Poluare contra cost. După ce s-a lăudat că face orașul respirabil, Primăria Cluj a dat drumul camioanelor în trafic, pentru sume derizorii

Bianca Felseghi

Senior Editor

Imagine strada Giordano Bruno, iulie 2025, după votul în CL a interdicției traficului greu în oraș

Traficul aglomerat este una din sursele principale de emisii de carbon. În analizele sale, Banca Mondială listează poluarea cu gaze de seră rezultate în urma traficului la circa 21% din totalul surselor de poluare care afectează calitatea aerului de respirat. Banca Mondială este unul din partenerii Primăriei Cluj-Napoca în elaborarea Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană 2021 -2030.

La început de martie 2023, primăria Clujului anunța pe diverse canale de comunicare că a câștigat o finanțare europeană, alături de alte 52 de orașe din Europa, pentru a transforma mediul urban într-unul verde și fără emisii de carbon. E primul oraș din România înrolat în programul NetZeroCities (ulterior s-au alăturat inițiativei și Bucureștiul și Suceava, n.red), derulat și finanțat de Comisia Europeană și unicul oraș românesc care susține că a adoptat un plan de acțiune pentru neutralitate climatică până în 2030. 

Aceasta este declarația primarului în funcție, Emil Boc, făcută de la una din intrările în municipiu, chiar în ziua instituirii interdicției votate de Consiliul local. S-a deplasat la fața locului împreună cu echipa sa de imagine, a acordat interviuri și declarații arătând că militează pentru un oraș în care calitatea aerului respirat de rezidenți este analizată judicios. 

De altfel, în referatul de aprobare care însoțește proiectul de HCL prin care se instituie interdicția, Emil Boc (inițiatorul proiectului) spune că există un studiu de trafic care arăta că 35% din vehiculele care tranzitau zona afectată de tranzitul NV-SE erau autospeciale de transport, trafic greu. Un tir circula în zona Baciu-Coposu-Muncii la fiecare 1,28 de minute. 

„Municipiul Cluj-Napoca se confruntă cu un volum semnificativ de trafic greu în special pe arterele majore de tranzit precum Calea Baciului, B.dul Muncii, Strada Gării, Strada Oașului, precum și-n zona industrială vest - ceea ce generează un impact negativ semnificativ asupra infrastructurii rutiere urbane, calității aerului, siguranței rutiere și nivelului de zgomot. (...) Parcurgerea traseului aduce mari întârzieri atât datorită ambuteiajelor/congestiilor de circulație care determină viteze extrem de mici de circulație, cât și datorită faptului că trebuie acordată prioritatea la trecerile de pietoni nesemaforizate și locații unde sunt semaforizări care întrerup fluxul, iar viteza medie de circulație în momentele de congestie ajunge și la 10 km/h”, se arată în documentul citat și depus pentru analiza forului local în 7 iulie 2025.

O săptămână mai târziu, pe 15 iulie 2025, Consiliul local a adoptat hotărârea prin care se interzicea accesul vehiculelor cu o masă mai mare de 7, 5 tone pe raza municipiului Cluj-Napoca cu începere din 18 iulie 2025. Așteptaseră pentru aprobare deschiderea circulației publice pe un drum expres de 5 km în localitatea Tureni, o localitate situată la circa 30 de minute Sud de municipiu. Investiția a costat peste 100 de milioane de euro și este, de fapt, o descărcare de pe Autostrada Transilvania în DN 1. 

Comisia Europeană n-a mai avut încredere în România. Cum am ratat șansa să avem 56 de mii de hectare de păduri noi din bani europeni

730 de milioane de euro avea la dispoziție România, în noiembrie 2022, pentru realizarea a 56.000 de hectare de noi păduri, inclusiv păduri urbane și reîmpăduriri. Ținta asumată în fața Comisiei Europene a fost scăzută de două ori de-atunci, ajungându-se la doar 18.000 de hectare de noi păduri și la un buget de 307 milioane de euro.

Finalizarea acestui drum este trecută și ca obiectiv în Planul Integrat de Calitate a Aerului pentru Aglomerarea Cluj-Napoca, un document strategic adoptat încă din 2020. Așadar, inaugurarea acestuia și darea în folosință reprezintă un punct bifat în strategia Clujului pentru un aer mai curat. (Ultimele rapoarte privind îndeplinirea indicatorilor din plan pot fi consultate la acest link)

Însă HCL-ul adoptat conținea și această precizare în mod expres: „(se interzice, n.red) cu excepția celor care dețin autorizații de liber acces emise de municipiul Cluj-Napoca”.

Ca să ajungi, de exemplu, de la Nădășelu - care este capătul Autostrăzii Transilvania înspre Sălaj - în DN 1 către nordul țării, spre Baia Mare, Bistrița Năsăud sau Moldova, cea mai scurtă variantă este tranzitarea Cluj-Napoca. Nădășelu-Apahida este un drum de circa 30 de km, parcurși în condiții fără trafic în aproximativ 36 de minute. 

Folosind varianta ocolitoare, transportatorilor care au acest traseu li se impune ocolul prin Gilău către Tureni, drumul expres Tureni, descărcare în DN 1 iar apoi prin localitatea Vâlcele către Dezmir-Apahida capătul așa numitei Centuri de Diamant - din pricina costurilor exorbitante ale proiectului. În fapt tot un drum de legătură, această bucățică de 24 de km de centură inaugurată în 2013 au costat atunci peste 140 de milioane de euro. Ocolul totalizează un plus de 30 de kilometri. 

Trebuie spus și că Cluj-Napoca nu are încă o centură metropolitană ocolitoare.

PressOne a solicitat Primăriei Cluj-Napoca date privind numărul autorizațiilor de liberă trecere eliberate pe parcursul anului 2025 și după intrarea în vigoare a așa-zisei interdicții. 

În total în anul 2025 au fost achitate online un număr de 50.243 autorizații de liberă trecere, din care 35.325 după data de 18.07.2025. La registratura instituției, în 2025, au fost cerute 1.143 autorizații de liberă trecere, din care 254 (adică 22%) s-au făcut după 18 iulie. 

Taxa aferentă pentru a traversa zona zero a orașului pe timp de noapte pleacă de la 13 lei și ajunge până la 25 lei (dacă vorbim de ansambluri cu masă de peste 35 de tone). Pe timp de zi, transportatorul trebuie să plătească maximum 50 de lei fără să mai trebuiască să ardă combustibil aproape 80 de km pe drumuri ocolitoare. În celelalte zone ale orașului, taxa este și mai mică, pornește de la 7 lei pe timp de noapte și poate ajunge la 28 de lei pe timp de zi, dacă e vorba tot de autocamioane cu masă de peste 35 de tone. Din 18 iulie 2025 până în 5 septembrie 2025, Municipiul Cluj-Napoca a vândut autorizații de liberă trecere în valoare de 998.035 lei. 

Dat fiind că aceste autorizații pot fi obținute online relativ ușor și că numărul lor a și explodat, contravențiile pentru tranzitarea fără drept a municipiului Cluj-Napoca de către vehicule de mare tonaj (peste 7.5 tone), pe ruta Calea Baciului, Corneliu Coposu, Maramureșului, B-dul Muncii, au fost numai 32, în valoare de 36.415 lei (cca 7200 de euro). 

Primăria nu a specificat la ce vor fi folosiți banii obținuți din vânzarea autorizațiilor de liberă trecere către transportatori. Și nici în ce măsură acordarea permisiunii de tranzit contracost ajută la îndeplinirea obiectivului promis: un oraș cu zero emisii de carbon până în 2030.  

Alexandru Luchiian este inginer IT și fondator al proiectului de mediu Strop de Aer. În 2023, Luchiian a pus cap la cap informații pentru o „radiografie poluării cu particule fine (PM2.5 si PM10) în principalele orașe Românești – Cluj-Napoca, București și Iași”. Potrivit măsurătorilor realizate și analizate, traficul auto este una dintre principalele surse de emisii de poluanți atmosferici, inclusiv particule PM2.5 și PM10, oxizi de azot (NOx), monoxid de carbon (CO), hidrocarburi volatile (HC) și compuși organici volatili (COV). Mașinile diesel, în special, sunt cunoscute pentru emisiile lor ridicate de particule fine și NOx.

„În zonele cu trafic intens, concentrațiile de poluanți atmosferici sunt adesea semnificativ mai ridicate decât în alte zone ale orașului. Acest lucru se datorează emisiilor directe provenite de la vehicule, precum și formării de poluanți secundari în atmosferă, ca urmare a reacțiilor chimice între emisiile de vehicule și alte compuși atmosferici”, se arată în studiul citat, care poate fi consultat integral aici.

Luchiian arată și că în conformitate cu măsurătorile realizate, zona cu cea mai mare poluare a aerului respirat era bulevardul Muncii, adică tocmai artera de ieșire din partea de nord a orașului, vizată de interdicția traficului greu.

Punctul roșu din dreapta sus a imaginii marchează stația care monitorizează calitatea aerului de pe artera Bulevardul Muncii.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€