, cei mai mulți din România, dar și din alte țări. Vorbim de persoane care locuiesc în România, dar sunt de altă cetățenie, belgieni, spanioli.

De exemplu, un membru fondator al cooperative este din Spania. El făcea parte dintr-o cooperativă acolo, Som Energia, una dintre cele mai mari din Europa, și practic a venit cu expertiză pe zona asta, cum să facem, cum să ne organizăm. Pentru că în Vestul Europei acest concept este dezvoltat de câțiva zeci de ani și a ajuns foarte puternic.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Acum suntem membri și în REScoop, care este asociația comunităților de energie la nivel european și vedem modul în care comunitățile de energie din Vestul Europei au ajuns acum la tot felul de proiecte de producție de energie din eolian, fotovoltaic. Sau proiecte de eficiență energetică a clădirilor, anvelopări. Deci ce face la noi statul, la ei face comunitatea acum.

Aproximativ 100.000 de blocuri de locuințe din România ar putea produce energie verde prin instalarea de panouri fotovoltaice pe acoperișurile lor. Foto: Ioana Podaru, președinta unei asociații de proprietari din Sectorul 3, București

În acest context divers, cu ce se ocupă Cooperativa de Energie? 

Scopul nostru este să facilităm tranziția energetică în România și să investim în proiecte care ajută acestui scop. Proiecte de producție de energie regenerabilă, furnizare și, ulterior, proiecte de mobilitate. 

Cum am văzut eu cooperativa când m-am înscris? Locuiam la bloc, nu se punea problema să devin prosumator, dar voiam să contribui și eu la tranziția energetică, ca cetățean, ca mic investitor. Și în România nu era nicio oportunitate în acest sens la momentul respectiv, în 2019.

Nu erau companii listate la bursă în domeniul ăsta. Între timp au mai apărut. Nu erau fonduri de investiții. De exemplu, afară sunt fonduri de investiții verzi. Adică tu cumperi acțiuni la un anume fond și știi că banii tăi se investesc în proiecte de genul ăsta.

Cooperativa de energie a fost prima organizație care a declarat, asumat, că investește în acest scop. Iar scopul principal nu este profitul, ci beneficiul social și de mediu. 

Concret, cum reușește cooperativa de energie să contribuie la tranziția energetică? Ce rol joacă? 

Istoria a fost un pic zbuciumată. Crize care au lovit societatea în ultimii patru ani au afectat și organizația noastră. Noi ne-am înființat în octombrie-noiembrie 2019, iar planul inițial era ca imediat să se cumpere un parc fotovoltaic. După care a venit pandemia și toate planurile au fost puse la sertar. 

În 2021, am reluat ideea de a investi. Și am găsit și un proiect. Era o firmă (Apuron Energy) care pleca din România și vindea un parc fotovoltaic și o companie de furnizare de electricitate. Din păcate, la momentul respectiv, n-am strâns suficienți bani de la membrii noștri ca să le cumpărăm pe amândouă. Și am putut cumpăra doar compania de furnizare de electricitate. Așa am devenit primul furnizor din România care oferă electricitate 100% regenerabilă. 

Pe scurt, cooperativa preia energia verde produsă de parcul fotovoltaic și o dă mai departe către consumatori?

În lipsa unui cadru de reglementare dedicat, cum ar putea fi replicat modelul Cooperativei de Energie?

Noi ne dorim să existe cât mai multe astfel de comunități. Scopul nostru nu este să deținem un monopol, ba chiar avem proiecte în care încurajăm formarea comunităților. 

Lucrăm și cu mai multe primării din țară și, la anul, vom avea un proiect prin care vom oferi granturi pentru cooperativele care se formează.

Asta mai ales în contextul în care o țintă asumată la nivelul Comisiei Europene este să existe cel puțin o comunitatea de energie în fiecare localitate din lumea europeană cu mai mult de 10.000 de locuitori. În Vestul Europei sunt deja foarte multe. 

În schema tranziție energetice, de ce sunt importante comunitățile de energie? 

Faptul că oamenii își produc ei singuri energia și o consumă tot împreună, în timp, va duce la costuri mult mai reduse pentru toată lumea. 

Cu cât reducem mai mult dependența de piețele din exterior, care pot fi ușor manipulate de tot felul de dictatori și oameni cu alte interese, cu atât e mai bine pentru toată lumea din Uniunea Europeană. 

Cât de fezabil este acest deziderat european, al unei comunități de energie în fiecare localitate cu peste 10.000 de locuitori, pentru România?

Și în Vestul Europei, la început, au fost niște comunități făcute de oameni entuziaști, de oameni cărora le pasă de mediu. Dar apoi conceptul s-a dezvoltat foarte mult în momentul în care a existat și o susținere din partea statului. O serie de facilități pentru a face proiecte împreună, sub diverse forme. 

În momentul în care un stat decide, la nivel strategic, că e important ca aceste comunități să se dezvolte și își dorește să le ajute să se dezvolte, atunci ele vor prospera. Ideea nu e doar să primești bani gratis, ci să să încurajezi oamenii să investească și banii lor în direcția asta și să aibă niște facilități.

Să ne imaginăm că mai mulți vecini care locuiesc într-un bloc se gândesc să formeze o comunitate de energie. Ce ar trebui ei să știe? 

Acesta este  un exemplu foarte bun de discutat, pentru că sunt foarte multe blocuri de locuințe în România. Deja au început să se pună panouri fotovoltaice pe blocuri, dar acel sistem este proprietatea asociației de proprietari. Deci nu este al unei persoane din bloc, ci al asociației de proprietari.

În momentul de față, pe reglementările actuale, energia poate fi folosită ca autoconsum doar pentru consumul comun din bloc. Ce înseamnă asta? Becurile de pe scară, curentul pe care îl consumă liftul și, pentru cele mai multe blocuri, aici se oprește. 

Ce ar trebui să se întâmple în România? O reglementare prin care să se poată consuma în regim de autoconsum tot ce produc panourile. În sistemul extern, toți locuitorii din acel bloc să fie considerați o singură entitate și ce produc ei pe bloc să consume în regim de autoconsum apartamentele din bloc.

De ce regim de autoconsum? 

Dacă vă uitați pe orice factură de electricitate, o să vedeți că peste jumătate din costul pe care îl plătiți este reprezentat de tarife de distribuție, taxe, TVA, certificate. Autoconsumul înseamnă să-ți consumi energia pe care o produci la tine pe bloc fără să plătești taxele și tarifele de care vorbeam, că doar e produsă la tine pe bloc. Ce transport e? Doar coboară pe firele din bloc, nu e niciun transport. 

Este de bun simț să existe o reglementare în acest sens, ca energia să poată fi consumată de cei din bloc. Ulterior, membrii comunității stabilesc cum își împart energia în bloc, cât revine fiecărui apartament, în funcție de cât a investit fiecare. Vorbim de energie produsă de o comunitate, pe un proiect comun, care este partajată între consumatorii din acea comunitate.

Dar avantajul major este autoconsumul. Dacă am avea reglementarea asta n-ar trebui să le dai bani oamenilor, că și-ar face singuri. Iar asta se poate rezolva printr-un regulament al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei. 

Ce mesaj vine de la nivelul ANRE în direcția asta?

Am auzit în conferințe de presă și în conferințe la care au mai participat reprezentanții ANRE că se uită la reglementări din alte țări. Adică studiază problema. Cât de repede o vor face, îmi e greu să știu. Mai ales că există lobby-uri din ambele direcții. 

În Vestul Europei sunt mult mai avansați, dar Cehia, de exemplu, implementează de anul acesta un sistem de partajare a energiei. Au o lege care intră în vigoare de la 1 iulie. 

Încet, încet, vor fi tot mai multe țări care vor avea o lege de partajare a energiei, pentru că se merge într-o singură direcție. Spre tranziției energetică și spre democratizarea pieței de energie. Cât de repede mergem și noi în direcția asta depinde de eforturile pe care le facem.

___

Acest articol este publicat în cadrul proiectului „Energy4Future”, co-finanțat de Uniunea Europeană. Uniunea Europeană nu este responsabilă de informațiile și opiniile exprimate în cursul acestui proiect și articol. Responsabilitatea pentru conținut aparține integral publicației PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€